7,304 matches
-
lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este considerată unicat în lume pentru că, în semn de doliu etern pentru moartea poetului Mihai Eminescu, ctitorii au hotărât ca sfinții pictați să poarte aureole negre, în locul celor aurii. O altă ciudățenie este considerată o frescă în care
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Biserica "Sf. Dumitru" din Ciprian Porumbescu este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1887 în satul Stupca (azi Ciprian Porumbescu) din județul Suceava. Ea se află de-a lungul drumului județean 178G. În jurul acestei biserici se află cimitirul satului, unde sunt înmormântați printre alții marele compozitor român
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. În anul 1887 , în timpul păstoririi parohului Onofrei Mironovici (1852-1929), a fost construită la Stupca o biserică nouă cu hramul "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". La înălțarea lăcașului de cult au contribuit enoriașii, precum și boierul Alecu Popovici, înnobilat de statul austro-ungar cu rangul de cavaler. Biserica a ost sfințită la 27 octombrie 1889 de către IPS Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Deasupra intrării
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
anul 1986 și apoi în 2007, preot-paroh fiind Leonte Galeș. Lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră ridicată la 3 septembrie 1868, după cum atestă o inscripție (""Aceasta S. Cruce e facută în anul 1868 septe: III""). În curtea lăcașului de cult a fost înălțată o troiță întru pomenirea lui Carol Miculi (1819-1897), profesorul de pian al lui Ciprian Porumbescu. La mică apropiere de zidul altarului se află mormintele familiei Porumbescu. Pe crucea lui Ciprian Porumbescu este înfășurată o bandă
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită între anii 1876-1885, prin strădania preotului Simeon Cobilanschi (1842-1910). Biserica "Sf. Arhangheli" din Gura Humorului se află pe Bulevardul Bucovinei nr. 26, de-a lungul șoselei care
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia preotului Simeon Cobilanschi și a enoriașilor G. Pașcovici și J. Danilevici, s-a început construirea unei biserici ortodoxe în localitatea Gura Humorului. Părintele Simeon a sfințit temelia noului lăcaș de cult la 29 septembrie 1876, în prezența baronului Hieronymus Freiherr von Alessani, guvernatorul Ducatului Bucovinei (1874-1887 și 1911-1913) și a lui Anton Keschmann, căpitanul districtual de Suceava ("Bezirks-Hauptmann von Suczawa"). El nu a reușit să-și ducă activitatea la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
consilier eparhial și protopresviter județean. Acesta a murit la 4 aprilie 1932, la vârsta de 68 ani, și a fost înmormântat într-o criptă din curtea bisericii. Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, această biserică a fost singurul lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului. Abia după cel de-al doilea război mondial, creștinii ortodocși din Gura Humorului au primit din partea autorităților statului o a doua biserică, fosta biserică armenească și apoi luterană (Biserica "Sf. Împărați Constantin și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere, cel mai elocvent exemplu de narare a programului iconografic specific lăcașurilor de cult ortodoxe cu ajutorul acestor producții artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie, se află o icoană pe sticlă cu reprezentarea „Răstignirii”. Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) lăcașul figurează pe un alt amplasament, anume la
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) lăcașul figurează pe un alt amplasament, anume la intrarea în sat. În acest nou loc îl înscriu comisiile de recenzare din 1805 și 1829-1831.
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
a sa. Conscripția din anii 1829-1831 atestă prezența a două biserici diferite, una în satul propriu-zis „Gyalu Marje”, alta în „Grujelas”; nu se poate preciza dacă este vorba de o greșeală a recenzorilor sau dacă existau la acea dată două lăcașuri de cult distincte.
