6,649 matches
-
Catarina, Săo Paulo și Rio Grande do Sul. A fost încurajat de răspunsurile calde și entuziaste pe care le-a primit. Acest succes l-a încurajat, pentru prima oară în viața lui, să acționeze cu încredere din proprie inițiativă și intuiție. Pedro al II-lea s-a confrunt în deceniul 1848 și 1852 cu trei crize. Primul test a venit în confruntarea cu comerțul cu sclavi ilegal. Acest lucru a fost interzis în 1826, ca parte a unui tratat cu Marea Britanie
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
suflet...”", exclamă el. Personaj cât se poate de banal, el a fost ales tocmai din acest motiv ca subiect receptor al revelației spirituale. Eugen Simion îl considera un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Lipsa de intuiție a personajului îl face incapabil să discearnă lucrurile cu adevărat importante, alegând nesemnificativul în locul esențialului. Academicianul Eugen Simion l-a asemănat pe profesorul Gavrilescu cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Când una din
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și rațiune), "sruthi jnana" (cunoașterea îmbogățită de surse exterioare: studierea scripturilor, observarea simbolurilor și a semnelor; această cunoaștere are ca fundament atenția, analogia și înțelegerea), "avadhi jnana" (percepția super-senzorială prin depășirea facultăților obișnuite, a noțiunilor temporale și spațiale, adică prin intuiție), "manahparyaya jnana" (dobândirea abilităților telepatice, citirea gândurilor celor din jur) și "kevala jnana" (idealul de cunoaștere). Se observă că în jainism eliberarea este comisă în mare parte într-o manieră cognitivă, cerebrală și intuitivă, atitudinea mintală fiind promotorul integrării în
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
pentru a crea stări de nesiguranță în exercițiul lecturii, cât pentru a înțelege care sunt mecanismele prin care materia se organizează și sarcina spirituală supradetermină lumea substanței. El pornește de la premisa creatorului genuin care, într-un moment de clarviziune, are intuiția unei armonii de dincolo de simțuri ce trebuie transferată din virtualitate în act sau, altfel spus, din existența latentă în realitatea manifestă. După această îndelungată negociere cu amăgirile formei, cu materia cromatică și cu lumina consubstanțială acesteia, o nouă vârstă a
Tudor Zbârnea () [Corola-website/Science/299993_a_301322]
-
ce va ajunge în viață: actor de mare talent. O simplă grimasă în liniștea deplină a orei, și toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecția... Observațiile pe care le primea erau făcute cu înțelegere. Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă.”" La dorința familiei sale
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
a rămas arta plastică. Autodidact în acest domeniu, bazându-se pe o vastă cultură laică și teologică, beneficiind de o inteligență ieșită din comun, dublată de un profund simț estetic, în lucrările sale de critică de artă plastică a dovedit intuiție, percepție ascuțită a frumosului și un excepțional rafinament, calități care l-au făcut remarcat încă din anii studenției, perioadă când frecventa cercurile artiștilor plastici din capitală. In 1931 a efectuat o lungă călătorie de studiu prin Europa, vizitând muzee și
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
cablate în schimb în ordine alfabetică: "ABCDEF..." Această nouă secvență de cablare i-a derutat pe criptanaliștii britanici care lucrau la Enigma, și care au considerat că o cablare "ABCDEF..." ar fi fost prea evidentă. Rejewski, ghidat probabil de o intuiție privind aptitudinile germanilor în ce privește ordinea, a ghicit că ordinea de cablare era cea alfabetică. Și-a amintit mai târziu că, după ce a făcut presupunerea, „din creionul meu, ca prin minune, au început să iasă numere care desemnau conexiunile din rotorul
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
a fost mereu vie. Însă consecințele experimentului EPR care sunt consistente cu mecanica cuantică microscopică standard arată că obiectele macroscopice, precum pisicile, nu au tot timpul o descriere clasică unică. Scopul experimentului mental este de a ilustra acest aparent paradox: intuiția noastră spune că nici un observator nu poate fi într-un amestec de stări, în timp ce pisicile, spre exemplu, pot să fie un asemenea amestec. E nevoie ca pisicile să fie observatori, sau existența lor într-o singură stare clasică bine definită
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
PPTH) în New Jersey. Dr. House se contrazice des cu șefa sa, administrator al spitalului și decan la Medicină, Dr. Lisa Cuddy (Lisa Edelstein), și cu echipa sa medicală pentru că multe dintre ipotezele despre bolile pacienților sunt bazate pe o intuiție controversată. Singurul prieten al lui Gregory House este Dr. James Wilson (Robert Sean Leonard), șeful Departamentului de Oncologie. De-a lungul primelor trei sezoane, echipa medicală a lui House este alcătuită din Dr. Robert Chase (Jesse Spencer), Dr. Allison Cameron
