KorAP: Find »[drukola/base=inovație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...259 260 261 ...369 >

9,219 matches

Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566

s-a petrecut deja, satisfac o necesitate care există. Puterea unică a inovației bazate pe cunoștințe constă În faptul că provoacă o schimbare, creând o cerere nouă, deci imprevizibilă; nu se poate ști nici măcar dacă cel căruia Îi este destinată inovația va fi receptiv sau reticent față de aceasta. Riscurile pot fi reduse substanțial prin integrarea cunoștințelor noi În una dintre sursele definite anterior - Îndeosebi necesitatea procesului, neprevăzutul și incongruențele, unde receptivitatea a fost deja stabilită sau poate fi testată cu un

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
În ciuda tuturor riscurilor și dificultăților, recompensele potențiale sunt foarte incitante: În timp ce alți inovatori pot face avere, inventatorul care se bazează pe cunoștințe poate ajunge celebru. 3.9.6.2. IMM-urile și inovațiatc "3.9.6.2. IMM‑urile și inovația" Inovația este un proces a cărui finalizare este o realizare originală și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
tuturor riscurilor și dificultăților, recompensele potențiale sunt foarte incitante: În timp ce alți inovatori pot face avere, inventatorul care se bazează pe cunoștințe poate ajunge celebru. 3.9.6.2. IMM-urile și inovațiatc "3.9.6.2. IMM‑urile și inovația" Inovația este un proces a cărui finalizare este o realizare originală și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În vedere

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
2. IMM‑urile și inovația" Inovația este un proces a cărui finalizare este o realizare originală și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În vedere sunt produsele și piețele (tabelul 8). Tabelul 8 - Tipologia strategiilor inovației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 203). Față de cele nouă strategii prezentate În tabelul 8, vor exista numai patru (tabelul 9). Diferitele strategii produse

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
și creatoare de valori. Ea dă invenției dimensiunea sa economică. În funcție de cele două criterii (formă și intensitate), se poate stabili o tipologie a strategiilor inovației. Primele elemente avute În vedere sunt produsele și piețele (tabelul 8). Tabelul 8 - Tipologia strategiilor inovației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 203). Față de cele nouă strategii prezentate În tabelul 8, vor exista numai patru (tabelul 9). Diferitele strategii produse/piețe trebuie să se integreze În amonte cu strategia producției, definită prin cuplul producție/tehnologie. Strategiile

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
să se integreze În amonte cu strategia producției, definită prin cuplul producție/tehnologie. Strategiile cele mai riscante sunt cele care cumulează riscurile fabricației și riscurile tehnologice; celelalte introduc schimbarea Într-un singur element. Transferurile tehnologice sunt mai puțin riscante decât inovațiile de producție. În schimb, dacă aceste riscuri există În cazul creării firmei, ierarhia lor se inversează: riscul eșecului este cu atât mai mare cu cât firma nou-apărută caută să copieze ceea ce există. Dacă ea trebuie să Înfrunte concurența cu produse

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
trebuie să Înfrunte concurența cu produse existente, nu-și va putea permite faza Învățării. Tabelul 9 - Combinarea riscului tehnologic cu riscul fabricației Sursa: Blümle et al. (1986, p. 204). Prin urmare, firma nou-apărută are avantajul de a se Îndrepta spre inovație, mai ales dacă se combină cu crearea noilor piețe sau produse, În acest caz nefiind obligată să Înfrunte concurența și competitivitatea echipamentelor de producție ale firmelor existente - ea Își poate roda noua sa tehnologie sau noua sa producție 1. Se

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
dificilă și este accesibilă numai marilor firme, care au un marketing riguros. Diferențierea prin imagine este o practică ce trebuie rezervată produselor/mărcilor deja lansate pe piață. A patra concluzie: reușita unui produs nou sau ameliorat trece mai Întâi prin inovația tehnică. Transferul de tehnologie este a doua metodă de succes. Reușita este totală dacă se asociază un marketing corespunzător, ceea ce conduce la următoarele constatări: • erorile de marketing sau absența activității de marketing pot conduce la eșuarea unei inovații tehnice; • rareori

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Întâi prin inovația tehnică. Transferul de tehnologie este a doua metodă de succes. Reușita este totală dacă se asociază un marketing corespunzător, ceea ce conduce la următoarele constatări: • erorile de marketing sau absența activității de marketing pot conduce la eșuarea unei inovații tehnice; • rareori un produs nou care nu a fost realizat pe baza inovației reușește numai datorită marketingului său. În sectorul produselor finite, logica dezvoltării economice elimină puțin câte puțin firmele de mici dimensiuni, ce dețin activități de producție și desfacere

