6,528 matches
-
poetul George Lesnea la finisarea unor tălmăciri din Esenin și Pușkin. Profesorul și lingvistul A. Zacordoneț a decedat la 15 septembrie 1977, în Iași, și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea. ZAVATE, OLGA (1927-2000) MEDIC Ilustru reprezentant al școlii medicale ieșene în domeniul virusologiei, cercetător pasionat, dr. Olga Zavate s-a născut la 15 decembrie 1927, în Cetatea Albă. A absolvit, în 1946, liceul teoretic de fete din Piatra Neamț. A urmat cursurile Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, obținând diploma
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Franche, Gh. Tudoranu, N. Balan, A. Rudeanu, I. Nicolau și alții. Modele umane, personalități de elită, profesorii Facultății de Medicină din Iași au reprezentat strălucite repere de erudiție, deontologie medicală și spiritualitate, iar influența lor a fost considerabilă, prestanța medicinii ieșene atingând culmea gloriei. În timpul refugiului, studenta Elena Zubatăi ajunge cu spitalul de campanie la Târgoviște, București, apoi în Oltenia. Revenită la Iași, după absolvirea facultății, dr. Elena Zubatăi este numită, în anul 1946-47 ca prima directoare a Policlinicii Studențești din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Galeriu, între Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Semnele timpului; Căutarea căutării; Jurnal din anii ciumei, 19871989; Scriitori ieșeni contemporani. Dicționar biobliografic; Paideia. Fundamentele culturale ale educației; Managementul universitar. De la viziunea coducerii la misiunea de succes; Literatura, ce poveste! Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei, Scriitorii și politica 19902007. De la Iliescu la Băsescu și retur (c) 2007, Institutul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Tismăneanu a precizat că Sorin Antohi s-a retras din comisia de la Cotroceni încă din 24 mai 2006, "din motive de sănătate". În scrisoarea de 19 pagini trimisă "Cotidianului", Sorin Antohi spune că a fost redactor-șef al revistei studențești ieșene "Dialog" încă din 1981. I-am scris lui Sorin și i-am amintit că abia în primăvara-vara lui '82, după ce am demisionat, i-am predat ștampila pentru B.T. (bun de tipar), ca viitor redactor-șef. Mi-a spus că va
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tu, când ai chef, "dragul bunicului"?!... Îți mai amintești când, în dec. '90, luam masa la Intercontinental, împreună cu Andi Lăzescu și regizorul Lucian Giurchescu? Cred că atunci am intrat ultima oară acolo. Andi și noi doi am fost cei trei ieșeni care doream foarte mult ca președintele Alianței să devină Nicolae Manolescu. Apoi, cei aleși au hotărât să dețină președinția prin rotație, primul, de data asta chiar cu voia noastră, ca să omagiem Piața Universității, fiind Marian Munteanu. Liviu Antonesei: Bunic, bunic
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
impresie bună. Mai ales că și masa a fost îmbelșugată... Era însoțit de alți lideri tineri, dintre care l-am remarcat pe Sorin Pantiș. Tot în acei ani, fusesem invitat la masă de către Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu șeful baroului avocaților ieșeni, Adrian Mogoș, care era președintele PNL Iași. După o ciorbă de burtă, nu a mai urmat nimic, fiind și astăzi nedumerit de acel moment. Tăriceanu își lansa atunci la Iași un post de radio, al cărui nume nu-l mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ar fi trecut pragul și poate ar fi existat și astăzi. N-a fost să fie! Cam așa îmi amintesc că au stat lucrurile. Și acum să-ți ajut puțin memoria: radioul deschis de d-l Tăriceanu era Contactul, filiala ieșeană a unei rețele naționale, parte a unei rețele interna-ționale, francofone, ca să spun așa... Acum se cheamă Kiss Me? ori Kiss You?... Nu știu, nu mai ascult atât de frecvent radioul ca pe vremea când nu aveam decât o singură televiziune
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
opuneau? Și de ce relația dintre PAC și AC a fost mereu una tensionată? Nici tu și nici eu nu ne-am înscris atunci în PAC, dar știu că doream foarte tare apariția acestui partid. Toți cei 8 membri ai delegației ieșene au votat pentru înființarea PAC. Liviu Antonesei: Acum, mi se pare clar că ai niște notițe pe undeva! Nu puteai ține minte numele celor din delegația ieșeană, de pildă. Scrise de tine, desigur, mi le amintesc, cred că, făcând eforturi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că doream foarte tare apariția acestui partid. Toți cei 8 membri ai delegației ieșene au votat pentru înființarea PAC. Liviu Antonesei: Acum, mi se pare clar că ai niște notițe pe undeva! Nu puteai ține minte numele celor din delegația ieșeană, de pildă. Scrise de tine, desigur, mi le amintesc, cred că, făcând eforturi mari, mi le-aș putea aminti și pe cele "uitate" de tine... Cred că, de pildă, mai era Al. Dobrescu, Florin Cercel... Dar nu asta e important
