6,722 matches
-
Albert al Prusiei și a primei lui soții, Prințesa Marianne a Țărilor de Jos. Alexandrine ('Addy') a fost copilul cel mic al Prințului Albert al Prusiei și a soției acestuia, Prințesa Marianne a Țărilor de Jos. A fost numită după mătușa ei (și mai târziu soacra ei), Marea Ducesă de Mecklenburg-Schwerin. A avut doi frați mai mari: Prințesa Charlotte Frederica care s-a căsătorit cu Ducele de Saxa-Meiningen și a murit la 23 de ani, și Prințul Albert care a devenit
Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906) () [Corola-website/Science/323891_a_325220]
-
plan nu a avut succes. La 9 decembrie 1865, Alexandrine s-a căsătorit cu vărul ei mult mai în vârstă, Ducele Wilhelm de Mecklenburg-Schwerin (1827-1879). El era fiul cel mic al lui Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și a mătușii Alexandrinei după numele cărei a fost botezată, Prințesa Alexandrine a Prusiei. Wilhelm era cunoscut pentru caracterul libertin și pentru faptul că-i plăcea alcoolul așa că a fost o surpiză faptul că recent văduva și pioasa regina Elisabeta a consimțit la
Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906) () [Corola-website/Science/323891_a_325220]
-
și Alexandrine să succeadă la tronul ducatului Mecklenburg-Schwerin. În timpul căsătoriei, cuplul a locuit la Palatul Bellevue din Berlin.<br> Mariajul nu a fost fericit, ea a încercat să scape de câteva ori însă a fost forțată să se întoarcă de mătușa și soacra ei Alexandrine. William a reușit cu greu să obțină o comandă lipsită de importanță în armata prusacă în timpul războiului franco-prusac. El a fost grav rănit de o explozie în timpul războiului, dar a continuat să trăiască până în 1879. Cuplul
Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906) () [Corola-website/Science/323891_a_325220]
-
mai 1643 lăsându-l pe Ludovic al XIV-lea ca rege al Franței. Înainte să moară, Ludovic al XIII-lea a autorizat căsătoria fratelui său cu Marguerite de Lorena. În 1646, Mademoiselle l-a întâlnit pe Carol, Prinț de Wales. Mătușa ei, regina Henrietta Maria a Angliei, a încurajat ideea căsătoriei cu Carol însă nici această căsătorie nu s-a materializat. După decesul împărătesei Maria Anna a Spaniei, Mademoiselle a fost interesată de o căsătorie cu împăratul văduv, Ferdinand al III
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
împărătesei Maria Feodorovna a Rusiei (născută Prințesa Dagmar a Danemarcei). În timpul Revoluției ruse din 1917 Prințul Nikita a fost arestat împreună cu părinții săi și bunica, împărăteasa mamă, la Dulber în Crimeea. A scăpat din Rusia la 11 aprilie 1918 cu ajutorul mătușii sale regina Alexandra a Regatului Unit (născută Prințesa Alexandra a Danemarcei), sora împărătesei mamă a Rusiei. Regele George al V-lea al Regatului Unit a trimis vasul britanic "Marlborough" la bordul căruia au urcat familia lui Feodor și alți membri
Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/323084_a_324413]
-
l-a întâlnit pe unchiul său Carol al XII-lea pentru prima dată în 1716. El a fost declarat legal major în 1717 și a primit o parte din responsabilitățile militare. Karl Frederic a fost într-o relație tensionată cu mătușa lui Ulrica Eleonora, a cărei adepți arătau spre el spunând că era prea nepoliticos, arogant și îi lipsea simțul responsabilității pentru a fi un moștenitor adecvat la tron. La moartea în 1718 a unchiului din partea mamei și totodată vărul său
Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/323094_a_324423]
-