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
Reușita este totală dacă se asociază un marketing corespunzător, ceea ce conduce la următoarele constatări: • erorile de marketing sau absența activității de marketing pot conduce la eșuarea unei inovații tehnice; • rareori un produs nou care nu a fost realizat pe baza inovației reușește numai datorită marketingului său. În sectorul produselor finite, logica dezvoltării economice elimină puțin câte puțin firmele de mici dimensiuni, ce dețin activități de producție și desfacere ale produselor banale de larg consum. Ele pătrund tot mai mult pe piețe

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
cercetare-dezvoltare a propunerilor de nivel tehnic și științific constant. În IMM-urile românești, funcția de cercetare-dezvoltare există numai de o manieră informală și difuză - de aceea se și situează pe locul doi, după producție. Astfel, numeroase avantaje economice induse de inovații tehnologice sunt repede pierdute. Întreprinderea informațională investește mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
numeroase avantaje economice induse de inovații tehnologice sunt repede pierdute. Întreprinderea informațională investește mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989, p. 32) O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1.1. aprecierea individuală, cu criterii obiective și formalizate; 1.2.stilul remunerării, bazat pe flexibilitatea

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
mai Întâi În reorganizare, care se traduce prin mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989, p. 32) O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1.1. aprecierea individuală, cu criterii obiective și formalizate; 1.2.stilul remunerării, bazat pe flexibilitatea sistemului și recompensarea eforturilor susținute; 2. pentru inovațiile cu dominantă organizațională: 2.1

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
mișcarea debirocratizării. Undele propagării mutațiilor sunt prezentate În figura 40. Fig. 40 - Undele propagării mutațiilor Grupuri de actori și inovația În Întreprinderea informațională (Alter, 1989, p. 32) O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1.1. aprecierea individuală, cu criterii obiective și formalizate; 1.2.stilul remunerării, bazat pe flexibilitatea sistemului și recompensarea eforturilor susținute; 2. pentru inovațiile cu dominantă organizațională: 2.1. dezvoltarea supleței structurilor organizaționale, mai ales prin amenajarea

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
O mare importanță o are inovația socio-organizațională. Principalele sale domenii sunt: 1. pentru inovațiile cu dominantă socială: 1.1. aprecierea individuală, cu criterii obiective și formalizate; 1.2.stilul remunerării, bazat pe flexibilitatea sistemului și recompensarea eforturilor susținute; 2. pentru inovațiile cu dominantă organizațională: 2.1. dezvoltarea supleței structurilor organizaționale, mai ales prin amenajarea timpului de lucru și practica muncii În grup; 2.2. ameliorarea fluidității comunicării prin punerea la punct a dispozitivelor convenite, precum grupurile de proiect, cercurile de calitate

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
permite crearea unei capacități de anticipare și adaptare a organizației la mediul său. Tabelul 10 - Capacități de adaptare a firmei la mediul său 3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovațiatc "3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovația" Majoritatea firmelor franceze consideră că inovația tehnologică este de o importanță vitală. Aceasta este concluzia a două studii inițiate și finanțate de Ministerul Industriei din această țară. Primul studiu (France 300) a avut În vedere 300 de firme mijlocii-mari, cu

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
și adaptare a organizației la mediul său. Tabelul 10 - Capacități de adaptare a firmei la mediul său 3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovațiatc "3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovația" Majoritatea firmelor franceze consideră că inovația tehnologică este de o importanță vitală. Aceasta este concluzia a două studii inițiate și finanțate de Ministerul Industriei din această țară. Primul studiu (France 300) a avut În vedere 300 de firme mijlocii-mari, cu o cifră de afaceri cuprinsă Între

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
proprii, cele două studii descriu strategiile firmelor, din care reiese că acestea sunt angajate Într-o luptă acerbă, pe o piață din ce În ce mai internaționalizată. Pentru France 300, adevărata miză a firmelor este amploarea și simultaneitatea acțiunilor pe fronturile expansiunii, performanței și inovației. Pentru PMI 90, viitorul este promițător pentru acele IMM-uri care au lansat o competiție globală pe frontul costurilor, al tehnologiei, al resurselor umane și al marketingului. Cele două rapoarte constată că În practica tehnologică a IMM-urilor apar cele

