7,857 matches
-
din Satirul nr.9/1931 scheletul de pe masa de „studiu” îl poate reprezenta și pe pensionarul din România anului 2004 supus ultimelor indexări și reașezări ale pensiei de ... subzistență. A fost o revistă bună Satirul de care nu scăpau nici liberalii, nici țărăniștii, nici iorghiștii, nici averiscanii, dar nici bucovinenii locului. Și omul de pe stradă ori de la stat avea de ce zâmbi, măcar din când în când. * Satyrul s-a numit și gazeta săptămânală a lui B.P. Hașdeu, care a apărut în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca închisoare a elitei politice românești. Din arhipelagul ororii, Pitești a fost insula cea mai odioasă, în care s-a experimentat reeducarea prin tortură pe loturi de studenți. Botoșani, închisoare politică din 1960, sediul pentru deținerea reprezentanților partidelor politice, țărăniști, liberali, social-democrați. Aici s-a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor politice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și influent și ai putea să cânți și ceva despre țară, mai ales în situațiunea de acum, când e atâta nevoie. Ah, nu mi se potrivesc mie patriotismele, iar politică nu fac defel. — Păi, cum adică, vă e totuna un liberal c-un comunist ? — Dar nici că -mi pasă, amândoi pot să iubească la fel. Eu nu cânt doar pentru unii sau alții, râde Cristi. Își comandă amândoi încă un vin și își aprind o țigară, iar Cristi se gândește cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spus că eu nu fac politică. Le-am spus că eu cânt cântece de dragoste, compuse de artiști, de compozitori și poeți talentați, iar pe mine nu mă interesează câtuși de puțin dacă sunt evrei sau nu, gardiști sau comuniști, liberali sau țărăniști. Le-am spus că pentru mine oamenii sunt cu toții oameni, indiferent de etnia lor, de culoarea lor, de sexul sau de statutul lor financiar, de gradele de pe umăr pe care le au sau nu le au. Și probabil
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
reforme. Din păcate, după marele guvern prezidat Între 1863 și 1865 de Mihail Kogălniceanu, căruia i se datorează esențialul reformelor, Cuza s-a Înconjurat de oameni mărunți și corupți. A reușit să-i coalizeze Împotriva lui pe conservatori și pe liberali, care altminteri nu se Înțelegeau deloc. Susținuți și de armată, liderii politici au pus la cale lovitura de stat din 11 februarie 1866; Cuza a fost detronat și silit să părăsească țara. Și totuși, se pare că românii au făcut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de lovituri de stat; În 1903, regele Alexandru Obrenovici, cu Întreaga lui familie, au fost masacrați. Așa ceva nu s-ar fi putut Întâmpla În România). Carol a știut să țină sub un strict control mașinăria politică a țării. Două partide, liberalii și conservatorii, s-au succedat la guvernare: sistem bipartid asemănător celui britanic. Doar că guvernele se schimbau nu prin votul alegătorilor, ci prin arbitrajul regelui. Când constata că un guvern se uzase, regele chema opoziția la putere; noul guvern, odată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bine! Acum, lucrurile se complică. Se intră În faza politicii de mase, chiar dacă masele servesc mai mult de masă de manevră. Sistemul bipartid, care funcționase perfect prin grija lui Carol I, sare În aer. Partidele se fărâmițează și se multiplică. Liberalii mai domină un timp, apoi sunt concurați de recent creatul Partid Național țărănesc (În parte, continuator al mai vechiului Partid Național Român din Transilvania). Constituția din 1923 era o aducere la zi a celei din 1866: liberală, democratică chiar. Se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
jumătate din mandate În parlamentul provizoriu al țării (C.P.U.N. — Consiliul Provizoriu al Unității Naționale), de cealaltă parte o puzderie de partide, toate puse pe picior de egalitate, și nu puține simple anexe ale Frontului, În mijlocul cărora țărăniștii și liberalii nu puteau juca decât un rol cu totul secundar. Proprietatea merge Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una o deține și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a grăbit să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine astăzi — și pentru România. România se Îngloda pe calea unei reforme lente și incomplete, privită În plus cu neîncredere de Occident și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca minerii să intervină din nou! În septembrie 1991, ei ocupă din nou Bucureștiul, cerând capul lui Roman. Li se dă satisfacție. Se formează un guvern condus de un „independent“, specialist