8,329 matches
-
optzeci și nouă de dolari. — Înțeleg, face Randall scuturând din cap. Ei, nu prea le am eu cu moda... — Mie-mi spui? îmi șoptește Danny în ureche. — Dar, dacă se vând, o fi ceva de capul lor. Daniel, îmi scot pălăria în fața ta. Pune mâna pe alt tricou, cu capse în jurul gulerului și se uită la el cu dispreț plictisit. Pe care să-l iau? — Nu trebuie să cumperi nici unul! zice Danny iute. O să-ți fac eu unul special pentru tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
avioane particulare, dacă nu poți să zbori cu ele unde ai tu chef? spune Laurel, venind să mă îmbrățișeze. Ne-am hotărât brusc că trebuie neapărat să vedem când te măriți. — De-adevăratelea, spune Michael în urechea mea. Îmi scot pălăria în fața ta, Becky. Când ei dispar în biserică, tati și cu mine pornim pe alee spre terasa unde ne așteaptă cu nerăbdare Suze. E îmbrăcată într-o rochie albastru-argintie și Ernie e în brațele ei, într-un costum asortat. Trag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
epocă de masive imigrări din Galiția -, istoricul francez Marcel Emerit face un portret caricatural destul de asemănător : „Străzile orașelor sunt din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb În spate [...]. În cap are o pălărie, pe marginile căreia sunt cusute cozi de vulpe [...]. Pe față poartă un obrăzar făcut din meșină, punându-i de o parte și alta doi perciuni cum au jidanii, sprâncene, mustăți și barbă din păr de coadă de cal” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tineri țărani mascați În Iosif și Maria din cadrul dramei religioase populare Viflaim (termen corupt din Betleem), despre nașterea lui Isus. Țăranul care-l interpretează pe Iosif este costumat exact așa cum arătau evreii ortodocși din zonă la Începutul secolului XX : cu pălărie și caftan negru, cu barbă și perciuni mari ; doar că a uitat să-și schimbe și opincile <endnote id=" (13, fig. 45)"/>. Având toate elementele portului tradițional (inclusiv barbă și perciuni rituali), evreii ortodocși apar pe scenă și În cadrul teatrului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În acea perioadă, traversând cu trenul sudul Poloniei, Mihai Ralea descria - evitând formulări peiorative - un anume tip de evrei, una dintre Înfățișările „truditului de veacuri Ahasverus” : „totdeauna febrili, totdeauna grăbiți [...], cu părul roșu ca focul, cu bărbi la fel, cu pălării negre Înalte [...], cu caftane lungi până la pământ, cu perciuni Învârtiți oarecum cochet și absurd În două-trei spirale, prinși mereu În panică parcă ar fi veșnic În Întârziere. Sunt evreii cărora vârsta și o mizerabilă experiență nu le mai permit nici o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost un semnal de alarmă care anunța persecutarea și evacuarea evreilor. Într-adevăr, din Anglia ei au fost alungați la sfârșitul aceluiași secol XIII (În 1290). În spațiul germanic și limitrof, semnul distinctiv purtat de evrei a fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von Landsberg, reprezentând câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea pe creștetul „necredincioșilor” (vrăjitoare, eretici, evrei) atunci când erau expuși În public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea pe creștetul „necredincioșilor” (vrăjitoare, eretici, evrei) atunci când erau expuși În public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolul al XV-lea, bărbații evrei au fost obligați să poarte, pe lângă Judenhut, și rondela de stofă galbenă (rota). Conform unui decret papal din 1257, evreicele erau obligate să poarte fie un văl cu două dungi albastre (oralia), fie o pălărie cornută (cornalia), fie clopoței la poalele rochiilor - un stigmat sonor, asemănător cârâitoarelor pe care le foloseau leproșii. Fiind considerați leproși spirituali, evreii trebuiau să fie Însemnați și astfel izolați, pentru a se preveni contaminarea creștinilor. Acuzați de provocarea epidemiilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca „de acum Înainte evreii, saracinii și ismaeliții să fie arătați prin semne deosebite și să fie despărțiți de creștini” <endnote id="(5, p. 4)"/>. Este o hotărâre care se referă și la comitatele Inculpat În fața tribunalului Inchiziției, stigmatizat cu pălăria conică și veșmântul san benito (gravură de Goya, din ciclul Capricii, 1799) din voievodatul Transilvaniei, al cărui guvernator era chiar prințul Bela al IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi aplicate, evreii trebuiau să fie ușor de recunoscut și, ca atare, au fost stigmatizați : „Pentru ca evreii din Bucovina să poată fi deosebiți de ceilalți locuitori - hotăra În 1780 Comisia imperială de la Viena -, să fie obligați să poarte pe calota pălăriei ori pe căciulă o panglică galbenă de o lățime de două degete” <endnote id="(124, p. 202)"/>. Decizia Comisiei de la Viena nu a fost originală În epocă. Ea copia, de fapt, o prevedere similară din Edictul Împotriva evreilor emis la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