Doctor House (serial) () [Corola-website/Science/314442_a_315771]
-
orientat spre actualizarea identității și potențializarea diversității, altul invers, în care se actualizează diversitatea și se potențializează identitatea și unul contradictorial, denumit și spațiul T sau spațiul cuantic. Spațiul și timpul nu sunt deci, nici realități independente și absolute, nici intuiții a priori ale sensibilității, precum a susținut Immanuel Kant, ci „creații continue ale fecundității deductive a contradictoriului sau a energiei”. Principiul antagonismului și logica implicată de acesta, ca și exprimările și formalizările echivalente ale principiului și, nu în ultimul rând
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
o extensie a propriului corp, personificând lirismul potrivit unui instrument ce este atât de apropiat vocii umane” (Washington Post). În același an, câștigă și premiul I la concursul internațional Arturo Bonucci de la Romă, fiind definită că „o artistă cu o intuiție muzicală excepțională, dotată cu o tehnică desăvârșită...” (La Gazzetta del Mezzogiorno) S-a născut la București în anul 1980. A început studiul violoncelului la vârsta de 10 ani pregătindu-se la liceul de muzică „George Enescu” din București cu profesorii
Laura Buruiană () [Corola-website/Science/313840_a_315169]
-
clubului prahovean, mai exact : 3 titluri de campioană în 1958, 1959 și 1966, o cupă a României în 1963 și un loc doi la finele sezonului 1961-1962. Atacant central pur sânge, Mircea Dridea întruchipa perfect calitățile omului de gol prin intuiție, plasament, forță, detentă și un impresionant joc de cap; de asemenea era un bun executant al loviturilor libere peste zid și un excelent om de echipă. Toate aceste aptitudini sunt confirmate de poziționarea sa în primii zece golgeteri all-time ai
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
percepută prin simțuri și cele din lumea care nu poate fi percepută senzorial. Calitățile tuturor lucrurilor din lumea perceptibilă conduc la cunoașterea lucrurilor din lumea imperceptibilă și vice-versa. Astfel, prin ascensiunea către lumea imperceptibilă, el dobândește știința perceptibilului, după cum prin intuiție asupra perceptibilului, reușește să pătrundă imperceptibilul. Prin reflecțiile sale asupra naturii și stărilor propriei sale ființe, înțelege esența umană, strădania acesteia de a atinge desăvârșirea divină. Intuind teofania universală, realizează că întreaga ființă vine de la Unul, că aceasta îmbracă o
Ibn Tufayl () [Corola-website/Science/313921_a_315250]
-
în Research Institute of Police Science, decembrie 2004, Seul. - „Frații Minovici, ctitori ai Criminalisticii românești”" , în „Rolul și contribuția probelor criminalistice și medico-legale în stabilirea adevărului”, Editura Luceafărul, Lucrările Simpozionului Internațional de Criminalistică, 2005, p.;62-86. - „Tehnici de identificare - de la intuiție la știință”", Simpozionul Internațional de Criminalistică, București, octombrie 2005. - „Views on the issues of education through distance learning”", Online Educa, Conference, Berlin, December 2005” - „Pașaportul românesc - pașaport performant, cu elemente moderne de protecție și securizare”", Bundesdruckerei, Berlin, octombrie 2005. - “Modern
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Parlamentului, și de a cărui influență speră să se folosească într-o zi. Ezra, fiul său, este chiar mai cinic decât tatăl său al cărui cinism se manifestă printr-o falsă religiozitate. Totuși, fiul dovedește a avea o mai mare intuiție în afaceri, reușind uneori să o depășească pe cea a tatălui său. O serie de speculații financiare dezastruoase făcute de bătrânul Girdlestone fără știrea fiului său aduc firma în pragul falimentului. Pentru un timp el păstrează față de toți secretul apropierii
Firma Girdlestone () [Corola-website/Science/322983_a_324312]
-
invidia și gelozia („galben de invidie”); această interpretare se datorează corelării cu „fierea galbenă”, care este atribuită, potrivit teoriei antice răspândite până în epoca modernă, temperamentului coleric. Deseori galbenul este interpretat ca fiind culoarea Soarelui. Prin natura sa duală este „culoare intuiției atât de ușor de derutat, a suspiciunii, a presimțirii, în care se află totuși o forță solară de un gen aparte, care pătrunde și iluminează” (Aeppli). Galbenul auriu cu o ușoară nuanță roșcată este cel mai adesea atributul dragostei de
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