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în cazul în care condițiile politice o vor cere, în campania din 2009, va "lupta" alături de el. (Curat murdar?) Liviu Antonesei: Cred că, prin eforturile cumulate ale memoriei fiecăruia, am reușit să refacem povestea apariției PAC-ului, a primilor "pachiști" ieșeni, dar și pe cea a alternativei la alternativă reprezentată de PAR. Din păcate pentru cei din urmă, proorocirile făcute de noi atunci, la Iași, s-au împlinit. Cât îl privește pe Varujan Vosganian, mi s-a părut un politician activ
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Tot pe vremea lui Mircea Dinescu am intrat în Uniune. Am rămas doar pentru că în tinerețe Mihai Ursachi era membru al acesteia și visam să-i fiu alături. I-am fost și chiar am votat pentru ca Mihai să conducă filiala ieșeană a USR, după ce profesorul Alexandru Călinescu a plecat la Paris pentru câțiva ani. A câștigat, atunci, la mustață. Nu pot să-ți spun cu exactitate ce este Uniunea, că nu iau parte la întruniri, deși îmi plătesc anual cotizația. Nici
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Da, așa este, indiferent dacă autorul își mai amintește ori nu, eu am scris primul articolaș despre Mircea Cărtărescu, la apariția acelei pagini cu Georgicele ciclu ce avea să intre în volumul de debut -, în revista "Echinox", soră a "Dialogului" ieșean. Mi s-a părut chiar numai din acele circa 10 poezii un autor nou, uluitor în multe privințe imagistica, democrația lexicală etc. -, cu un mare viitor. Aveam să fiu confirmat. Cât privește cazul succesului cu De ce iubim..., ce să spun
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de viitorul nostru decât de trecutul nostru... Sigur, nu propun o mancurtizare, trebuie să ne cunoaștem trecutul, dar nu e sănătos să ne fixăm obsesiv în acesta. Dorin Popa: Astăzi, discutând cu studenții din anul al II-lea de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că aproape toți considerau inițiativa Generației expirate drept o replică la Marii români. E adevărat că am fost bucuros că "în finala" cu Ștefan a intrat Carol I, deoarece vădește, totuși, o oarecare deschidere. Nu mă pot opri
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
meu, vei merge aproape sigur în Las Vegas, mai ales că în State o ai pe Andreea, fosta mea studentă și prietenă, pe care o știu de la grădinița ei, și ai, acolo, unicul tău nepot. Vezi că este bună Jurnalistica ieșeană? De câțiva ani, mă ameninți că pleci în vizită în SUA și că-ți iei carnet de șofer. Liviu Antonesei: Păi, în State, am mai fost vreo două săptămâni, ca oficial, în 1997, dar am rămas în Minnesota, nu mi-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
spun că ar fi abstinent, pentru că bea un pahar, două, dar nu e un băutor. În perioada pe care am evocat-o, după ce se terminau ședințele de Consiliu USR, mă invita de obicei la el, împreună cu Brumaru și cu alți ieșeni, pentru că noi aveam tren de întoarcere tocmai spre miezul nopții. Mâncam ceea ce el gătea ca și Dan Petrescu, este un bucătar extraordinar! -, normal că mai și beam câte ceva. S-a întâmplat să ajung eu amețit la tren, dar pe el
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ca un exercițiu național. Zi de zi. Până ne venim în fire! Dorin Popa: Cristian Tudor Popescu, autodidact fiind, nu a sesizat că el poate fi excepția, nu regula. Acum câțiva ani, invitat la o întâlnire cu studenții de la Jurnalistica ieșeană, am constatat că nu are încredere în Universitate, cel puțin nu în formarea viitorilor ziariști. Cu această demisie, poate va înțelege să sprijine instruirea tinerilor noștri colegi, în de-trimentul patronilor de presă care, acum, îl oripilează. Liviu Antonesei: Nu cred
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sinucidere, semnat C. Minuseanu. Ideile politico-sociale și le afirmă inițial prin înființarea societății studențești Datoria, al cărei scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
