6,523 matches
-
hidrografic al fluviului Zair, care trece prin Africa ecuatorială. Diavolul spune povestea unui ținut sumbru și necunoscut aflat pe malul râului Zair, unde nu este odihnă și nici tăcere. De o parte și de alta a apei se întinde un palid deșert de nuferi uriași, care suspină unul către altul în această singurătate. Pe malul râului, copacii bătrâni se leagănă, având la rădăcinile lor ciudate plante otrăvitoare. Nu este odihnă și nici tăcere. În noapte, ploaia cădea și se transforma în
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
trimis apoi o furtună, dar omul nu s-a descurajat. Furios, demonul a blestemat apele, plantele, animalele, vântul și cerul cu tăcere. Totul a devenit atunci tăcut și pe stâncă a apărut inscripția "TĂCERE". Chipul omului s-a făcut deodată palid de groază. El a ascultat cu atenție, dacă nici un sunet nu s-a auzit în imensul deșert. Omul s-a înfiorat, s-a întors cu totul și a luat-o la fugă. Autorul consideră acest mit ca fiind cel mai
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]
-
le spune că coșmelia era din nou locuită. După ce detectivul și doctorul Watson ajung la Norbury, cei trei intră cu forța în casa vecină, în ciuda rugăminților lui Effie Munro. Ei găsesc în camera de la etaj o fetiță cu o față palidă și cu trăsături lipsite de orice expresie. Holmes îi dă jos masca de pe chip și scoate la iveală o micuță negresă. Intrată în cameră, Effie Munro le spune că ea se căsătorise în America cu un negru care murise într-
Fața galbenă () [Corola-website/Science/325160_a_326489]
-
fuscatus] și să se întoarcă cu el înapoi. Primul care se întoarce revendică victoria și conducerea insulei pentru tribului sau. Noro câștiga cu greu cursa și Ariki-mau rămâne conducătorul insulei pentru încă un an. Rămână iese în sfârșit din peșteră, palida din cauza șederii îndelungate sub pământ și cu o sarcină vizibilă. Înainte ca cineva să ia vreo decizie în ceea ce o privește, un iceberg apare în largul coastei. Ariki-mau crede că aisbergului este marea canoe albă trimisă ca să-l ducă la
Rapa Nui (film) () [Corola-website/Science/325217_a_326546]
-
care este un cântec popular din anii '20 ale cărui versuri sunt avertismente ale unei femei către soțul infidel pentru a-i tempera entuziasmul. În adaptările din diferite limbi străine, există traduceri ale titlului melodiei, dar acestea sunt doar o palidă reflecție a ceea ce poate fi în limba originală referința la un cântec popular real. Versiunea în limba spaniolă a acestui film a fost turnată în întregime, iar actorii principali și-au rostit replicile în limba spaniolă. Aceasta a fost extinsă
Puișorii se întorc acasă () [Corola-website/Science/326161_a_327490]
-
naturii sale și a sarcinii sale, și datorită faptului că ea se opune chiar și de cei care încearcă să o oprească pentru o cauză bună. Ai are părul lung și negru care-l poartă mereu despletit , ochi rubinii, piele palidă; ochii ei erau căprui când era vie, însă au devenit roșii când sătenii au îngropat-o de vie. De obicei, este văzută purtând seifuku (uniforma de marinar), însă întotdeauna poartă un kimono cu motive florale atunci când răzbună o anumită persoană
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
sulfura de cadmiu (CdS). Prin adăugarea unei cantități tot mai mari de seleniu culorile pot varia de la portocaliu la aproape negru (culoarea selenidului de cadmiu). Galben cadmiu este uneori combinat cu viridian pentru a se obține o nuanță deschisă și palidă de verde numită verde cadmiu. Datorită culorii deschise, permanenței ridicate și puterii de nuanțare, Galben cadmiu, Portocaliu cadmiu și Roșu cadmiu sunt frecvent folosite în pictură. Mai sunt folosite și la colorarea plasticurilor și la vopselurile de specialitate care trebuie
Cadmiu (pigment) () [Corola-website/Science/329747_a_331076]
-
care apar tușe mai vâscoase care definesc formele motivelor. Galbenul și albastrul apar într-o largă variație de tonuri și nuanțe. De la familia galbenului crom trecem prin citron și ajungem la ocru, cu cîteva ocoluri spre orange, auriu și galbenuri palide. Albastrul, deseori în vecinătatea galbenului contrabalansându-l, temperându-l, este polul advers în compoziția cromatică, ajungând deseori să fie chiar dominantă. Dar, binenînțeles, sunt multe lucrări în care albastrul joacă rolul principal definind intrinsec culoarea motivului în cazul florilor, de
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