124, p. 202)"/>. Decizia Comisiei de la Viena nu a fost originală În epocă. Ea copia, de fapt, o prevedere similară din Edictul Împotriva evreilor emis la Roma de papa Pius al VI-lea În 1775. După cum se vede, vechiul stigmat (pălăria țuguiată galbenă, Judenhut) pe care Îl purtau evreii din Europa Centrală În Evul Mediu (prima atestare, În 1175) a supraviețuit timp de șase secole, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin simplificare : o panglică galbenă atașată la o pălărie obișnuită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stigmat (pălăria țuguiată galbenă, Judenhut) pe care Îl purtau evreii din Europa Centrală În Evul Mediu (prima atestare, În 1175) a supraviețuit timp de șase secole, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin simplificare : o panglică galbenă atașată la o pălărie obișnuită. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că galbenul a fost culoarea tipică a stigmatului cu care au fost Însemnați evreii, indiferent de forma pe care a luat-o acesta de-a lungul secolelor și de-a latul continentului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
turbane, așa cum sunt reprezentați În icoane datând din secolul al XVII-lea <endnote id="(544, p. 51)"/>. Pe fresca de la Mănăstirea Voroneț, În imaginile reprezentând martiriul Sfântului Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, apar câțiva evrei purtând un tip deosebit de pălărie (bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte veșminte galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginile reprezentând martiriul Sfântului Ioan cel Nou, de la Cetatea Albă, apar câțiva evrei purtând un tip deosebit de pălărie (bicorn). Istoricul Andrei Pippidi crede că, „precum În alte colonii genoveze, evreii [din Cetatea Albă] trebuiau să poarte veșminte galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea ; altfel, acest indiciu n-ar fi putut fi Înțeles de către privitori” <endnote id="(507
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
III-lea, să se bată „cu turcii de la Vizantiia [= Bizanț]” <endnote id="(174, p. 185)"/>. În al treilea rând, tot la Voroneț, În scena Judecății de apoi, În grupul de turci (lik turski) apar câteva personaje care În loc de turban poartă pălării cu două coarne, identice cu cele considerate de Andrei Pippidi ca fiind stigmate etnice impuse de genovezi evreilor. Este posibil să fie vorba de evrei (purtând o vestimentație specifică), dar de evrei supuși Imperiului Otoman. După expulzarea lor din Spania
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însuflețește cu adevărat acest oraș este numărul mare de evrei care locuiesc În el. Activi, Îndatoritori, optimiști, ei emană viață și acțiune, pentru că nici formalitățile, nici extenuarea nu-i descurajează dacă speră să obțină o minimă recompensă. Astfel, de Îndată ce vezi pălăria cu boruri largi și caftanul negru și ponosit ale unui evreu poți să spui că ai la dispoziție, dacă dorești, un angajat plin de abilități, inteligent și neobosit, pe care nu-l impresionează nimic, nici disprețul, nici mânia și la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
F. Brunea-Fox Într-un reportaj din 1928 despre Maramureș -, să nu vă surprindă dacă pe o cărăruie de munte vă iese În cale călare pe un tretin alb un evreu În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viclenia naturală” a evreului cu cea a vulpii din blana căreia se fac tradiționalele căciuli evreiești. Astfel, șiretenia este localizată atât În capul evreului, cât și pe capul lui. „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc, scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului (vezi Herrade von Landsberg, Hortus Deliciarum, 1175 ; <endnote id="la 139, p. 234"/>). Ca semn de identificare etnică, ei poartă adesea stigmatul epocii - pălăria țuguiată (germ. Judenhut) <endnote id="(136, p. 104 și fig. 72 și 78)"/>. În reprezentările non- figurative ale Infernului (În spații concentrice), primele trei cercuri - cele mai apropiate de Demones Puteus („Puțul demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În ordine : Heretici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului cu cele ale ani malului din blana căruia Îi era confecționată căciula : „În Bucovina mai puteți vedea evrei purtând blană de vulpe la pălării”, spune un personaj dintr-un roman cu subiect românesc scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Fischer et Cohn (cu o capacitate de 1440 vag/an), moara Vatamanu (cu 216 vag/an), moara Herșcu (cu 432 vag,/an), moara Cusen (cu 216 vag/an). Funcționau 3 fabrici de spirt la Hudești Ibănești și Zvoriștea; o fabrică pălării, o fabrică săpun și lumânări. În anul 1920 erau în orașul Dorohoi: 2 fabrici de săpun, aparținând evreilor Lerner și Feldman, 1 fabrică de lumânări, care aparținea evreului Aron Lerner și avea 4 lucrători 32. Mai existau o tăbăcărie și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]