a fi un moștenitor adecvat la tron. La moartea în 1718 a unchiului din partea mamei și totodată vărul său de gradul al doilea, Carol al XII-lea al Suediei, Ducele Karl Frederic a fost prezentat ca pretendent la tron. Totuși, mătușa lui Ulrica Eleonora (1688-1741) a reușit să smulgă tronul pentru ea, susținând că sora ei mai mare nu a "dobândit acordul puterilor parlamentare" pentru căsătoria ei cu tatăl Ducelui Karl, în conformitate cu legile de succesiune stabilite în "Norrköpings arvförening". Susținătorii ducelui
Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/323094_a_324423]
-
din Suedia, creată de bunicul ducelui, regele Carol al XI-lea, a făcut această clauză de căsătorie irelevantă. Conform relatărilor, la vestea morții unchiului său ducele Karl a fost prea îndurerat pentru a putea acționa în vreun fel, în timp ce soțul mătușii sale, Frederic de Hesse, s-a grăbit s-o ajute pe Ulrica Eleonora în cucerirea tronul. Când Karl Frederic s-a confruntat cu Ulrica Eleonora, el a fost forțat de către Arvid Horn să o salute ca regină. El a cerut
Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/323094_a_324423]
-
urmă stabilindu-se în Rusia. După aceea, așa-numitul partid Holsteiner din Suedia a continuat să avanseze pretențiile lui Karl Frederic. Partidul a făcut pregătiri și a așteptat moartea reginei care nu avea copii, însă Karl Frederic a murit înaintea mătușii sale și a plasat pretențiile sale fiului său minor. Până în acel moment Suedia a adoptat noi legi de succesiune care l-au exclus în mod specific pe Karl Frederic și pe moștenitorii săi ca urmare a politicii lor ruse. Vărul
Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/323094_a_324423]
-
istoria Suediei și a avut o influență politică. A fost fiica sfătuitorului regal, contele Edvard Didrik Taube și a soției acestuia, Christina Maria Falkenerg. Sora ei, Catherine Charlotte, s-a căsătorit cu fratele faimosului om de știință, contesa Eva Ekeblad, mătușa faimosului Axel von Fersen. Regele Frederic I se apropia de 60 de ani și era cunoscut pentru excesele sale sexuale. La început tânăra fată l-a refuzat dar a fost influențată de marele efort de a fi convinsă; întâi, curteni
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
regelui. Amiralul Carl Tersmeden i-a ținut un discurs spunându-i că viitoarea ei soartă va fi mai frumoasă decât își poate imagina, soțiile a doi nobili de la curte au vizitat-o pentru a o face să cedeze, mama ei, mătușile materne și paterne au făcut tot ce-au putut și în cele din urmă rezistența ei a cedat. Când trăsura a venit s-o ducă la curte, Tersmeden a declarat că a auzit-o spunând: "Soarta mea e mai grea
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
familia în 1747 și s-a convertit la catolicism; în 1755 căsătoria s-a înheiat oficial. Tânărul prinț Frederic, împreună cu cei doi frați ai lui mai mari, au rămas cu mama lor și curând s-au mutat în Danemarca, la mătușa maternă Louise a Marii Britanii, care a murit în 1751. Cei doi frați ai lui s-au căsătorit cu prințese daneze, verișoarele lor primare, în 1763 și 1766. Numai fratele cel mare s-a întors în Kassel în 1785 când a
Prințul Frederic de Hesse () [Corola-website/Science/323163_a_324492]
-
-i facă cadouri fiicei mijlocii Marianne, care avea 16 ani. Această romanță este întreruptă prin apariția lui John Willoughby, un tânăr atrăgător. Marianne se îndrăgostește de John Willoughby, care însă, după ce a făcut o serie de promisiuni, se retrage după ce mătușa lui îl dezmoștenește. Marianne suferă, ea fiind evitată de John Willoughby, care este logodit și are un copil. Mrs. Jennings cu fiicele locuiesc în lunile de iarnă la rudenii în Londra. Marianne ajunge subiect de bârfă prin scandalul cauzat de
