6,868 matches
-
și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea legionarilor, se vor fi mutat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
revoluționare și de a se afirma ca lideri legitimi ai mișcării. În aceste condiții ale unei "revoluții confiscate" de către comuniștii revizioniști, care prin această manevră și-au asigurat controlul asupra vieții politice românești în perioada postcomunistă, nici nu e de mirare că între momentul schimbării de regim (decembrie 1989) și momentul condamnării oficiale a comunismului (18 decembrie 2006) s-au scurs 17 ani. Tocmai datorită acestei prize ferme asupra mijloacelor politice românești deținute de foștii comuniști, solicitările publice venite din partea societății
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17 iulie 1921 de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. 14 După ce A.D. Xenopol și-a arătat mirarea față de "minunea" supraviețuirii românilor pe durata migrațiunii popoarelor, G.I. Brătianu (1940) va scrie o carte care va răspunde în ecou mirării lui Xenopol, intitulată O enigmă și un miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
abia în 17 iulie 1921 de guvernul condus de generalul Alexandru Averescu. 14 După ce A.D. Xenopol și-a arătat mirarea față de "minunea" supraviețuirii românilor pe durata migrațiunii popoarelor, G.I. Brătianu (1940) va scrie o carte care va răspunde în ecou mirării lui Xenopol, intitulată O enigmă și un miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este o rușine? Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vânt, ci numai în urma multor nenorociri. Și este lucru de mirare cui seamănă Mihai de-i așa de risipitor, de vreme ce familia noastră era ca un exemplu între proprietarii din Botoșani. Eu nu m-aș supăra de se va duce; în caz de nu va căpăta pensie, numai, aș duce veșnic grijă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ne îngrijorează deopotrivă lipsa documentelor și neatenția biografilor poetului față de acest eventual al doilea drum al poetului la băi. Când vezi cât de necesare erau ele mai ales în concepția terapeutică a medicului curant al poetului, Francisc Isac este de mirare că nu se urmărește dacă poetul le-a făcut sau nu, că biografii săi nici nu-și pun întrebarea Știm că Veronica Micle și-a scos un pașaport dar în decembrie 1888 și există vaga bănuială că scopul ar fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se află între alte hârtii. O expertiză grafologică ar fi cât se poate de potrivită pentru a stabili dacă înscrisul în discuție a fost făcut de mâna Corneliei din Moldova. Nu ne depășim limitele în acest domeniu - dar ne prinde mirarea că dl. Călin L. Cernăianu procedează la o expertiză... cu înscrisuri de la Șuțu, nu de la Cornelia din Moldova care trebuie în primul rând verificată, ca metodă de lucru, pentru ca după eliminarea ei din discuție să se caute alt făptuitor. A
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sifilisul consumă celula nervoasă. Dar...autopsia s-a făcut, desigur, tocmai pentru a liniști opinia publică și a dovedi pozitiv că Eminescu a murit de PNG sifilis. Dovada nu s-a făcut, dimpotrivă: diagnosticul a fost infirmat. Mai e de mirare că nici n-a mai interesat creierul, că a devenit o piesă anatomică stricată fără a mai fi studiată, că, apoi, funeraliile au fost organizate atât de repede, etc.? în conclavul lor, medicii au hotărât să dea publicității numai lucrurile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
suflat duh sfânt și s-a făcut soarele mare și luminos, mai mare decât pământul nostru, și l-a dat degrabă sub pământ. Când a socotit Dumnezeu, a sculat oamenii, acum era mai multă lumină. Se uită cu toți cu mirare în toate părțile: zorile roșeau ceriul, întunericul din ce în ce mai tare se ștergea și ziua albă acoperea pământul întreg (...). Iată că într-un loc, pe cer, o strălucire mai mare se arată, iar de sub pământ se rădică pe-ncetul ceva rotund, strălucitor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
paharului, / Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un moment totul mi s-a făcut negru în fața ochilor. Ludwig este cu 15 ani mai tânăr decât mine și, deși avea deja 23 de ani, îmi apărea drept un om foarte tânăr, unul care învață încă. Nu e de mirare că nu am uitat niciodată acest moment.“10 În corespondența cu prietena lui, Ottoline Morrell, Russell relata că pe măsură ce-l cunoaște mai bine este tot mai impresionat de noul său student și prieten. Iar în Autobiografie își va rezuma impresiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein a avut norocul să-l cunoască pe Paul Engelmann. Acesta locuia pe atunci la părinți, în acest oraș. Engelmann studiase arhitectura la Viena sub îndrumarea lui Adolf Loos și era foarte apropiat de Karl Kraus. Nu este, așadar, de mirare că va deveni în scurt timp persoana cea mai apropiată, atât din punct de vedere intelectual, cât și sufletește, de Wittgenstein. Cu Engelmann, Wittgenstein se va întreține deschis, intens și pasionat în lunile și anii care au urmat despre ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre aceștia. Nu este de mirare că unii elevi au văzut în învățătorul lor întruchiparea exemplară a altruismului. Mărturii culese mulți ani mai târziu spun totul în această privință. Iată viața pe care a ales-o Wittgenstein în speranța de a-și găsi liniștea sufletească. O
