6,815 matches
-
vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa la adresa teoriei morale. Sprijinirea pe intuițiile "noastre" morale este, așadar, la fel de ineluctabilă pentru teoria critică precum și pentru teoria morală ideală. Ca atare, nu poate fi adevărat că toate intuițiile noastre morale sunt ideologice și nedemne de încredere. Dacă lucrurile ar sta astfel, nici filosofia politică "realistă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa la adresa teoriei morale. Sprijinirea pe intuițiile "noastre" morale este, așadar, la fel de ineluctabilă pentru teoria critică precum și pentru teoria morală ideală. Ca atare, nu poate fi adevărat că toate intuițiile noastre morale sunt ideologice și nedemne de încredere. Dacă lucrurile ar sta astfel, nici filosofia politică "realistă" nu ar fi, de fapt, posibilă"44. În sfârșit, o a patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește de la ideea, menționată și criticată în capitolul anterior, potrivit căreia, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu ar mai trebui să se considere îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii și valori morale pentru întemeierea teoriilor lor. Un astfel de argument a fost avansat de Fabian Freyenhagen. Mă refer aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"9; un alt defect de acest tip constă în faptul că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul dreptății 10; în rezumat: teoriile moraliste sunt "irelevante pentru practica politică"11; într-o formă mai moderată, obiecția susține doar că, din cauza caracterului abstract, este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice sunt legitimitatea, ordinea, puterea, virtuțile individuale pe care le cere buna guvernanță, logica
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sine qua non pentru orice alt bun politic" sau ideea că legitimitatea este prima virtute a puterii politice, acordându-i acest statut - în mod eronat - dreptății 16; 9) teoriile moraliste au o "încărcătură ideologică", din cauza faptului că sunt construite pe intuiții morale 17; 10) "concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă de inadecvare descriptivă" (i.e., o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și politică (sau, altfel spus, problema celei mai bune combinații - sau a celui mai bun compromis - de valori morale sau economice dezirabile în cadrul unei "societăți bune")38 etc. Or, atâta vreme cât abordarea acestor teme necesită recursul la argumente, valori, principii și intuiții de natură morală, moralismul (fie "pur", fie pluralist) rămâne o metodologie legitimă pentru filosofia politică, indiferent de cât de redusă este forța motivațională a argumentelor morale pentru politicieni sau cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică, logica acțiunii, moralității și raționalității politice etc. - nu constituie, așadar, o problemă reală nici pentru moralismul ca teză despre filosofie ca ramură a eticii nici pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia politică. E adevărat, moralismul, sau cel puțin moralismul "pur", argumentarea doar în baza unor principii și valori morale "pre-politice", nu constituie o metodă adecvată pentru investigarea "lumii reale a politicii". Explorarea "lumii reale a politicii" nu este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie implementate prin eludarea sau depășirea procedurilor democratice de decizie. Cum anume invalidează, mai exact, acest fapt teza că filosofia politică este o diviziune a eticii sau teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime? Acestea fiind spuse, sper că mă veți considera îndreptățit să afirm că, după cum văd eu lucrurile, m-am achitat, în sfârșit, și de ultima sarcină importantă pe care mi-am asumat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
oferă societățile și lumea în care trăim - sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau probleme care comportă și o dimensiune normativ-morală, probleme ce pot fi și trebuie tratate, drept urmare, prin recurs la principii, valori, teorii, convingeri sau intuiții morale, așa cum procedează de obicei în investigarea lor filosofii politici "moraliști". Această afirmație nu poate fi subminată, așadar, în baza argumentului că filosofia politică nu poate fi tratată în mod legitim, precum filosofia morală, drept o disciplină ce studiază "idealurile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă autonomă față de moralitate, filosofia politică trebuie să devină, la rândul ei, autonomă față de argumentarea prin apel la principii, valori sau intuiții morale "pre-politice"; și 3) argumentul că, în condițiile pluralismului și dezacordului rezonabil generalizat specific societăților liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se elibereze de recursul la orice fel de principii sau valori controversate (inclusiv principiile sau valorile morale) și să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul problematic al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale "pre-politice" sau a premisei că stilul de argumentare realist este unul eliberat de orice fel de recurs la astfel de principii, valori sau intuiții. Ideea că realiștii s-au eliberat sau se pot elibera de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă. Realismul radical este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes public, 48, 122, 143 interese politice, 37, 44, 115, 139, 144, 152, 160-161 intervenții ideologice, 115 intuiții morale, 16, 19-20, 23, 28, 33, 51, 58, 88-89, 92, 111, 113, 131-135, 141-142, 150, 153, 158, 160, 162-163 Î încărcătură ideologică, 133, 142 încredere socială, 29, 66, 69, 71-72, 130, 134, 162 J justificare egală, 69 L legitimare (politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nevoilor fundamentale ale tuturor indivizilor nu este inacceptabilitatea