8,656 matches
-
pe salvarea lui Mussolini. Mii de avioane ale Luftwaffe au fost transferate din est în Germania, pentru a face față bombardamentelor aliate. Din acest motiv, sovieticii au câștigat cu mai mare ușurință supremația aeriană în est. Germanii au așteptat îndelung invazia aliată din vest, asigurând efective armate însemante și folosind o bună parte a efortului de război (oameni și materiale) pentru fortificarea și apărarea a sute de kilometri de plaje. Prin Directiva 51 din noiembrie 1943, Hitler decidea ca toate rutele
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
cea greacă atrag implicarea ungurilor, care, cu consimțământul papei, au atacat Țaratul vlaho-bulgar în jurul anului 1230 și în 1238. După campania din 1230, Ioan Asan al II-lea pierde teritoriile nord-dunărene, iar regele Ungariei înființează banatul Severinului în Oltenia. După invazia mongolă din 1241, tătarii pun stăpânire pe Muntenia și pe nordul Dobrogei. Ioan Asan II a murit în 1241. După 1241, țaratul a pierdut o mare parte din teritoriile dobândite de Ioan Asan al II-lea, precum și rolul preponderent în
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
Din acest moment, alături de francezii liberi au intrat în luptă și numeroase trupe coloniale. Coloniile franceze din Pacific, Noua Caledonie, Polinezia Franceză și Noile Hebride s-au alăturat Franței Libere ceva mai târziu. Saint-Pierre și Miquelon s-a alăturat Franței Libere după „invazia” din 24 decembrie 1941. Coloniile din Pacificul de sud aveau să devină baze militare vitale pentru Aliați în timpul luptelor din Pacific. Din iulie până în noiembrie 1940, FFL au luptat cu trupele franceze loiale regimului de la Vichy în timpul campaniei din Africa
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
FFL conduse de generalul Paul Legentilhomme, care a fost mai apoi numit „Înalt Comisar” pentru Madagascar. Pe 28 decembrie, după o blocadă lungă, forțele Regimului de la Vichy din Somalia Franceză au capitulat, iar FFL au ocupat colonia. În timpul Operațiunii Torch, invazia aliată a Africii de Nord Franceze din noiembrie 1942, numeroși luptători ai regimului de la Vichy s-au predat și s-au alăturat mai apoi cauzei Franței Libere. Apărarea de costă vichyistă a fost neutralizată și capturată de Rezistența locală. Liderii
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
toate părtile acesteia, jucând un rol important în ele. În Partea 1, implicarea lui Naruto în intrigă este indirectă, deoarece iși petrece majoritatea timpului îmbunătățindu-și abilitățile ninja și urmându-și visele, evenimentele importante având loc în alte părți. După invazia Konohăi, Naruto îi întâlnește pe Akatsuki, o organizație criminală ficțională care urmărește să extragă Vulpea cu Nouă Cozi din corpul său. Deși la prima întâlnire, Jiraiya îi îndepărtează, în Partea a 2-a, acțiunile lui Akatsuki devin conflictul central. Doar
Naruto Uzumaki () [Corola-website/Science/309647_a_310976]
-
(numită inițial Operațiunea Gimnastul) a fost invazia americano - britanică a Africii de nord franceze în timpul celui de-al doilea război mondial. Operațiunea a fost declanșată pe 8 noiembrie 1942. Uniunea Sovietică făcea presiuni asupra [[aliații occidentali|Aliaților occidentali pentru deschiderea unui al doilea front în [[Europa]], acțiune
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
fi fost o etapă necesară în pregătirea unei debarcări în sudul Europei. [[președinte al Statelor Unite|Președintele american]] [[Franklin Delano Roosevelt]] a avut îndoieli asupra oportunității unei operațiuni aliate în Africa, care în concepția sa ar fi amânat nepermis de mult invazia din Europa, dar în cele din urmă a cedat și a sprijinit inițiativa premierului britanic [[Winston Churchill]]. [[aliații din cel de-al doilea război mondial|Aliații]] au plănuit o invazie în nord-vestul Africii - [[Maroc]] și [[Algeria]] - care se aflau sub
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
care în concepția sa ar fi amânat nepermis de mult invazia din Europa, dar în cele din urmă a cedat și a sprijinit inițiativa premierului britanic [[Winston Churchill]]. [[aliații din cel de-al doilea război mondial|Aliații]] au plănuit o invazie în nord-vestul Africii - [[Maroc]] și [[Algeria]] - care se aflau sub controlul nominal al [[regimul de la Vichy|regimului de la Vichy]]. În Maroc staționau cam 60.000 de soldați vichyiști, iar dotarea lor era constituită din artilerie de coastă, un număr redus
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
HMS "Seraph" pe 21 octombrie 1942, pentru a se întâlni cu ofițerii vichyiști. Aliații au reușit de asemenea să îl scoată din Franța vichyistă la bordul submarinului "Seraph" pe generalul [[Henri Giraud]]. Aliații doreau să-i ofere acestuia, după declanșarea invaziei, funcția de comandant suprem al forțelor franceze din Africa de nord. Numai că Henri Giraud nu era dispus să accepte decât funcția de comandant suprem al operațiunii aliate, numai că aceasta era deja oferită lui Eisenhower. Dată fiind această situație
