7,718 matches
-
înierbate adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel și a pesticidelor. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului astfel - 1 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
apelor nr. 107/1996 în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel și a pesticidelor. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului astfel - 1 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
astfel - 1 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție │ │instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcțiilor și instalațiilor │ │destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
pentru terenurile cu panta până la 12%; - 3 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție │ │instituite în jurul lucrărilor de captare, a construcțiilor și instalațiilor │ │destinate alimentării cu apă potabilă, a surselor de apă potabilă destinate │ │îmbutelierii
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din nutrienții ingerați, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor și calciu și 80- 90% potasiu, magneziu și
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
începând cu anul 2015 [în temeiul art. 93, art. 94 și anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ] *Font 7* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Specificare GAEC/SMR │ Standarde și cerințe obligatorii pentru fermieri*1) │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────┤ │Domeniul: Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de │ │ │minimă a terenului care │12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. │ │ │să reflecte condițiile │2. Se mențin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. Se păstrează elementele
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România. ... b) Limitele naturale nu trebuie să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare, fiind considerate de asemenea: culmi, văi și pâraie secundare, linii de rupere a pantei, respectiv limite artificiale precum: drumuri permanente, culoare pentru linii de înaltă tensiune sau alte utilități; limite parcelare deschise; căi ferate etc. ... c) În cadrul fiecărui trup de pădure se identifică fiecare parcelă și subparcelă în cadrul unităților de producție/ocoale silvice. ... d
ORDIN nr. 1.417 din 11 iulie 2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
vor cuprinde planșele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane și supraterane, cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273575_a_274904]
-
a suprafețelor; - planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile; - secțiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273575_a_274904]
-
acestora; (ii) în profil longitudinal: declivități, curbe verticale pentru racordarea declivităților succesive, respectiv razele acestora, pasul de proiectare; (iii) în profil transversal: lățimi ale elementelor componente ale drumurilor în aliniamente, supralărgiri ale platformei și părții carosabile ale drumurilor în curbe, pante transversale (dever-uri), înclinări de taluzuri, precum și orice schimbare adusă proiectului de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje; ---------- Lit. l) a art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 22 din
LEGE nr. 265 din 7 noiembrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272754_a_274083]
-
Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8120 Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); ───────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────── 8150 Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8160 *Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─── 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetație chasmofitică; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 8230 Stânci silicioase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
și Galeopsitalia ladani); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8120 Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); ───────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────── 8150 Grohotișuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8160 *Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─── 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetație chasmofitică; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 8230 Stânci silicioase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ──────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91DO *Turbării împădurite; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
mare de 75%, nu vor fi necesare detectoare de fum suplimentare montate sub tavanul fals. 3.7.4.4. În cazul încăperilor/clădirilor în care tavanul/acoperișul are un unghi de înclinare mai mare de 20°, cu una mai multe pante/ape, vor fi instalate detectoare de fum în punctul cel mai înalt al încăperii/acoperișului (a se vedea fig. 3.5). 3.7.4.5. În cazul încăperilor cu tavan/acoperiș de tip șed (a se vedea fig. 3.5
REGLEMENTĂRI TEHNICE din 9 martie 2015 "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu - Indicativ P118/3 - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271265_a_272594]
-
s�� ajungă la tavan. Tabelul 3.10 Distanțe maxime și arii de detectare [A(max)] ale detectoarelor liniare de fum ┌──────────┬───────┬───────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │Înălțimea │ D [m] │ a [m] │A(max) [m²] α - unghiul de înclinare al tavanului față de orizontală. Dacă un tavan are pante diferite, va fi considerată panta cea mai mică; a[m] - distanța maximă dintre două fascicule paralele, 2xD; A(max) [m²] - aria maximă de detectare obținută ca produsul dintre distanța maximă a[m] și distanța maximă L[m] măsurată între emițător
REGLEMENTĂRI TEHNICE din 9 martie 2015 "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu - Indicativ P118/3 - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271265_a_272594]
-
3.10 Distanțe maxime și arii de detectare [A(max)] ale detectoarelor liniare de fum ┌──────────┬───────┬───────┬────────────┬───────────────────────────────┐ │Înălțimea │ D [m] │ a [m] │A(max) [m²] α - unghiul de înclinare al tavanului față de orizontală. Dacă un tavan are pante diferite, va fi considerată panta cea mai mică; a[m] - distanța maximă dintre două fascicule paralele, 2xD; A(max) [m²] - aria maximă de detectare obținută ca produsul dintre distanța maximă a[m] și distanța maximă L[m] măsurată între emițător și receptor. 3.7.11
REGLEMENTĂRI TEHNICE din 9 martie 2015 "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu - Indicativ P118/3 - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271265_a_272594]
-
Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de abrupt cu pante de 15-20 grade. La baza acestuia, în partea inferioară, se găsește o porțiune plană cu formațiuni microdepresionare, mlăștinoase, chiar cu b��lți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu apă stagnantă sau exces de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
o porțiune plană cu formațiuni microdepresionare, mlăștinoase, chiar cu b��lți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu apă stagnantă sau exces de umezeală există și pe traseul versantului, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se facil pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful mișcat, cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare cu apă temporară stagnantă, se
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
există și pe traseul versantului, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se facil pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful mișcat, cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare cu apă temporară stagnantă, se datorează fenomenelor de alunecări de teren. Hidrologia zonei este redusă, în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, ci doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
datorează fenomenelor de alunecări de teren. Hidrologia zonei este redusă, în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, ci doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porțiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă. Reprezentarea hidrologică este ilustrată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală cu diferențe mari între vară și iarnă. Iernile sunt deosebit de reci și cu cantități mari de zăpadă iar verile sunt mai răcoroase. În podișul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru calitatea peisajului. Fânețele au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara și la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită rupturilor de pantă și stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
ceea ce favorizează instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc și pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociațiile vegetale din situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
de importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanță conservativă, de zone ruderale și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a creat o varietate de înclinații ale pantelor. Datorită influențelor antropice există o alterare pregnantă a peisajului natural. 2.4. Informații socio-economice și culturale Comuna Moara este de dată
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a creat o varietate de înclinații ale pantelor. Datorită influențelor antropice există o alterare pregnantă a peisajului natural. 2.4. Informații socio-economice și culturale Comuna Moara este de dată recentă, având o istorie de mai puțin de 60 de ani. Suprafața sitului este foarte restrânsă și nu interferează
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
foarte restrânsă și nu interferează cu nici un sit arheologic sau monument istoric. 2.4.1. Folosința și managementul terenurilor în trecut Terenul aferent sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa nu a fost utilizat în trecut, fiind în general protejat de panta abruptă, care a păstrat în bune condiții pajiștilor stepice, cu taxoni floristici rari. În prezent, în perimetrul sitului, pe lângă fâșia de fâneață se găsesc culturi și drumuri agricole. ��n imediata proximitate sunt case, gospodării și anexe. 2.5. Informații socio-economice
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]