18,249 matches
-
de patron sau de birocratul de stat. Diferențele nu păreau foarte mari. În contextul luptei de clasă, egalitatea dintre oameni, mult clamată de socialism, devenea la rândul său o utopie. Era din start o utopie, deoarece "varietatea nemărginită a firii omenești, gamă largă de diferențe între competențele și potențialitățile individuale, este una dintre cele mai importante caracteristici distinctive ale speciei umane"1158. Socialismul a luptat mult timp cu evidențele date de natură și biologie. Oamenii nu pot fi cu adevărat egali
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de ordin subiectiv (care se află la îndemâna individului, a voinței sale), dar și de un număr însemnat de factori, stări și situații obiective (care nu se mai află în puterea voinței fiecărui individ). Feuerbach arată că "impulsul principal al vieții omenești este impulsul spre fericire. În el își află temei egoismul omului"1224. Dacă fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rău. Chiar dacă nu are cunoștințe deosebite de filosofie, fiecare român intuiește că finalitatea existenței constă în posibilitatea de a ne manifesta ca oameni autentici, care își pun în valoare esența de oameni, așa cum spunea Ludwig Feuerbach: "... ce constituie genul, autenticul omenesc din om? Rațiunea, voința, inima. Pentru desăvârșirea omului se cere putere de gândire, putere de voință, puterea inimii. Puterea gândirii este lumina cunoașterii. Puterea voinței este energia caracterului. Puterea inimii este iubirea. Rațiune, iubire, putere de voință, sunt lucruri desăvârșite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și etic. El este sinteza dintre pornirile instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția umană, Editura Științifică, București,1973, pp. 135-137. 114
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în dezbatere "veriga lipsă". El arată în Les deux sources de la morte et de la religion: "Hărăzindu-i omului configurația morală de care avea nevoie pentru a fi un animal social, natura a îndeplinit probabil tot ceea ce putea face pentru specia omenească". Vezi și Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, vol. I, p. 291. 141 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 174. 142 Ansamblu de norme, valori, reguli, obligații, interdicții și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ibidem. 151 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 152 Ibidem. Feuerbach continuă în cuvinte rare să dezvăluie specificul uman: Dar în ce constă, deci, esența omului, despre care el este conștient, sau ce constituie genul, autenticul omenesc din om? Rațiunea, voința, inima. Pentru desăvârșirea omului se cere putere de gândire, putere de voință, puterea inimii. Puterea gândirii este lumina cunoașterii, puterea voinței- energia caracterului,, puterea inimii- iubirea. Rațiune, iubire, putere de voință, sunt lucruri desăvârșite, sunt cele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se vor întâlni în același vis, atâta timp cât o lege superioară nu-i va da în lături pe cei care se îndreaptă azi doar într-o parte sau alta, nu va fi leac scump, Glaucon pentru state, nici gândesc pentru speța omenească și niciodată acel stat desăvârșit al cărui plan îl făurim împreună nu se va putea naște, nu va vedea lumina zilei". Apud Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 164. 781 Walter Block, În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reduse ca amplitudine sau au creat probleme noi care, altfel, nu ar fi existat. 817 Referindu-se la societatea umană, Adam Smith în Avuția națiunilor, pune în evidență caracterul natural al evoluțiilor. "Pe marea tablă de șah a evoluției societății omenești, fiecare piesă are propriul principiu de mișcare, cu totul diferit de cel pe care legislatura ar putea hotărî să i-l impună. Tot ceea ce au produs aceste intervenții guvernamentale au fost distorsiuni, de obicei în folosul celor puțini și pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