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
până în momentul debarcărilor condițiile de debarcare de pe plaje nu erau cunoscute cu certitudine. Aceste greutăți aveau să devină învățăminte pentru [[operațiunea Overlord|debarcările din Normandia]], care au beneficiat de o uriașă muncă depusă în operațiunile de recunoaștere din perioada de dinaintea invaziei. Pușcașii batalionului 1 american debarcați la est de Oran au capturat rapid bateria de coastă de la [[Arzew]]. Infanteria americană a încercat un atac direct asupra portului („Operațiunea Rezervistul”), pentru a împiedica distrugerea instalațiilor portuare și [[Sabordare|sabordarea]] vaselor din [[radă
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
pentru a împiedica distrugerea instalațiilor portuare și [[Sabordare|sabordarea]] vaselor din [[radă]]. Atacul a fost un eșec. După ce au scufundat două distrugătoare aliate, navele de război franceze au reușit însă să iasă din radă și au atacat flota aliată de invazie, dar au fost în cele din urmă scufundate. Bateriile franceze de coastă și flota de invazie au participat la dueluri de artilerie în zilele de 8 și 9 noiembrie,iar francezii care apărau Oranul s-au apărat cu dârzenie. Bombardamentele
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
eșec. După ce au scufundat două distrugătoare aliate, navele de război franceze au reușit însă să iasă din radă și au atacat flota aliată de invazie, dar au fost în cele din urmă scufundate. Bateriile franceze de coastă și flota de invazie au participat la dueluri de artilerie în zilele de 8 și 9 noiembrie,iar francezii care apărau Oranul s-au apărat cu dârzenie. Bombardamentele navale puternice efectuate de crucișătoarele britanice au dus în cele din urmă la capitularea francezilor pe
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
și de comunicare cu forțele franceze de la sol. Mai multe avioane de transport au aterizat forțat în deșert. Până în cele din urmă, ambele aeroporturi au fost capturate, în ciuda marii împrăștieri în teren a parașutiștilor americani În conformitate cu planurile făcute mai înainte de invazie, la miezul nopții și în primele ore ale zilei de 8 noiembrie, în timp ce flota de invazie se apropia de țărm, un gup de 400 de luptători ai [[rezistența franceză|rezistenței]] sub conducerea lui [[Henri d'Astier de La Vigerie]] și [[José
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
în deșert. Până în cele din urmă, ambele aeroporturi au fost capturate, în ciuda marii împrăștieri în teren a parașutiștilor americani În conformitate cu planurile făcute mai înainte de invazie, la miezul nopții și în primele ore ale zilei de 8 noiembrie, în timp ce flota de invazie se apropia de țărm, un gup de 400 de luptători ai [[rezistența franceză|rezistenței]] sub conducerea lui [[Henri d'Astier de La Vigerie]] și [[José Aboulker]], au dat o lovitură militară în [[Alger]]. Ei au cucerit punctele strategice ale orașului: centrala
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
zi, jandarmeria vichyistă i-a eliberat pe Juin și Darlan. În aceeași zi, trupele franceze vichyiste au pierdut timpul recucerit aproape toate pozițiile ocupate de luptătorii rezistenței, în timp ce trupele aliate au debarcat și încercuit Algerul fără să întâmpine vreo opoziție. Invazia a fost condusă de Divizia a 34-a de infanterie americană (în componența ei intrând și o brigadă britanică). Comanda primului val al debarcării a fost încredințată generalului american [[Charles W. Ryder]], liderii aliați considerând că francezii vor reacționa mai
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
efect negativ, de vreme ce francezii au opus o rezistență nesemnificativă. Cea mai mare parte a bateriilor artileriei de coastă au fost neutralizate de luptătorii rezistenței. S-a înregistrat cel puțin un caz în care un comandant francez a întâmpinat cu entuziasm invazia aliată. Singurele lupte importante s-au dat în portul Alger, în timpul unei încercări de debarcare a unor unități de elită americane direct în docuri, într-o încercare de salvare a flotei franceze de la sabordare și de cucerire a instalațiilor portuare
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
au înregistrat înfrângeri, ([[bătălia de la Pasul Kasserine]], [[Operațiunea Capri]]), aliații s-au reorganizat, au primit numeroase întăriri și au contraatacat. Pe [[6 mai]], britanicii au cucerit [[Tunis]]ul, iar pe [[13 mai]] [[1943]] forțele Axei din Tunisia au capitulat. [[Categorie:Invazii|Torch]] [[Categorie:Bătălii în 1942|Torch]] [[Categorie:Campania din Africa de nord|Torch]] [[Categorie:Istoria Algeriei|Torța]] [[Categorie:Istoria Marocului|Torța]] [[Categorie:Regimul de la Vichy|Torch]]