În finanțe, Theodor Stolojan, În care intră și câțiva liberali (cu rol mai mult decorativ!) și a cărui principală misiune este de a pregăti alegerile din 1992 și, În rest, de a gestiona cât mai convingător relativa imobilitate de tip iliescian. Frontul Salvării Naționale se scindează. Gruparea Roman reușește să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sigla partidului; se va numi apoi Partidul Democrat. Gruparea Iliescu Își spune F.D.S.N. (Frontul Democratic al Salvării Naționale); va deveni P.D.S.R. (Partidul Democrației Sociale din România). Opoziția se unește În „Convenția Democrată“, grupare de mai multe partide (În jurul țărăniștilor și liberalilor) și de organizații cetățenești (Alianța Civică). Alegerile din 1992 aveau să se desfășoare pe baza noii Constituții, ratificată prin referendum la sfârșitul anului 1991. Inspirându-se Într-o anumită măsură din modelul constituțional francez, ea conferă președintelui, ales prin vot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
identice ale celor două camere; legile urmează de două ori același drum, și apoi Încă o dată, pentru mediere). În guvern, neînțelegerile și crizele s-au ținut lanț, și nu numai Între Convenție și Partidul Democrat, dar și În Convenție, Între liberali și țărăniști, ca și În interiorul fiecărui partid. Părăsirea partidelor, inclusiv de membri marcanți, și migrația de la un partid la altul sunt fenomene de amploare În politica românească. Jocul politic este puternic personalizat și prea puțin fidel principiilor proclamate. Cel dintâi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a salva de la naufragiu coaliția, inclusiv pe președintele Constantinescu. Rămânea Însă stânjenitor faptul că „omul providențial“ a trebuit căutat În afară: În 1996, acesta fusese Emil Constantinescu! Alegerile locale din iunie 2000 au ilustrat proporțiile dezastrului. Convenția s-a destrămat, liberalii separându-se de țărăniști (În capul cărora s-au spart toate nereușitele, pe drept sau pe nedrept). Din 1992, Convenția stăpânea Bucureștiul. Acum l-a pierdut, P.D.S.R. revenind În forță și câștigând primăriile tuturor celor șase sectoare; Traian Băsescu, ministru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
celor șase sectoare; Traian Băsescu, ministru al transporturilor, numărul doi al Partidului Democrat după Roman, a fost ales, Într-un strâns duel cu candidatul P.D.S.R., primar general. La nivel național, Convenția pe de o parte (redusă aproape exclusiv la țărăniști), liberalii pe de alta, au obținut câte șapte procente fiecare, În timp ce P.D.S.R. a câștigat detașat cu peste 25% (față de 16% În 1996), urmat de Partidul Democrat, cu zece procente. Românii se reîntorceau la stânga. La drept vorbind, nici guvernarea dintre 1996 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Isărescu rămânea singur ca exponent al „regimului Constantinescu“. De voie, de nevoie, Isărescu și-a depus În cele din urmă candidatura, ca independent, dar susținut de ceea ce mai rămăsese din Convenția Democrată. Desprinzându-se definitiv de țărăniști și de Convenție, liberalii l-au convins să candideze din partea lor pe Theodor Stolojan (prim-ministrul din 1991-1992). Se duplica astfel — În varianta Isărescu plus Stolojan — portretul-robot al „salvatorului“ fără culoare politică bine definită și specialist În finanțe și economie. Plictisită de politicieni, țara
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și U.D.M.R. — ambele În jur de 7%. Cu alte cuvinte, P.D.S.R. a câștigat alegerile, fără a obține Însă majoritatea absolută, În timp ce Partidul România Mare a făcut un salt uluitor, de la 4,5 procente În legislatura precedentă la circa 20! Liberalii au obținut mai puțin decât speraseră. Însă drama a fost a Convenției (și a țărăniștilor, partidul său principal), care pur și simplu s-a prăbușit, beneficiind doar de 5% din sufragii și ratând astfel intrarea În Parlament (pentru care ar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
situație. Până la el, șefii guvernului navigau Între un președinte prea influent și propriile partide, pe care nu ei le conduceau. În 2001, la scurt timp după alegeri, P.D.S.R. și-a schimbat numele. Intervine aici o altă comedie politică românească. Alături de liberali și țărăniști, al treilea partid istoric reînviat după 1989 a fost Partidul Social-Democrat (P.S.D.). El nu a reușit Însă să stea pe propriile picioare (fiind creditat de-a lungul anilor cam cu 1% din intențiile de vot). Așa se face