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al filozofiei mai târzii. Wittgenstein întreprinde analize și formulează concluzii pe care nu ezită să le numească „principii“. Temele și demersurile lui se aseamănă destul de mult cu cele ale lui Russell sau ale membrilor Cercului de la Viena. Nu este de mirare că Wittgenstein a văzut atunci în aceștia interlocutori, parteneri interesanți de discuție, ceea ce nu va mai fi cazul mai târziu. Transmițându-i lui Russell textul Observațiilor filozofice, în aprilie 1930, Wittgenstein a discutat cinci zile cu acesta, dându-i explicații
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ea n-o mărește. Dimpotrivă, dacă vei Începe să te Încurajezi, spunîndu-ți: «Nu-i nimic, să răbdăm, are să treacăă, o vei ușura, tocmai fiindcă o socotești ușoară”. „Judecata oamenilor este o părticică din soarta lor.” (W. Shakespeare) Nu e de mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deși eroarea joacă și aici un rol important, acela de a flexibiliza gîndirea și de a schimba perspectivele. „Dezvăluirea erorilor În știință poate avea valoarea descoperirilor creatoare.” (W.I. Beveridge) * „Eul afectiv și eul intelectual fiind distincte, nu e de mirare ca Într-o inteligență foarte Înaltă să poată exista un caracter foarte josnic.” (Gustave Le Bon) De aceea chiar și În fața actului suprem al mustrării de conștiință al cuiva trebuie să fim atenți, deoarece el poate fi realizat cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
calități sufletești. De aici și proverbul: „La pomul lăudat să nu mergi cu carul”. * „Vedem cum unii oameni cad dintr-un rang Înalt din pricina acelorași cusururi care Îi ajutaseră să se cațere acolo.” (La Bruyère) Faptul acesta nu este de mirare, de vreme ce, de exemplu, cățărătorul care a ajuns Într-un post Înalt prin ipocrizie și delațiune Înțelege să se mențină acolo doar prin aceleași procedee. * „Ne-ar fi plăcut mai mult, dacă ne-ar fi fost mai puțin pe plac.” (Joseph
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să-l cunoască «de-a fir a pără, lumea Îi privește cu mirare, sau mulțimea superficială Îi socotește drept ignoranți... a ști să trăiești, e, În zilele noastre, o adevărată știință”. * „Privită În adînc, realitatea Încetează de a mai fi verosimilă.” (Lucian Blaga) Pentru că, Încercînd s-o Înțelegem Îi adăugăm, fără să vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este busolă, iar nebunia, stindard. Corzile Îi sunt fleacurile de care se ocupă spiritul său slab, iar ancora Îi este speranța sa zadarnică. Încărcătura Îi sunt crimele, iar portul În care va trage - remușcarea și disperarea. Astfel, nu-i de mirare că o ambarcațiune, atît de slabă, de rău echipată și atît de rău comandată, piere deseori și că sufletul naufragiază, de atătea ori, pe stîncile ascunse În vastul ocean al lumii, Înainte de a putea ajunge la portul mîntuirii”. Descrierea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a secolului al XVII-lea.„ O femeie bună este o alinare, asemenea bărbatului. Nu i lipsește decât căldura pe care o are acesta. Cea mai mare învățătură este religia. Reaua credință nu se poate apropia decât de urechile ei, apoi mirarea o oprește, iar virtutea o salvează. bunătatea poate fi văzută, deoarece nu este vinovată cu nimic; iar mintea ei este curată, și poți vedea în ea virtutea, dar nu mai mult decât aceasta... cu o nemulțumire plăcută, își mustră latura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
deci din toată activitatea din România, care produce PIB, H: Da P: cea mai performantă instituție, am aflat de ieri, este .... SRI. De la dl președinte care a spus că producția SRI-ului este zero rebuturi (tonul și expresia feței exprimă mirarea, surprinderea; ochii lui privesc direct În ochii dlui H, pentru a Întări dezacordul său față de conținutul enunțului președintelui). Zero eroare, deci avem..., nu, H: În sfârșit! (cu un zâmbet larg, ironic) P: În sfârșit, zero rebuturi, dom’le, acolo nici măcar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cuadraturile au un efect foarte slab. Marte retrograd Atunci când retrogradează, Marte rămâne timp de șase luni În aceleași grade ale zodiacului, iar efectul lui este deosebit de puternic, comparabil, de exemplu, cu cel al tranzitului unei planete lente. Nu este de mirare, dacă ne gândim la proximitatea sa: Marte este cea mai apropiată planetă de Terra, iar În plan astronomic Marte se apropie cel mai mult de Pământ atunci când retrogradează (ceea ce se traduce prin faptul că, În acea perioadă, Marte este mult
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mare din surori, Pompeiu, care se află actualmente sărac, neavând nici o ocupațiune și nici chiar cele necesare vieței zilnice, suferind și de o maladie cronică în orașul Tg.-Ocna, unde, s-a retras cu familia și unde până astăzi cu mirare nimeni din amicii decedatului nu s-a interesat de soarta sa. Cetățenii toți, și în special membrii partidului liberalnațional din Bârlad, amici și foști elevi, au niște sfinte obligațiuni cătră acel bărbat de valoare Ioan Popescu, ce din nenorocire nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]