Operațiunea Torța () [Corola-website/Science/309670_a_310999]
-
apere interesele franceze, dar acesta s-a dovedit a fi un rege foarte "olandez". Acesta s-a dovedit a fi foarte recalcitrant în a aplica anumite măsuri negative pentru regat cum ar fi conscripția și aplicarea Blocadei Continentale. În 1809 invazia engleză a insulei Walcheren a fost respinsă de armatele franco-olandeze, dar Napoleon a considerat această acțiune ca prea ezitantă și acesta decide anul următor să incorporeze regatul în Imperiu. La data de 13 iulie 1810 ultimele provincii sunt anexate încheindu
Regatul Olandei () [Corola-website/Science/309693_a_311022]
-
orașe întemeiate de ei au început să înflorească. Cavaleria berindeilor a continuat să rămână activă împotriva raidurilor întreprinse de cumani. În 1177, o oaste cumană aliată cu cea a Riazanului a distrus șase cetăți aparținând berindeilor și torkililor. După marea invazie mogolă din 1241 unii berindei s-au strămutat în Bulgaria, iar alții s-au alăturat celor care se refugiaseră în Ungaria. Restul triburilor s-au amestecat cu populația nomadă a Hoardei de Aur, după care ei încetează să mai fie
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
Unit Aliat pentru Medierana. Din acel moment, luptele de pe frontul din Orientul Mijlociu au încetat pentru restul războiului. Aliații au considerat că Orientul Mijlociu (Asia de sud-vest) ar fi putut deveni un teatru de război de primă importanță, temându-se de o invazie germană în regiune. Germanii nu au atacat însă aici. Au avut loc însă lupte dintre Aliați și trupele Regimului de la Vichy din Siria și Liban și a celor irakiene (Războiul anglo-irakian). Forțele italiene din Africa de nord depășeau din punct
Teatrul de luptă din Orientul Mijlociu (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/309717_a_311046]
-
putea mobiliza 28 de divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie și 32 de regimente independente. Atacul Axei a survenit în momentul în care armata iugoslavă era mobilizată incomplet, doar 11 divizii aflându-se pe pozițiile lor defensive la începutul invaziei. Unitățile care erau gata de luptă aveau 70% - 90% din efectivele aprobate. În momentul atacului, armata iugoslavă reușise să aibă sub arme cam 850.000 din cei 1.200.000 de soldați mobilizabili. Armata regală iugoslavă fusese organizată în trei
Invadarea Iugoslaviei () [Corola-website/Science/309726_a_311055]
-
internaționalizare a zonei Ruhr, în schimb planurile de controlare a Saar-ului au fost mai bine reușite. Acesta a devenit un protectorat francez și a fost detașat de Germania. Statele Unite au acceptat această decizie sub pretextul unei compensații pentru cele trei invazii ale Franței din partea Germaniei din ultimii 70 de ani.
Saar (protectorat) () [Corola-website/Science/309742_a_311071]
-
deoarece a oferit justificarea necesară SUA să se alăture Regatului Unit în lupta împotriva Germaniei fără nicio constrângere legată de statutul de netralitate autoimpus de americani până în acel moment. Americanii au participat atât la bombardamentele strategice împotriva Germanie și la invazia din Europa continentală, ceea ce au reprezentat contribuții hotărâtoare la înfrângerea naziștilor. Hitler avea informații destul de exacte despre planurile de război americane și era sceptic privind dorința lor de a se implica într-un conflict în Europa. Pe baza informațiilor de
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
Jacob L. Devers înainta spre Germania după debarcările încununate de succes din sudul Franței. Pe 4 septembrie 1944, criza de provizii a oprit înaintarea aliaților. Depozitele cu provizii aveau doar puținele stocuri din magaziile construite pe malul Atlanticului la începutul invaziei din Franța și cele din portul Cherbourg din Peninsula Cotentin. Marele port Antwerp era intact și se afla sub controlul britanicilor, dar estuarul fluviului Escaut se afla încă sub controlul forțelor germane. Alte porturi importante de pe malul Canalului Mânecii precum Dunkirk
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
compusă din unități militare dezorganizate, incapabile să opună o rezistență puternică. Incapacitatea Grupului de armată al 21-lea să izoleze istmul Beveland a permis Armatei a 15-a germane (care fusese blocată o vreme la Pas de Calais, unde așteptase invazia Aliată, care se produsese de fapt în Normandia) să trasnbordeze în Olanda peste 86.000 de oameni și 600 de piese de artilerie, chiar în zona de desfășurare a Operațiunii Market Garden. Numirea la începutul lunii septembrie a mareșalului Gerd
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]