lor morală, ci corozivitatea pentru ordinea, stabilitatea, coeziunea, încrederea socială etc.). Freeman nu se înșală în opinia că judecățile lui Geuss nu sunt judecăți pur instrumentale, ci judecăți bazate și pe anumite intuiții morale. Cel puțin atunci când discută problema accesului inegal la îngrijirea medicală, Geuss scrie ca un adept al suficientismului ca teorie a dreptății în distribuția acestor servicii (Geuss, Philosophy, pp.79-80). În afară de aceasta, ideea că exploatarea economică sau relațiile inegale de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se declanșează imediat ce antigenele organului grefat intră în contact cu aparatul imunitar al primitorului. Prima grefa reușită a unui organ solid (transplantul de rinichi efectuat de Joe Murray, la Boston, în anul 1954) a avut la bază mai degrabă o intuiție. După descoperirea fenomenului de rejet de către Peter Medawar, chirurgii de la Boston au decis să-l evite utilizând singurul mijloc ce le stătea la îndemână la acea dată - grefa între gemeni monozigotici -, așadar între două organisme cu configurație antigenică identică. Experiment
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA REMUS BEJAN Gândul din gând Edgar Poe și Ion Barbu INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: literatura comparată, poetica, cosmologie, creație, intuiție Cuprins Preliminării / 11 Universul că un poem / 17 O coborâre în maelström / 31 Furor poeticus: inspirație, geniu / 67 Poezie și cunoaștere / 81 Omenesc, mult prea omenesc / 115 Invitație la călătorie / 155 Încheiere / 191 Bibliografie / 197 Indice de nume și termeni
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se va ridica din nou spre Viața Eternă. Totuși, doar că Poem doresc să fie judecată, după ce eu nu voi mai fi16. Drept urmare, ca și în cazul unui poem, Edgar Poe ne invită să descoperim, prin, și în actul lecturii, intuiția originală, "adevărul" esențial, care ține la un loc elementele diverse ce-l alcătuiesc. Iat-o, în formularea autorului însuși: În Unitatea Originară a Primului Lucru se află Cauza Secundară a tuturor lucrurilor, împreună cu germenul Inevitabilei Anihilări 17. Riguroasă construcție teoretică
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
răspunde la întrebarea căreia i se caută astfel un răspuns, cu alte cuvinte soluția cea mai simplă, are toate șansele să fie cea adevărată. Ideea simplicității absolute,singura presupoziție din Eureka, implicând un act de "credință rațională" ("rațional faith"), rămâne intuiția esențială a "poemului": Aceasta este singura presupoziție absolută a Discursului meu. Folosesc cuvântul presupoziție în sensul obișnuit; totuși, chiar și aceasta presupoziție primară, este departe, foarte de parte, de a fi o simplă presupoziție. Nimic nu a fost vreodată dedus
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Amintirile firave, dar totdeauna prezente ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat din timpul trecut, si infinit de înfricoșător [...] Le cunoaștem doar că amintiri [s.n.]33. Deocamdată, Omul trebuie să se mulțumească cu "licăriri slabe, nedeterminate" (faint indeterminate glimpses)34 (intuiții, vise) ale acestui mister la care participă. Totuși, mănat de aspirația înnăscuta spre unitatea cu divinul, el își construiește, cu efort, drumul înapoi spre adevărată regasire de sine, rupând cercul existenței terne, materiale și privind în adâncurile propriei ființe 35
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sunt în noi și, totuși, nu percepem, în mod direct, nimic din toate acestea 6. Poetul român, aspirând, el însuși, la o viziune mai directă a "realității", găsea, probabil, în formulările lui Bergson, remarcabile și prin calitatea expresiei, confirmarea propriilor intuiții. Ion Barbu, care înțelege poezia drept "o anumita simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență"7, nu putea decât să adere la poziția celui care susținea că funcția artei este să recupereze, prin reflecție și simbolizare, acel "irezistibil impuls"8
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
are o accepție precisă: conștiința a duratei creatoare 41. Memoria, cu acest sens special pe care i-l da Bergson (și avem motive să credem că Ion Barbu gândea la fel) este acea forță internă ce reunește, într-o singură intuiție, dificil de tradus în cuvinte, dar pe care anumite imagini 42 o pot, eventual, comunica, avântul spre viitor, împreună cu propensiunea spre trecut, conferind, în felul acesta, substanțialitate schimbării. Acest lucru presupune efort, de aceea se realizează la intervale apreciabile de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
existentă pentru sine. Această unitate și identitate de substanță are și o explicație mai adâncă: poetul creează din sine, întrerupând propriul elan, pentru a "coincide", în acest fel, "cu natura creatoare a ființei"89. Acest fapt, împreună cu metoda de înțelegere - intuiția - explică de ce o astfel de cunoaștere este, în viziunea lui Barbu, "neîmpărțita"90 și, de aceea, absolută, astfel spus, integratoare. "Ființă" poeziei este de o natură cu viața - este ea însăși durată. Înzestrat cu o neobișnuită claritate a percepției (în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lui este necesară, deoarece omul obișnuit, care "stalked a God în his own fancy" [se vede Dumnezeu, în propria-i fantezie]95, s-a înstrăinat, treptat, de ordinea și frumusețea naturii, cultivând excesiv rațiunea practică (științele), neglijând, în același timp, intuițiile facultății poetice. Prețul civilizației este, in viziune poescă, ruină 96. Secvență descriptiva ce urmează, cu topica ei neobișnuită, - "Până la marginile celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figură umană că o sperata poartă"97, - pare să indice faptul că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]