Rațiune și simțire (film din 2008) () [Corola-website/Science/323215_a_324544]
-
de Hesse-Rotenburg. Ea a murit câteva zile mai târziu după ce a dat naștere unui fiu: A doua soție a fost Polixena de Hesse-Rotenburg (1706-1735), fiica lui Ernest Leopold, Landgraf de Hesse-Rotenburg și a Mariei Anna de Löwenstein-Wertheim-Rochefort. Polixena a fost mătușa faimoasei "prințese de Lamballe". Cuplul s-a căsătorit la 20 august 1724 la Thorn. Polixena și Carol Emanuel au avut șase copii: A treia soție a fost Prințesa Elisabeta Therese de Lorena (1711-1741) fiica lui Élisabeth Charlotte d'Orléans (nepoata
Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei () [Corola-website/Science/323271_a_324600]
-
Monaco prima Constituție, și pentru explorările marine. Născut Albert Honoré Charles Grimaldi la 13 noiembrie 1848 la Paris, a fost fiul lui Carol al III-lea, Prinț de Monaco (1818-1889) și a Contesei Antoinette de Mérode (1828-1864), o nobilă belgiană, mătușa maternă a Donei Maria Vittoria del Pozzo della Cisterna, regină consort a Spaniei. Prințul Albert servește în marina spaniolă însă în timpul războiului franco-prusac se alătură marinei franceze, servește în flota Nordului, și obține gradul de locotenent de vas de război
Albert I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/323280_a_324609]
-
în Pesta, de unde îl va informa pe Bărnuțiu despre activitățile politice ale românilor de acolo. În 13 iunie 1861 pleacă spre casă și sosește la Bădăcin în 27 iunie, oprindu-se în drum la Oradea și la Hălmagiu la o mătușă a sa. Începând din 1 august 1861 face o călătorie prin Ardeal și se întoarce în Bădăcin la 14 august, după ce a întâlnit o serie de intelectuali români din Cluj, Gherla și Sibiu. Se arată nemulțumit de atitudinea lor și
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
lui Simion Bărnuțiu pe două luni, dar cererea făcută de Ioan Maniu este refuzată motivând că Bărnuțiu nu mai are nimic de încasat de la acest minister. Ioan Maniu i-a susținut din averea sa, s-a îngrijit tot timpul de mătușa lui Gafia, iar pe nepoți i-a întreținut la școală. La un an după moartea mentorului său, în 1865, lua în căsătorie pe Clara Coroianu, fiica vicarului episcopesc Demetriu Coroianu. Prin cumnatul Iuliu Coroianu (memorandist), căsătorit cu Dorina, fiica președintelui
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
ca fiul cel mic al Prințului Ereditar Maximilian de Thurn și Taxis (1831-1867) și a soției acestuia, Ducesa Helene de Bavaria (1834-1890). Tatăl lui a murit când el avea mai puțin de două luni și a fost crescut de mamă. Mătușa maternă era împărăteasa Sisi a Austriei. În 1871 bunicul lui Albert, Maximilian Karl, a murit și fratele lui mai mare, Maximilian Maria, i-a succedat ca Fürst. Maxmilian a murit la 2 iunie 1885, iar Albert în vârstă de 18
Albert de Thurn și Taxis () [Corola-website/Science/324138_a_325467]
-
fiica lui Amalric I al Ierusalimului și a celei de a doua soții a acestuia Maria Comnena, fiind astfel soră pe jumătate cu regele Balduin al IV-lea al Ierusalimului și cu regina Sibilla a Ierusalimului. Ea a fost și mătușa lui Balduin al V-lea, și nepoată a împăratului bizantin Manuel I Comnen, care a primit orașul și teritoriul Nablus ca dar din partea soțului ei, regele. Ea s-a căsătorit de patru ori. Maria de Montferrat, regina Ierusalimului, a fost
