7,232 matches
-
legume, pește și fructe de mare, iar duminica într-un pitoresc talcioc (feria persa) cu de toate. Localitatea a fost întemeiată la 1536 de Juan de Saavedra, care a botezat-o după numele satului său natal de lângă Sevilla, Valparaiso Valea Paradisului! A devenit cel mai important port la Pacific, decăzând după 1914, anul inaugurării Canalului Panama. La nord-est de Valparaiso se află vestita stațiune turistică Viña del Mar, apărută în urma Decretului guvernamental din 30 mai 1883 și devenită în secolul XX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cine rău. Pirații nu erau deloc eroii negativi, dimpotrivă, apăreau veseli, petrecăreți, conștienți de calitatea lor de proscriși ai tuturor națiunilor și sistemelor socio-politice și, adesea, marginalitatea lor era salutară în situații-limită. Tortuga, Jamaica, Port-Royal erau, în filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără dramele de pe continentele civilizate. Idealizarea, ca și protestul social, erau maxime. Sabatini a fost transpus pe peliculă cel mai elocvent în Captain Blood
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un mod de viață greu de schimbat și de controlat, la fel ca și umplerea hărților navale cu marile descoperiri geografice au fost factori decisivi în dezvoltarea imaginarului marin despre care am vorbit aici. Pirații anglo-americani adevărați nu au găsit paradisul căutat jefuind cu micile lor corăbii și schimbând mărfurile în porturi aflate în afara monopolurilor regale. Nici corsarii nu au fost, până la capăt, doar patrioți, când au văzut vase inamice, prin telescop. Dar repet, ei știau ce riscă. Pirații din cărți
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nu o onoare. Așa se explică de ce toți fugeau de front ca de mama focului. Pasă-mi-te nu voiau oamenii să fie [292] considerați drept condamnați... Dar se pare că viața noastră de la cazarmă a fost un fel de paradis în comparație cu infernul nenorociților trimiși în tabăra de instrucție de la Sărata - Basarabia; numai auzind povestirea celor ce se petreceau acolo ți se ridică părul pe cap! Odată cu „eliberarea” din această neomenoasă a cazărmii, cu ploaia aceea de înjurături triviale ce se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
viitoare Și celor buni răsplata-n ceruri sus - Dar aș fi vrut-o printre noi, aici sub soare, Cât viața pământească nu s-a dus. În schimb stă scris de multe veacuri în Scriptură „Goniți cu bici de foc din Paradis Am fost de tine - Adam și Eva când căzură În al păcatului adânc abis” Nu! Nu-i Destin și nu-i nici Dumnezeire! Tot omul v-a creat pe amândoi, Coloși barbari sculptați din propria-i gândire Și vreți acum
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
decădere în ființa asta umană!” (Gabriel Liiceanu) 1. Păcatul păcatelor Istoria este plină de execuții publice la adresa femeilor care îndrăznesc să calce teritoriul masculin. Atunci când greșesc, ele devin greșitele greșiților, când păcătuiesc, devin păcătoasele păcătoșilor. Aduc pe lume căderea din Paradis. Nu sunt doar vinovate, ci sunt întruchiparea Vinei: Eva, cea stricătoare de poruncă. Pandora, cea care a răspândit relele în lume. Sau, cum se spunea în buna tradiție medievală, femeile sunt: „Rău magnific, plăcere funestă, veninoasă și înșelătoare... a dus
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
plânge vreodată de greutățile și de lipsurile de tot ceea ce cândva dispunea. «Într-o zi - ne povestește don Calabria - mâncând cu plăcere o felie de mămăligă și brânză, a exclamat cu simplitate: „Părinte, cred că eu nu voi merge în paradis, pentru că mă bucur de el aici pe pământ“. Și totuși - continuă don Calabria - nu existau atâtea comodități, iar de la ferestrele casei lor se auzeau anumite vorbe care te înfiorau». Medicul personal al familiei Perez a preconizat că ea, contesa, nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și pentru surori: «Preoții, frații și surorile trebuie să formeze un singur trup, un singur suflet, un singur spirit, să urce într-un singur tren, să se îmbarce pe același vapor, și toți ne vom întâlni într-o zi în paradis» (Verona, 12 martie 1933). Și încă: «Observați că vă vorbesc despre o Operă, nu de opere, ca și cum surorile ar constitui o Operă a aparte. Oh, și apoi asta nu! Nu uitați niciodată căile misterioase și delicate prin care Divina Providență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