Siminei creează cititorilor amintiri complexe și sentimente de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a urmat Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1906-1914), unde era profesor ruda sa, Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de teoria dramei. A debutat în ziarele arădene "Tribuna", cu poezia "Pe țărm" (1910), și în "Românul", cu studiul "Reflecții asupra intuiției lui Bergson" (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909. În anul 1911 călătorește în Italia, unde își petrece timpul în librării, căutând cărți de filosofie, și vizitând vestigiile istorice ale acestei țări. A urmat cursurile Facultății
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
idei i-au numit depreciativ acțiunea „critică judecătorească“, întrucât studiile și articolele lui nu analizează detaliat opera literară discutată, ci conțin mai mult sentințe asupra ei. Acestea se întemeiază pe o vastă cultură, un gust artistic sigur și pe impresionante intuiții. Însuși mentorul Junimii considera acest fel de critică (net afirmativă sau negativă) necesară doar acelei epoci de confuzie a valorilor, urmând ca modalitățile ei de realizare să se nuanțeze mai târziu, într-o viață literară în care marii scriitori vor
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
a realizat singurul dicționar etimologic complet al limbii române, ("Diccionario etimmológico rumano"), Alexandru Ciorănescu este considerat de hispanistul Dumitru Copceag „un Corominas rumano: la mayor autoridad en materia de etimología”. Principalele sale calități în acest domeniu ar fi simțul limbii, intuiția și relația afectivă cu fenomenele examinate, iar familia lingvistică din care face parte ar fi aceea a curentului idealist, reprezentat de Wilhelm von Humboldt, Benedetto Croce sau Karl Vossler, filologi pentru care limba este forma cea mai directă de expresie
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
noastră dezordinea modernă, poetica haosului cu ambiția chintesenței. Cum altfel să faci ordine în haos? Privită îndeaproape, literatura scriitorului băcăuan operează la nivelul viziunii cu dezordinea. Un concept manierist, ce făcea istorie în arta de multă vreme. Dacă tragem linie, intuițiile lui Bălăiță din proza țintesc două lucruri: primul, de extracție franceză, că lumea e simultaneitate și existențialismul răspunde cel mai fidel interogațiilor. Al doilea, că lumea nu e altceva decât labirint. Joyce, că influența netăgăduita, proiecta, în fapt, exilarea din
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
sfat pragmatic, infailibil, ci doar să arate că universul este incomprehensibil și infinit de complex, că « Neînțelesul va rămâne de neînțeles ». Ideea lui se aseamănă cu mashalul ebraic, o parabolă deliberat echivocă, menită să încurajeze interpretările multiple și să dezvolte intuiția. Alte surse de inspirație pentru parabolele lui Kafka au fost mitologia greacă sau lumea Orientului Îndepărtat. Kafka era probabil familiarizat, datorită lui Schopenhauer, cu unele idei budiste despre omniprezența suferinței. Michael P. Ryan consideră că rădăcina comună a cuvintelor Samsa
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
riscante (cât mai exacte și cu privire la fenomene necunoscute), să aibă un înalt nivel de generalitate, să explice o mare varietate de fapte, să aibă un conținut bogat deci, să aibă consecințe importante. Știința eroică se bazează pe un fel de ’’intuiție creatoare’’ bergsoniană, chiar și Einstein vorbește despre ’’căutarea acelor legi de cel mai înalt nivel de generalitate... din care poate fi obținută, prin pură deducție, o imagine asupra lumii. La aceste legi nu duce nici un drum logic ci, numai o
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
creatoare’’ bergsoniană, chiar și Einstein vorbește despre ’’căutarea acelor legi de cel mai înalt nivel de generalitate... din care poate fi obținută, prin pură deducție, o imagine asupra lumii. La aceste legi nu duce nici un drum logic ci, numai o intuiție bazată pe ceva de tipul unei contopiri cu obiectele experienței’’ . Astfel Popper ne face un portret romantic al ’’geniului științific’’: intuiție deosebită, fantezie creatoare, independență în gândire și atitudine critică necruțătoare. Modelul inductiv, pe care îl consideră de propagandă baconiană
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
obținută, prin pură deducție, o imagine asupra lumii. La aceste legi nu duce nici un drum logic ci, numai o intuiție bazată pe ceva de tipul unei contopiri cu obiectele experienței’’ . Astfel Popper ne face un portret romantic al ’’geniului științific’’: intuiție deosebită, fantezie creatoare, independență în gândire și atitudine critică necruțătoare. Modelul inductiv, pe care îl consideră de propagandă baconiană, este înlocuit cu modelul ipotetico-deductiv. Aceasta pentru că noi nu pornim de la observații pure (considerate astăzi un mit epistemologic), ci întotdeauna avem
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]