probabil cu totul inocentă și pioasa. Dania către castelul Pico din Montecassino din februarie 1125 poate fi pusă pe seama eforturile sale de a-si extinde autoritatea către părțile mai îndepărtate ale principatului. Cu toate acestea, puterile principilor de Capua erau palide. Generozitatea să nu a fost totuși uitată: Iordan al II-lea este unicul principe de Capua de dupa Iordan I a cărui moarte, petrecută în 19 decembrie 1127, este consemnata în necrologia de la Montecassino. El a fost succedat de fiul său
Iordan al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328135_a_329464]
-
și se + 10 acid oxalic care va neutraliza cantitatea de KMno4 rămas în exces; lichidul se va decolora complet și în soluție va rămâne un exces de acid oxalic; proba decolorată se titrează cu KMno4 până la apariția unei colorații roz palid persistentă. Cantitatea titrantului reprezintă cantitatea de KMnO4 consumată la oxidarea substanțelor aflate la cele 100 ml de probă. Efectuarea calculelor : mg KMnO4 \l = [ (n+m)* f - n2 ] * 0,316*1000\v unde : n - cantitatea de KMnO4 adăugată inițial în probă
Consumul chimic de oxigen () [Corola-website/Science/328163_a_329492]
-
Buftea” scoate la iveală, voit-nevoit, nu lipsa comicului din comediile noastre, cu puținătatea lui. Să le fim deci recunoscători pentru oglinda pe care ne-au pus-o sub ochi preț de un ceas și jumătate și în care se reflectă, palid, încercănat și anemic, chipul comediei noastre de azi”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că s-a intenționat că acest film să fie o „antologie comică”, dar producția s-a dovedit în cele din urmă "o „probă
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
și mâniei ducând în mâna stângă o torță aprinsă și cu mâna dreaptă trăgând de păr un tânăr care își îndreaptă mâinile spre cer și cere zeilor să fie martorii nevinovăției sale. Ea este condusă de un om urât și palid cu ochi pătrunzători și arătând ca și când ar fi fost epuizat după o boală lungă; el reprezintă invidia. Sunt încă două femei împreună cu Calomnia, una este Frauda iar cealaltă este Conspirația. Sunt urmate de o femeie îmbrăcată în doliu, având din
Calomnia lui Apelles () [Corola-website/Science/329197_a_330526]
-
de companionul ei slab și cu robă. Omul pe care îl trage, aproape nud și cu gleznele încrucișate ca și când ar urma să fie răstingnit, își ridică mâinile în rugăciune. Femeia din spatele lui își întoarce capul pentru a privi la nudul palid ce arată spre ceruri. Fără o descriere a cadrului Botticelli a prezentat o cameră de tron elaborat decorată cu sculpturi și reliefuri cu eroi clasici și scene de luptă. O poveste apocrifă se află în legătură cu pictura. În 1921 Rudolph Altrocchi
Calomnia lui Apelles () [Corola-website/Science/329197_a_330526]
-
expusă la Galeria de Artă al secolului al XX-lea, în clădirea principală a Muzeului Național din Cracovia. Portretul îmbină elemente de impresionism și simbolism caracteristice stilului individual a artistei. Pictura prezintă imaginea din față a unei fete. Chipul ei palid atrage atenția privitorului și dă un motiv serios de îngrijorare. Ochii săi sunt mari, puțin strălucitori, părul auriu-roșcat dezordonat și buzele mici, de culoarea rozaliu-închis. Este îmbrăcată într-o rochie modestă de culoarea albastru-gri. Mâinile ei împreunate țin un buchet
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
Fascinația impresionismul francez a determinat-o să-și adapteze stilul. Ea a experimentat nu numai culorile, dar, de asemenea, tehnicile acestora. Acest portret emană multe ambiguități, ceea ce complică interpretarea lucrării. Chipul sfios, meditativ, cu ochii calzi de dimensiuni nefirești, fața palidă și bolnăvicioasă, tonurile de gri și silueta fină conferă imaginii o ușoară starea de melancolie. Imaginea este completată de un buchet de crizanteme. Fata stabilește în mod clar un contact mental cu publicul, ceea ce sugerează că are nevoie de un
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
Această imagine a fost descris de William Ritter în paginile revistei pariziene "Gazette des Beaux-Arts", în modul următor: „[Boznanska] a creat ... portretul unei fetițe cu ochi ciudați, neliniștitori, ca două picături de cerneală, care par să se extindă pe fața palidă, bolnăvicioasă, un ideal contemporan al unui Maeterlinck. Este un copil enigmatic care îi înnebunește pe cei care o privesc în ochi. Mélisande are șase ani, s-a născut într-o familie aristocrată într-un oraș mare și modern - aceasta pare
Fata cu crizanteme () [Corola-website/Science/329314_a_330643]
-
acestea din urmă fiind portocaliii. Pitonii reticulați tineri sunt mai subțire și au o culoare mai întunecată decât adulții, dar au aceleași ornament. Ca la majoritatea șerpilor, există forme albinoase. Sunt descrise mai multe grade de albinism. La exemplare mai palide, culoarea brună este înlocuită cu o culoare albă și ornamentele brune și ocru cu un galben-deschis. Există alte variații unde culoarea albă se înlocuiește cu un gri purpuriu. Exemplarele atinse de leucism (albinism parțial) sunt în întregime de culoare albă