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Lăcașul este situat în raionul Florești, la 40 km est de centrul raional - Florești, la 45 km sud de Soroca și 4 km mai în jos de Camenca. În perioada regimului sovietic a fost unica mănăstire din RSSM, care n-a
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
nimeni dintre cei care au cercetat mănăstirea Japca n-a încercat să o includă într-un context istoric al Țării Moldovei sau general-românesc, cu atât mai mult (se știe ostilitatea antiromânească promovată de autoritățile sovietice în RSS Moldovenească), - că acest lăcaș rupestru denotă clar trăsăturile sistemului adițional alungit al bisericilor românești cumoscut pentru prima oară în arhitectura bisericilor de lemn. Prezentând la general, o filiație cu bisericile de lemn din timpurile cele mai vechi, câteva compartimente de plan, adăugate unul alături de
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
dirijate de călugări, sau realizat chiar de călugării înșiși. Camera mormintelor într-o încăpere rupestră nu-și are argumentarea. Cazuri cu morminte în biserici rupestre din Moldova nu s-au constatat. Lucrul imposibil de realizat și din cauza dimensiunilor miniaturale ale lăcașului rupestru din Japca, de numai 14 metri în lungime, spre deosebire de bisericile mari, care atingeau lungimea de 30-40 metri. Să încercăm să concretizăm limitele de datare ale începutului construcției mănăstirii rupestre de la Japca. Tipul bisericilor mari de mănăstire s-a constituit
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
în Țara Moldovei în secolul al XV-lea, cum deja am menționat prin prezența camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. De un real suport la datarea bisericii ar putea servi compartimentul lipsă - al cincilea al bisericii, care încheia planimetric lăcașele sacre și anume pridvorul. Acesta a apărut pentru prima oară la Putna, fiind adăugat bisericii de aici înainte de anul 1484. Mai apoi acest element a fost reluat în toate bisericile mănăstirești pe întreg parcursul al secolului XVI-lea și mai
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
necugetată. În timp ce se afla în război cu contele de Champagne, refractar politicii de centralizare a regelui Franței, drept represalii, a incendiat biserica din Vitry în care se refugiase un număr mare de locuitori. Săvârșise astfel o dublă crimă: arsese un lăcaș religios, comițând o încălcare a îndatoririlor de creștin, de cavaler și de rege pentru care depusese cândva jurământ și, mai grav, se făcea vinovat de uciderea, unor coreligionari, suflete nevinovate, neimplicate în conflict. Pleca, așadar în cruciadă și el să
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
avansată de degradare, în anul 1988 în timpul păstoriri preotului Rogozan Eugen, a fost restaurată din nou și acoperită cu tablă. Din anul 1992 de când preotul Sîmpelean Dănuț păstorește această parohie, s-au făcut mai multe lucrări de întreținere atât la lăcașul de cult cât și la casa parohiala. În ultimii 4 ani Biserică Nadasu s-a bucurat de un nou,entuziast preot: Marian Vacariu, care a utilizat fiecare oportunitate pentru înfrumusețarea bisericii și a inspirat mulți enoriași din sat. Fondurile bisericii
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, si chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. Icoana triptic de la Bica prezintă în panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al XV-lea, care a adăpostit pentru întâia
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
solicitate de către factori catolici să predea încăperea Bisericii Romano-Catolice în schimbul vechii sinagogi din Toledo care fusese preschimbată timp de câteva secole în biserică catolică sub numele de Santa Maria La Blanca și care în momentul de față este muzeu. Deasupra lăcașului mormântului lui David se află Capela coborârii Sfântului Duh.
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote: de
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
este menționat în fondul arhivistic al Mitropoliei Moldovei, în anul 1839 s-a început construcția unei noi biserici de vălătuci și lemn în satul Moreni, fiind folosite materiale de la biserica veche. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1840, noul lăcaș de cult fiind sfințit de arhiereul Meletie Sardion, preot paroh fiind Nicolae Constantinescu. Evidențele Ministerului Culturii indică anul 1830 ca an al construcției. În curtea bisericii a fost ridicat un monument al eroilor locali, terminat cu o cruce, inaugurat la
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica are probleme de stabilitate ca urmare a faptului că ""fundația din piatră este înclinată pe direcția transversală a bisericii
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]