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lui Ciorbea, revenit la matcă. Apoi, Ciorbea a dispărut din nou, În locul lui fiind ales Gheorghe Ciuhandu, respectatul primar al Timișoarei. Dar ce va putea el să facă, cu un partid a cărui forță electorală nu atinge nici 2%? Și liberalii s-au reorganizat, alegându-l președinte pe Stolojan și profitând atât de reputația de seriozitate și de competență a acestuia, cât și de faptul că, prin pulverizarea Convenției și a țărăniștilor, au rămas aproape fără concurență pe culoarul de „centru-dreapta
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
maghiarii a decurs din faptul că P.S.D. dispunea În Parlament doar de o majoritate relativă. Până În 1996, se sprijinise pe partidele ultranaționaliste. O asemenea soluție nu mai era Însă de gândit În 2000. Inițial, s-a schițat o apropiere cu liberalii; după câteva gesturi binevoitoare, aceștia și-au retras Însă sprijinul. Cu P.D., raporturile nu se prezentau deloc bine, fiindcă gândul, nici măcar ascuns, al P.S.D., era să lichideze concurența social-democrată. Rămânea doar U.D.M.R. Fără a ieși formal din opoziție, acesta
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
interminabilele dispute și crize ale guvernării Convenției din 1996-2000. Așa ceva nu se va mai Întâmpla, au promis câștigătorii. S-a Întâmplat poate chiar mai rău: o nesfârșită gâlceavă Între președinte și primul-ministru, și Între cele două partide aliate: democrații și liberalii. Se avansase ideea ca aceste partide să fuzioneze Într-un mare partid de dreapta, care s-ar fi afiliat la grupul popular din Parlamentul European (cu alte cuvinte, ingenioasă soluție românească, din două partide, unul liberal, altul social-democrat, să iasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partide aliate: democrații și liberalii. Se avansase ideea ca aceste partide să fuzioneze Într-un mare partid de dreapta, care s-ar fi afiliat la grupul popular din Parlamentul European (cu alte cuvinte, ingenioasă soluție românească, din două partide, unul liberal, altul social-democrat, să iasă un singur partid creștin-democrat). Liberalii au Înțeles Însă să-și păstreze identitatea. Și atunci, În loc de mariaj s-a ajuns la ceartă. O ceartă aproape de zi cu zi Între doi parteneri care nu reușesc Însă să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aceste partide să fuzioneze Într-un mare partid de dreapta, care s-ar fi afiliat la grupul popular din Parlamentul European (cu alte cuvinte, ingenioasă soluție românească, din două partide, unul liberal, altul social-democrat, să iasă un singur partid creștin-democrat). Liberalii au Înțeles Însă să-și păstreze identitatea. Și atunci, În loc de mariaj s-a ajuns la ceartă. O ceartă aproape de zi cu zi Între doi parteneri care nu reușesc Însă să se despartă, În lipsa altei soluții de guvernare. O grupare condusă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românilor informatorul pare mai vinovat decât securistul! Și ceea ce trebuia să se Întâmple s-a Întâmplat. În preajma alegerilor din noiembrie 2000, Comisia a făcut publice numele candidaților pentru Parlament care au colaborat cu Securitatea. Cei mai mulți au fost dintre țărăniști și liberali (foști deținuți politici care au cedat la un moment dat), cei mai puțini din Partidul România Mare. Quod erat demonstrandum! După ce i-a demascat pe informatori, și pentru a face dreaptă măsură, Comisia Națională pentru Studierea Arhivelor Securității și-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
De ei ar trebui să se ocupe o „lege a lustrației“, care să-i Împiedice un timp să ocupe funcții. Cam târziu, după aproape două decenii; ar fi trebuit să fie Împiedicați În 1990. Însă nici această lege inițiată de liberali nu pare a avea șanse să fie votată de Parlament. Între timp, comisia numită de președinte și-a Încheiat treaba, rezultatul fiind un raport foarte sever la adresa regimului comunist. Pe baza lui, la 18 decembrie 2006, În fața camerelor reunite ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Germaniei Federale în mai multe situații, alteori, pur și simplu, i-au trebuit bani. În contextul acela, ca grup minoritar, aveam și noi o funcție bine rezervată. Funcția de „spălător de imagine” în fața Occidentului, care trebuia astfel să priceapă ce liberal este el, Ceaușescu, și mai aveam și un rol intern, pentru a contrabalansa rivalitatea dintre români și minoritatea maghiară. Noi eram într-un fel factorul al treilea, stabilizator, în acest potențial conflict dintre românii majoritari și ungurii din Transilvania. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]