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
săi materni, Julien și Nicolas Dubreuil l-au învățat să scrie și să citească, inculcându-i și ura împotriva hughenoților. Concetățenii săi îl considerau un tânăr blând și tăcut cu un aspect ce provoca teamă: înalt și binefăcut, cu fața palidă, care nu surâdea niciodată. François a început să lucreze la unsprezece ani, ca valet în casa lui Du Rozier, iar mai târziu devine învățător în Angoulême, unde preda catehismul într-o școală la optzeci de copii. Prost plătit, trăiește în
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
aici a ajuns să se stabilească definitiv dominația Imperiului Otoman, dar ca un reflex postum al trecutului, în hărțile portuare din secolul al XV-lea, numele Vicinei a persistat. În combinație cu unele referințe ambigue, aceasta a sprijinit ideea unei palide continuări a existenței orașului după anul 1400. Astfel, ultimele mențiuni despre Vicina datează din prima jumătate a secolului al XV-lea, după care orașul și-a încetat practic existența. Dobrogea s-a dovedit a fi primul dintre actualele teritorii românești
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
ca fiind „săpunuri” ar avea o legătură cu informațiile despre "săpunul uman" "produs" de naziști. De fapt, acest termen batjocoritor - „sabon” - adresat uneori în cadrul armatei sau în școală, nu avea nici o conexiune cu aceasta, ci era folosit în sensul de „palid, nebronzat”, „nesportiv”, „slab cu firea”, „molâu” în comparație cu evreii localnici, "sabri", bronzați, „tari” și îndrăzneți. Există unele indicii privind producția la scară redusă a săpunului, posibil să fi fost doar niște experimente, în lagărul de concentrare de la Stutthof, în apropiere de
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
literare. Inițial, el nu a observat-o pe Canto. Ea l-a privit cu admirație și curiozitate, dar nu avea nici un interes în inițierea unor relații sentimentale cu intelectuali. „Era rotofei, destul de înalt și cu spatele drept, cu o figură palidă și cărnoasă, avea picioare uimitor de mici și o mână pe care, când o strângeai, părea lipsită de oase, flască, de parcă ar fi fost stânjenită de inevitabila povară. Vocea îi era tremurătoare, părea să bâjbâie după cuvinte și să ceară
Estela Canto () [Corola-website/Science/336492_a_337821]
-
scurtă și o recuperare spontană și completa. Aceasta este cauzată de scăderea fluxului sanguin către întregul creier, de obicei din cauza tensiunii arteriale scăzute. Unele sincope au simptome prodomale înainte de pierderea cunoștinței. Aceste simptome pot include, printre altele, amețeli, transpirație, piele palidă, vedere încețoșată, greață, stări de vomă și senzații de cald. Sincopele pot fi asociate și cu episoade scurte de spasme musculare. Atunci când persoana nu își pierde total cunoștința și forța musculară, acest fenomen este numit presincopă. Se recomandă ca presincopa
Sincopă (medicină) () [Corola-website/Science/336509_a_337838]
-
sunt suprapuse în stânga figurii, decalajul dintre linii crește la deplasarea spre dreapta. După un număr dat de linii, modelele sunt opuse: liniile celui de-al doilea model se găsesc între liniile primului model. Privite de la distanță, induc senzația de zone palide atunci când liniile se suprapun, lăsând să se vadă spațiul alb dintre ele, și zone întunecate atunci când liniile sunt alăturate. Mijlocul primei zone întunecate este acolo unde decalajul este egal cu formula 4. A formula 5 linie a celui de-al doilea model
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
înainte, sau când îl îngrijorează, la priveghi, curgerea seului de la lumânări pe covor. Tănase Scatiu este singurul personaj autentic al romanului, celelalte personaje fiind descrise prea superficial. Dinu Murguleț este creionat ca un personaj neputincios, în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
chiar la începutul romanului (4 generatoare electrice sunt alimentate de valurile oceanului), precum și un disc cu imagini ca un fel de videofon: "„Și pe discul de argint, învârtindu-se cu o viteză care-l preschimbă în oglindă, se ivește chipul palid, cu ochii mai mari ca de obicei, al inginerului Wann”". Ca unul dintre „inventatorii” descompunerii și recompunerii imaginilor pe o distanță lungă, inginerul german Paul Nipkow, care a obținut la 15 ianuarie 1885 (retroactiv de la data de 6 ianuarie 1884
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]