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
de afaceri pentru cercetare-dezvoltare. O caracteristică comună a acestor firme este sentimentul frustrării, datorat insuficientei dimensiuni și fragilității rezultatelor lor. Deși capabile să formuleze În mod clar cele două provocări strategice, expansiunea și performanța, firmele Întârzie să se mobilizeze pentru inovație, cu toate că urgența acțiunii este recunoscută. Cu cât firmele se găsesc Într-o poziție mai vulnerabilă, cu atât ele sunt mai conștiente de necesitatea inovației tehnologice. Dacă, În plan global, 55% din eșantion clasifică cercetarea-dezvoltarea printre prioritățile de investiții (imediat după

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
În mod clar cele două provocări strategice, expansiunea și performanța, firmele Întârzie să se mobilizeze pentru inovație, cu toate că urgența acțiunii este recunoscută. Cu cât firmele se găsesc Într-o poziție mai vulnerabilă, cu atât ele sunt mai conștiente de necesitatea inovației tehnologice. Dacă, În plan global, 55% din eșantion clasifică cercetarea-dezvoltarea printre prioritățile de investiții (imediat după achiziții - 65%), această proporție crește net la firmele expuse presiunilor puternice din partea concurenței (69% consideră cercetarea-dezvoltarea ca fiind prioritară). Aceeași tendință se observă și

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
nu se consideră destul de puternice. Chiar printre cele care au o practică tehnologică intensă, una din două se simte mai puțin competitivă decât concurența În ceea ce privește, de exemplu, rapiditatea lansării pe piață, aptitudinea de a ameliora produsele sau fondurile bănești necesare. Inovația și tehnologia rămân Încă slab integrate În strategia acestor firme. Handicapul este dublu: În primul rând, o Întârziere față de omologii străini În formularea și recunoașterea mizei tehnologice; În al doilea rând, o lipsă de rigoare În strategia devenirii economice a

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
lor. Mutația cea mai importantă și, fără Îndoială, cea mai dificilă pentru foarte multe firme constă Într-o mai mare deschidere spre exterior, pentru a-și ameliora potențialul tehnologic. Pentru 70% din firmele studiate, cercetarea-dezvoltarea internă este sursa prioritară a inovației. Ele consideră că propriile lor echipe reprezintă un mijloc privilegiat de acces la tehnologie. Mai puțin de 25% dintre firme sunt interesate de sursele de acces externe (acorduri de cooperare, fuzionarea cu societăți inovatoare, transferuri de tehnologie, achiziționarea de brevete

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
cu mult mai largi pe fronturile informației, pregătirii, rețelelor comerciale, căutării de parteneri și gestiunii resurselor tehnologice. Toate aceste domenii sunt reunite sub termenul de „investiții În inteligență”. Se constată o corelație puternică Între deschiderea IMM-urilor spre străinătate și inovație. În plus, cu cât cumpără mai multe prestații exterioare, cu atât sunt mai active În culegerea de informații. Acest profil, numit sinergia inteligenței, este totuși departe de a fi cel mai răspândit. Astfel, 82% din firmele cu peste 200 de

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
cu mai puțin de 50 de salariați. Gestiunea patrimoniului tehnologic al IMM rămâne, În continuare, sedentară - numai 7% din firmele studiate de PMI 90 declară că au cumpărat un brevet În ultimii trei-patru ani. Legătura Între expozițiile internaționale și apariția inovațiilor arată că 1/3 din inovațiile considerate premieră mondială revine firmelor internaționalizate. În ceea ce privește premierele europene, ele sunt, În două cazuri din trei, realizări ale „noilor europeni”. În străinătate, fuzionările de firme sau parteneriatul sunt mai apreciate decât În Franța. În

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
salariați. Gestiunea patrimoniului tehnologic al IMM rămâne, În continuare, sedentară - numai 7% din firmele studiate de PMI 90 declară că au cumpărat un brevet În ultimii trei-patru ani. Legătura Între expozițiile internaționale și apariția inovațiilor arată că 1/3 din inovațiile considerate premieră mondială revine firmelor internaționalizate. În ceea ce privește premierele europene, ele sunt, În două cazuri din trei, realizări ale „noilor europeni”. În străinătate, fuzionările de firme sau parteneriatul sunt mai apreciate decât În Franța. În această țară, interesul scăzut pentru brevete

Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]