Isabella I a Ierusalimului () [Corola-website/Science/324249_a_325578]
-
A fost botezat la Castelul Windsor la 22 februarie 1942 de Cosmo Gordon Lang, arhiepiscop de Canterbury. Nașii lui au fost: regele George al VI-lea (unchiul patern), regina Mary (bunica paternă), Prințesa Helena Victoria (verișoara sa), Lady Margaret Hawkins (mătușa maternă), Lordul William Montagu Douglas Scott (unchiul matern) și vicontele Gort. Din cauza războiului, ziarele nu au identificat locația exactă a botezului, și s-a scris că a avut loc "într-o capelă privată din țară". În 1947, Prințul William a
Prințul William de Gloucester () [Corola-website/Science/324278_a_325607]
-
Inimile brave nu pot fi înfrânte", Wild Hearts Can't Be Broken, care deși fusese bazat pe carte nu o respectă ad-literam. La vârsta de 20 de ani, Sonora Webster Carver, o orfană de ambii părinți, crescută de una din mătușile sale, se alătură spectacolului "Wild West Show" al trupei lui William Frank Carver (cunoscut ca Doc Carver). Sonora învață numărul ecvestru și apoi îl execută în orașul Atlantic City (cunoscutul ""Las Vegas din New Jersey"") la una din cele mai
O fată și cinci cai curajoși () [Corola-website/Science/324353_a_325682]
-
preia ștafeta Margueritei Farge și care îl plasează la țară ca salahor la o gospodărie sub numele de Jean Laborde, până la eliberare. Această experiență personală traumatică îl va determina să devină psihiatru. La încheierea războiului, Boris este înfiat de o mătușă din Paris, Dora, care se ocupă de creșterea lui. Boris Cyrulnik și-a făcut studiile la Paris, în instituțiile următoare : Boris Cyrulnik și-a derulat cariera de medic, profesor universitar și cercetător în instituțiile următoare : Deși pensionat, el este foarte
Boris Cyrulnik () [Corola-website/Science/326554_a_327883]
-
Vasilica (Lica) Gurău s-a născut pe 26 august 1922 în comuna Tudor Vladimirescu din județul Galați. Pe 14 septembrie 1929, la vârsta de 7 ani, mama ei, Tudora, moare și Lica rămâne în grija fratelui mamei sale. Unchiul și mătușa sa, vrând să o piardă, ajung chiar la a o închide într-un chiler unde o țin fără a vedea lumina soarelui timp de 2 ani și o hrănesc cu un minimum de mâncare. După doi ani de izolare, reușește
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
de regi a avut loc pe 31 martie 2012. Dublajul a fost realizat de studioul Ager Film. <onlyinclude></onlyinclude> <onlyinclude></onlyinclude> Serialul spune povestea fraților Brady (Mitchel Musso), și Boomer (Doc Shaw), o pereche de gemeni fraternali adolescente crescuți de către mătușa și unchiul lor din Chicago, care trăiesc o viață normală. Cu toate acestea, atunci când Mason (Geno Segers), consilier regal la scaunul de domnie al insulei Kinkow, ajunge la liceul lor, ei află că ei sunt moștenitori la tron a insulei
Perechea de regi () [Corola-website/Science/326654_a_327983]
-
("Die Leiden des jungen Werthers") este un roman cu cheie romantic de Johann Wolfgang von Goethe apărut în 1774. Este una dintre operele reprezentative ale mișcării literare Sturm und Drâng. Werther pleacă să trăiască cu mătușa să, dar părăsește la scurt timp orașul pentru solitudinea localității Wahlheim. Acolo, cu ocazia unui bal organizat în sat, acesta o cunoaște pe Charlotte S., fiica administratorului S., si, în ciuda faptului că aceasta este deja logodita, se îndrăgostește de ea
Suferințele tânărului Werther () [Corola-website/Science/326839_a_328168]