încercările unor filosofi sociali și politici de a aduce în sprijinul propriilor teorii autoritatea biologiei darwiniste". Vezi și David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 152. Darwinismul social este un concept care leagă "dependența vieții omenești de mediul înconjurător,natural, ca o luptă împotriva forțelor antagoniste", L.V. Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 200. 857 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518. 858 Prin natura umană înțelegem totalitatea caracteristicilor fizice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cereale, sare etc.); • etapa banilor marfă din metale, În special metale prețioase (aur, argint) dar și cupru. Dacă la Începutul folosirii lor ca instrumente de schimb, metalele erau prelucrate sub formă de bare, drugi, inele etc., pe măsura dezvoltării societății omenești și intensificării schimburilor, s-a trecut la emiterea sau baterea de monedă, respectiv bucăți tipizate de metale prețioase, de o anumită greutate și puritate, care erau marcate cu unul sau mai multe semne distinctive, pentru a putea fi recunoscute. Înțeleptul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
acest subiect vast și complex pentru a-l face cât mai accesibil. Unii vor considera poate că unele pasaje sunt cam tehnice și complexe. Medicii vor considera, dimpotrivă, că uneori sunt cam multe simplificări în comparație cu complexitatea fenomenelor biologice ale corpului omenesc. Aceste divergențe de opinie subliniază provocarea pe care o reprezintă vulgarizarea științifică. Vă invit deci să mă urmați în acest parcurs presărat cu piedici, păstrându-vă totodată spiritul critic. Fără îndoiala, faceți parte din acea categorie de oameni mereu dornici
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci, să se arate supunerea față de divinitate, ci să se cultive puterile personale de autocontrol și autocunoaștere, precum și de clarviziune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prima categorie intră: auguratul (citirea unor omen), geomanția (interpretarea urmelor din pământ, noroi), piromanția (interpretarea jocului flăcărilor), litomanția (interpretarea formelor stâncilor sau ale diferitelor aranjări de pietre), hidromanția (intepretarea formelor din apă), astrologia (citirea stelelor), somatomanția (interpretarea formelor din corpul omenesc), neomanția (interpretarea alunițelor), frenologia (interpretarea formelor craniene), oftalmoscopia (citirea În ochi), palmistria (interpretarea liniilor din palmă), fizionomia (interpretarea corpului și a zodiacului). Cea de-a doua formă de divinație cuprinde: ordaliile (forme de divinație care indică vinovăția sau nevinovăția), haruspiciul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi În sacrificiu, modelele agresive de comportament direcționate Împotriva semenilor sunt acum direcționate Împotriva animalelor. Dar În mituri este vorba despre victime omenești. Frica este prezentată În riturile pregătitoare; miturile numesc pe cel de care trebuie să ne fie frică. Ritul este modelat de gesturi ale vinovăției și ale supunerii. Miturile vorbesc despre ființe mai puternice decât noi. Mitul dezvoltă ceea ce gesturile conțin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
intelectul În raport cu puterea brută sau nenumărate alte lucruri. Dar ați fi fost mai puțin Încurajați să vă gândiți la cap și la căpetenie, dacă același cap ar fi fost pus În scenă În modul comun al asocierii sale cu corpul omenesc. ș...ț Liminalitatea rupe vălul obiceiurilor și eliberează speculația. ș...ț Liminalitatea este un prag al ipotezelor primitive, acolo unde există o anumită libertate de a jongla cu factorii existenței (V. Turner, 1987, p. 15). Deși conceptul de liminalitate a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fel, „distruge granițele și amestecă elementele care, În mod normal, ar trebui să fie separate” (C. Humphrey, 2001, p. 42). În sfârșit, carnavalul poate fi văzut ca o concretizare a mascării, adică a unui sistem simbolic care „permite transpunerea lumii omenești În cea a zeilor” - În formula istoricului Terry Castle. Procesiunile cu măști pot avea atât un caracter magic sau religios, cât și unul laic, de tip politic sau ludic. Măștile pot intermedia rituri de divinație, de vindecare, acțiunile șamanice, riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carne gătită și să se Încălzeazcă la căldura vetrei. Dar jaguarul, Înfuriat de nerecunoștința fiului său adoptiv, care i-a furat focul și secretul arcului și săgeților, va rămâne plin de ură față de toate ființele, și mai ales față de neamul omenesc. Numai lucirea focului a rămas să ardă Încă În pupilele lui. Vânează cu colții și mănâncă carne crudă, fiindcă a jurat să renunțe la carnea friptă. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 96) Mitul de față explică, printr-o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale lui Jean-Pierre Vernant (1995), care se referă Îndeosebi la episodul instituirii primului sacrificiu În onoarea zeilor. Zeus Îi cere titanului Prometeu să organizeze acest sacrificiu originar și exemplar, care urma să consacre separarea definitivă dintre statutul divin și cel omenesc: Prometeu, răzvrătindu-se Împotriva regelui zeilor, vrea să-l Înșele spre profitul oamenilor. Fiecare din cele două grămezi pregătite de titan e o Înșelătorie, o cursă. Prima, camuflată de puțină grăsime, apetisantă, nu conține decât oase descărnate; cea de-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
as envoyé dans la lumière./ Est-ce seulement pour errer parmi leș choses/et leur rendre justice/comme arbitre de leur vérité et de leur beauté ? " (Scrisoare/Lettre) (Miclău, 1978 : 285) ; " tu știi că frumoase sunt/numai lucrurile ieșite din mâini omenești " " tu sais que șont beaux seuls leș objets/qu'engendrent leș forces humaines " (Lucrătorul/L'ouvrier) (Miclău, 1978 : 301) ; " Lucrurile-s ale mele./ Sunt stăpân al lor și domn. " " Toutes leș choses șont à moi./ Je suiș bien leur grand
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
spirituale, perlele oratorice, dar și unele secvențe epice axate pe rezolvarea ingenioasă a unor situații oarecare (Aria de la miezul nopții, Ninsoare de iulie) sau care au ca scop inserarea unei poante. Nu lipsesc nici secvențele ușor ironice vizând eterne defecte omenești - naivitatea, ignoranța, prostia, lașitatea, aroganța, necinstea, avariția, cameleonismul. Rareori, apar și unele tente satirice, abia sugerate, criticând moravuri sau servicii sociale defectuoase. Datorită culegerii Voiaj de nuntă (1975), autorul a fost considerat un discipol al lui Tudor Arghezi pe linia
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
didactic-sapiențială („Theodosie fiule înțelege/ această întindere de zăpadă/ care este scrierea despre moarte”) și înalta impersonalizare a unui scenariu intim („Se făcea deasupra mea/un cer de păsări//și păsările se așezau pe chip sau pe file - stare divină surpând omeneasca mea stare:/ un fel de scriere era/ pe mine numindu-mă/ pe mine scriindu-mă”), dă nota specifică a primelor sale plachete de versuri. Semeț solitară, atemporală, vocea lirică rostește o elegie austeră, încifrată inițiatic, despre suferința în lume, nenoroc
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este inclus și în volumul Trandafiri de octombrie și alte surâsuri (1971). Probabil, și alte bucăți de aici datează dinainte de 1945. Cele noi (Sofora de pe Strei, Pădurea omenească etc.) nu relevă o compoziție echilibrată, anumite părți (dialogurile, digresiunile) etalează o vervă impresionantă, muiată în satiră uneori, alteori cu infiltrații lirice. Potrivit mărturisirilor lui D., și Fauna bufonă (I-II, 1972-1975) a fost scrisă într-o primă formă în
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
scrisul lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu. Năzuind să dea „stihuri noi cu senzuri de filosofie” (Versuri, 1934, Vocile singurătății, 1937), D. este în poezie fie un cugetător cam naiv și prozaic pe motivul trecerii și fragilității omenești (Panta rei, Zădărnicie, Ceasornicele), fie un erotic sedus de contrastul dintre bărbatul dedicat țelurilor și chemărilor abstracte și femeia cu tipar „ca un ghimp” (Reînviere, Depărtare, Dionisiacă), totdeauna, însă, cu imagini și sensuri culese din lirica lui Tudor Arghezi (pentru
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
cu un pronunțat caracter de militantism social. Sporadic, colaborează la „Lumea românească”, „Raza literară”, „Revista literară”, „Cuvântul liber”, „Drum”, „Viața literară” ș.a., fiind în principal preocupat de editarea unor albume de gravură: Domino (1936), Instantanee din viața orașului (1938), Patimi omenești (1939), Ciclul morții (1942), Drumul unei vieți (1946). Între 1949 și 1956, la Iași, a fost pentru puțin timp profesor la o școală de arte plastice, apoi pictor scenograf. A ilustrat cărți de G. Bacovia, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Ștefan
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]