va pune să lucreze în Casa sa. Fericiți cei prezenți; fericiți cei viitori, care vor continua opera voastră. Ce mare onoare să lucrezi și să-ți cheltuiești viața pentru îndeplinirea planurilor divine și ce răsplată frumoasă le este pregătită în paradis. Eu nu încetez să mă rog pentru tine, dragul meu, și pentru toți ceilalți: medici, asistenți, colaboratori de orice fel, pentru ca toți să fiți incluși în misiunea nobilă și să simțiți bucuria spirituală de a vă consuma viața atât de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
corecta cu amabilitate: «Nu se spune că nu, ci, dacă Dumnezeu mă cheamă, sunt gata. Misiunea camilianilor este frumoasă; îl slujesc pe Isus în cei bolnavi, gândește-te!». Iar altuia i-a spus: «Nu știi că noi, ca să mergem în paradis trebuie să trecem râul Adige înot, pe când camilienii îl trec desculți, pe pod?». Cuvinte care arată o cunoaștere a spiritului camilian și reflectă același stil al sfântului Camil de Lellis (1550-1614). Surorilor asistente medicale de la Spitalul din Negrar le spunea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
motivului suferinței. Ea singură știe să lumineze și să pună în adevărata lumină, în lumina suferințelor lui Isus Răscumpărătorul, chinurile noastre, durerile noastre. Ce de fericiți suntem noi pentru că avem spiritul credinței, că ne putem sfinți încercările întregii vieți. În paradis vom înțelege cât de prețioasă e suferința, acceptată și trăită în unire cu Răstignitul și Îndurerata. - Ce mângâiere și ce pace, chiar și în încercări, să știi că totul e voit și învoit de Tatăl nostru ceresc, și că în toate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pueris tuis, laudem te, in saecula saeculorom!“ [pentru ca împreună cu frații mei și copiii tăi să te pot lăuda în vecii vecilor]. - Oh da, dragii și scumpii mei frați, pentru ca după terminarea zilei noastre pământești, să ne putem întâlni împreună în paradis, așa cum Domnul ne-a unit pe pământ, chemându-ne să facem parte din această Operă care e numai a lui, prin care vrea să împlinească noi și mărețe planuri specifice ceasului de față; și le va împlini cu siguranță cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
greu de spus încotro se îndreaptă. Dar președintele Chirac? Doar n-o fi alb ca o lebădă?... Dar Berlusconi? Fac eforturi să nu trag concluzia că, în comparație cu conducătorii acestor mari țări capitaliste, Iliescu e un fel de înger alungat din paradisul comunismului împreună cu Goma, pe care încearcă acum să-l readucă în aceeași barcă cu el. Încep să-mi pierd reperele... Vorba celui mai mare scriitor român din toate timpurile: Eu cu cine votez? Și nu mă consolează faptul că ziarul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
însemnările memorialistice ale pictorului, primul este confundat cu o plantă care creștea pe câmpurile din apropiere de Figueras, orașul său natal, cunoscută sub numele de "laptele Sfintei Tereza" (2006: 370). În tablou, ea figurează ca simbol al fructului oprit din paradis, pentru că mama lui îi interzisese să se apropie de el pe motiv că ar fi otrăvitor. Prin legendele și experiențele din copilărie (copil fiind, Dalí își închipuia că puii de cangur se înecau în marsupiul plin cu lapte al mamei
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ale vieții. Aflați despre mine și nevastă-mea că sîntem amîndoi sănătoși și ne simțim minunat aici. Deși a trecut o săptămînă de cînd v-am îmbrățișat cu căldură la scara avionului, încă nu ne-am plictisit. Ciprul e un paradis turistic mereu imprevizibil și ai la fiecare pas ceva nou de văzut, indiferent dacă ești președinte de Federație, membru în Comisia de Disciplină sau simplu elector în Adunarea Generală. Vă anunț că folosesc această perioadă de intensă activitate în preajma „tricolorilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
întemeietori afliliați lui. Miturile finalității (eschatologice) pun în joc noțiunile de destin sau de ființă supranaturală și sunt orientate fie asupra viitorului, fie asupra unei comunități, înțelese însă în orizontul devenirii ei. Ele sunt fie ciclice (mitul eternei întoarceri, al paradisului pierdut, al vârstei de aur), fie dinamice, dat fiind că se construiesc pe o schemă vectorizată a istoriei: ascensională (teoriile optimiste ale progresului, care dau naștere formulei "cetății ideale" sau a statului perfect, deci utopiilor); descensională (teoriile pesimiste ale decadenței