trimite corespondențe, iscălite C. Șărcăleanu, M. Costea, Cerepcoveanul, C. Nistrul sau Basarabeanul, câtorva ziare din țară, printre care și „L’Indépendance roumaine”. Între timp iese, la începutul lui martie 1906, revista „Viața românească”, plănuită mai de mult împreună cu prietenii săi ieșeni - G. Ibrăileanu, C. Botez, Ion Botez, Mihai Carp, Gh. Kernbach și N. Quinezu -, pe a cărei copertă apare ca director împreună cu Paul Bujor. În primul deceniu de existență a publicației S. dă la lumină studii, articole și comentarii pe teme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
în 1912, o amplă proză, În voia valurilor, sub pseudonimul C. Nistrul. Ambele lucrări vor fi tipărite în 1916. Prefect de Iași după izbucnirea răscoalei din 1907, președinte al clubului liberal, cu perspective de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
artistic”, în acesta din urmă dând la iveală, în 1927, și o suită de comentarii asupra câtorva scriitori ruși (Andrei Belâi, Vsevolod Ivanov, Isaak Babel). Suferind de cord, retras la moșia Bucov, după ce își republică, în mai 1930, în ziarul ieșean „Avântul” proza În voia valurilor, cu indicația „fragment din romanul În preajma revoluției”, purcede la elaborarea ciclului romanesc care îl va consacra (inițial dictat stenodactilografilor L. Leoneanu și A. Byck, apoi „stilizat” de G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu și, mai târziu, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
acordată importanța cuvenită medicinei bizantine, iudaice, arabe, indiene, chineze, japoneze și în mod predilect medicinei europene ca perspectivă de mondializare. De o atenție deosebită beneficiază evoluția de-a lungul secolelor a medicinei românești, cu punerea în lumină a contribuțiilor școlii ieșene, dar nu numai, în cadrul căreia activează autoarea acestui valoros manual. Un merit deosebit al cărții este reproducerea unei abundente iconografii, capabile să înlesnească înțelegerea spiritului fiecărei epoci în cauză. Este incontestabil că avem a face cu manualul medico-istoric românesc cel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
remarcă elevii săi I. Nițescu și D. Călugăreanu din Cluj, Vasile Rășcanu la Iași, care a efectuat cercetări în fiziologia neuromusculară (oboseală și efort). A avut importante contribuții în construirea clinicilor din cadrul Spitalului Sf. Spiridon și la afirmarea învățământului medical ieșean. Cercetări în fiziologia nutriției fac la București N. Paulescu și la Iași J. Nițulescu, cercetător și al acțiunii patogene a dezechilibrelor metabolice. Acesta a dezvoltat fiziopatologia ieșeană denumită inițial patologie generală. Colaborator al lui C. V. McCollum beneficiar al unei burse
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contribuții în construirea clinicilor din cadrul Spitalului Sf. Spiridon și la afirmarea învățământului medical ieșean. Cercetări în fiziologia nutriției fac la București N. Paulescu și la Iași J. Nițulescu, cercetător și al acțiunii patogene a dezechilibrelor metabolice. Acesta a dezvoltat fiziopatologia ieșeană denumită inițial patologie generală. Colaborator al lui C. V. McCollum beneficiar al unei burse Rockfeller abordează cercetarea pelagrei și al metabolismului nutriției. După 1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului nervos central ca și D. Danielopolu, N. Paulescu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1925 la Institutul de Anatomie și Embriologie din București. își continuă cercetările și studiile la Chicago, Woob- Hale și Londra până în 1936. Se întoarce în laborator și la catedră, la Iași, unde se afirmă și ca scriitor, fondând revista însemnări ieșene (1936). Între descoperirile sale cităm: sistemul porthipofizar (1932), raporturile dintre aparatul endocrin și diencefal, structura pericardului și durei-mater, dubla inervare a fibrei musculare, descoperirea unui complex de substanțe excitante pentru creier „cerebrostimulina“, în lichidul cefalorahidian ș.a. În 1935 - 1936 este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de o solidă pregătire în „chimia medicală“, denumire dată la începutul secolului biochimiei. Având o gândire fiziopatologică la patul bolnavului publică Rolul diagnosticului funcțional în medicină lucrare care demonstrează viziunea sa etiopatogenică în interpretarea bolilor. El a orientat medicina clinică ieșeană spre fiziopatologie și biochimie. Pe aceeași linie de interpretare merge și Constantin Bacaloglu (1871 - 1942) care conduce între 1905 - 1924 la Iași, clinicile de patologie internă și clinică medicală. Format la Paris, convins de concepția anatomo-clinică a școlii franceze, specializat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]