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
așadar nu numai în locașul adorării sale, ci și în amploarea nesfârșitelor extensii ale spațiului și timpului. Partea, totuși, cea mai importantă din mesajul pe care se dorește ca templul să-l dăruiască aici este că zeul promite omului redobândirea paradisului pierdut și că deține un proiect tainic în care destinul dramatic al ființei omenești este încadrat de repere mult mai înalte în raport cu limitele materialității, este asistat transcendent de factorii unei spiritualități eterne ce se vor revela într-un final apoteotic
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întru solidaritate, empatie, asistare, regret, dar și apostrofare acel vai, ce drame urmează să se prăbușească asupra voastră fiind dublat de un vai, ce ați făcut cu voi? unde v-ați alunecat ființa? această interogare-mustrare amintind de interogarea Creatorului din Paradis: Adam, unde te-ai ascuns? Îngerul postulează, astfel, diferența dintre ce ar fi trebuie să fie omenirea în raport cu Divinitatea și ce a ajuns în marea ei parte. Mesager și executant, el de-plânge soarta omenirii decadente, omenire asupra căreia planează
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dorit, în miile de ani ale istoriei, mereu să fim. Aparența se topește, iar chipurile spirituale se arată fără putință de eschivă sau retragere în ascuns. Sufletele noastre sunt din nou străveziu-goale așa cum au fost cândva în grădina crepusculară a Paradisului. Mă înfățișez și eu întru paloarea babilonică și abia acum văd demonul ce mă însoțea ca fiind demon. Abia acum dobândesc privirea ce observă adevărul. Fiind privit de ochiul divin, sufletul îmi este descoperit și adus în deschisul vederii întregii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mi-am așezat acolo gradual firea precum se sădește și crește un copac într-un sol cu seve cianurice. Această uscăciune a sufletului meu se aseamănă întru totul cu urâciunea pustiitorului, este același deșert răsfirat peste zodia omului pierzător al Paradisului. Privesc la cei din dreapta cosmică și văd doar suferință și compasiune. Privesc la cei din stânga, camarazii sorții mele, și văd doar suferință și ură. Prăpastia dintre cele două faleze supra-ontice se deschide indefinit de larg și, precum într-un seism
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
e și ea obsedată de exemplul lui Dante. Ea urmărește să fie o Divină comedie, ba încă și mai mult, o Biblie, mergând de la Geneză până la apocalips. Dacă e posibilă o comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alexandru cel Bun, și în spațiu, în lună, nu e vreo dovadă a subiectivității percepției ci o simplă inspecție ideală de-a lungul indi vidului metafizic Zoroastru-Dan-Dionis- 8 . Dealtfel luna este edenul lui Eminescu, și Sărmanul Dionis, Comedia sa divină. Paradisul nu este exteritorial, ci pământul cu miezul lui vital, stăpânit de factorul inconsciu și de colosalul geologic. Omul picat în acest mediu leșină de parfumul cel lunatic, devine strigoi. Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n fața dorinței - ce este dispare - Iar el e emirul, și toate le are. Spre bătrânețe poetul vede lumea descărnată, redusă la esențe și sunete. Elogiază harpele, nestematele, candizii nenufari și în general florile. Sufletul lui cântă ca duhurile din Paradis: Clar azur și soare de-aur este inima mea toată, Și pe când rămâne corpul sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul începea să aibă mirajul Extremului-Orient. Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan, conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puțin - cu fața galbenă - brodată-n albul Aprilin, va fi atâta liniște în jurul meu, creanga va sta boltită asupră-mi cu teamă. Lipsite de elementul durerii, micile poezii din Flaute de mătase cultivă un serafism infantil într-un soi de paradis miniatural, făcut din substanțe pure și grațios sonore. Universul e făcut din clinchete, străfulgerări, unde, arome, elemente în genere diafane și impalpabile, ori măcar sublimate. Aci găsim: zăpadă, mătase brumată, pene albe, narcise, căprioare, tapete verzi, clopoței, șipote, garoafe, porumbei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]