15,863 matches
-
de Miniștri, Chivu Stoica, grațierea lor de către Prezidiul MAN al RPR sau rejudecarea procesului, deoarece, În baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950, au fost și sunt condamnați dușmanii Învederați ai regimului de democrație populară, respectiv elementele fasciste, legionare, trădători de patrie, spioni, cei care uneltesc Împotriva securității statului etc. ș...ț Cadrele respective, când au săvârșit faptele ce li se impută, nu au făcut acest lucru cu intenția de a primejdui securitatea statului. Alte motive pentru care Drăghici cerea clemență se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
12 decembrie 1978). Decorații: Medalia „A 5-a aniversare a RPR” (1952); Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1955); Medalia „Pentru servicii deosebite aduse În apărarea orânduirii sociale și de stat” (1959); Medalia „A XX-a aniversare a eliberării Patriei” (1964); Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării Patriei” (1968); Medalia „A 50-a aniversare a Înființării PCR” (1971); Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (1972); Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă” (1974); Ordinul „În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a RPR” (1952); Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1955); Medalia „Pentru servicii deosebite aduse În apărarea orânduirii sociale și de stat” (1959); Medalia „A XX-a aniversare a eliberării Patriei” (1964); Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării Patriei” (1968); Medalia „A 50-a aniversare a Înființării PCR” (1971); Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (1972); Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă” (1974); Ordinul „În serviciul patriei socialiste” (1965); Ordinul „Meritul Militar”, clasa a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării Patriei” (1968); Medalia „A 50-a aniversare a Înființării PCR” (1971); Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (1972); Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă” (1974); Ordinul „În serviciul patriei socialiste” (1965); Ordinul „Meritul Militar”, clasa a II-a (1970) și clasa I (1976). Pedepse: Sancționat În 18 rânduri cu „zile de arest”, „observare”, „mustrare” pentru: „superficialitate În muncă”, „lipsă de control”, „nerespectarea ordinelor”, „armament murdar”. În 1963 a fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sistemului), tema recunoștinței (față de conducători, cei care gestionau situația), tema „cetății asediate” (ca expresie a impunerii unei stări de vigilență și surescitare suplimentare), tema vigilenței (completare a precedentei și propovăduind violența ca mijloc de contracarare a „dușmanului”), tema datoriei față de patrie (ca justificare a tuturor celorlalte teme și mijloace folosite În contracararea „dușmanului”). Privind utilitatea „răului” În proiectele negative. De la rubricile fișei personale din dosarele profesionale (din care transpare grija regimului pentru un trecut „corespunzător” al cadrelor) până la asumarea explicită a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunist, nu poți fi un bun profesionist. (Cazul 1, Polonia) Ei au acceptat cu greu - adevărată sau falsă naivitate? - că li s-ar putea reproșa, În campaniile de decomunizare, apartenența la Partid și la aparatul său, din moment ce ei munceau pentru „Patrie”. În ceea ce privește aparatul de Partid, acest nucleu central și inaccesibil al puterii comuniste, ei vorbesc despre evoluția lui și despre voința lui de a impulsiona transformările: Aparatul era o superinstituție. Acolo munceau oameni cu experiență În diferite domenii, cu diferite nivele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1952 (în colaborare cu Melania Livadă); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Maria Banuș și Vlaicu Bârna); Z. Firsov, Prieteni cu apa, București, 1953; V. Cocetov, Neamul Jurbinilor, București, 1953 (în colaborare cu Ada Steinberg); Dimos Rendis, Pământul patriei, București, 1953 (în colaborare cu Letiția Papu); N. Bobrov, Cikalov, București, 1954; Aristofan, Norii, București, 1955 (în colaborare cu Șt. Bezdechi); Molière, Opere, vol. I: Sganarel sau Încornoratul închipuit, București, 1955; G. Flaubert, Doamna Bovary, pref. T. Vianu, București, 1956
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
rafinament și prin apropierea de folclorul magico-ritualic autohton. Înțelegerea vulnerabilității în fața „Îngerului Exterminator” (Alei) are drept consecință înmulțirea expansiunilor lirice de tipul lamentoului, al cuvântului testamentar și al rugăciunii. Acestea formează substanța unor poeme încadrabile în lirica propriu-zisă „a eului” (Patria, Denis cel Scurt, La moartea lui Zed, Ruga fericitului autor) ori în aceea „a măștilor” (Bocetul lui Ion Vodă Armanul mai numit și cel Cumplit), dar constituie și secvențe în poeme dramatizate sau descriptiv-narative (Monos, Glasul Petrului Cercel, Dormind, Iberia
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
P. Const. [Pompiliu Constantinescu], „Cantos romenos”, VRA, 1943, 729; N. S. Govora, Victor Buescu, „Atol”, „Carpații” (Madrid), 1955, 6-8; Alf Lombard, Réflexions relatives au compte rendu de M. V. Buescu, „Studia neophilologica”, 1958, 1; Gh. Bulgar, Omagiu lui Victor Buescu, „Glasul patriei”, 1972, 9; Edgar Papu, „Meșterul Manole” în literatura portugheză, TBR, 1973, 8; Mihai Zamfir, Limba română în Portugalia, TBR, 1973, 24; Alexandre Cioranescu, Victor Buescu (1911-1971), în Victor Buescu, Problèmes de critique et d’histoire textuelle, Hildesheim-New York, 1973; Al.
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă, introd. edit., București, 1974 (în colaborare cu Al. Melian). Traduceri: Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iași, 1977. Repere bibliografice: Perspessicius, Alte mențiuni, III, 338-343; Nichifor Crainic, O carte despre Eminescu, „Glasul patriei”, 1971, 39; Al. Mitru, „Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare”, RL, 1971, 18; Piru, Varia, I, 158-160; Bălan, Artă, 221-224; D. Păcurariu, O carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai Drăgan, Mircea Eliade în actualitate, „Opinia
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Femeia lui Ben-Zohar, unde personajul charismatic este Iisus, profetul din Nazaret, autorul ambiționa să pună, nici mai mult, nici mai puțin, decât o „piatră de temelie” romanului religios la noi. SCRIERI: Pe care trebuie să iubești?, Fălticeni, 1922; ed. 2 (Patria sau Maria?), Fălticeni, 1923; Pe drumuri uitate și sfinte..., Roman, 1928; Femeia lui Ben-Zohar, București, 1934; Clopotele Învierii, București, 1935; La inima Domnului, București, 1938; Coborâri în adânc, București, 1943; O vorbă de-a bunicului, București, f.a. Traduceri: Evanghelia tălmăcită
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și artistic” sau, în Ardeal, „Societatea de mâine”, „Patria”, „Utopia”, „Darul vremii”, „Hyperion”, „Gazeta Transilvaniei”, „România tânără” (pe care o va redacta alături de I. Hașeganu la Brașov, în 1942-1943) ș.a. Primele versuri ale poetesei corespund claustrării într-un univers fragil, al mâhnirii solitare, rostirii muzicale, suferinde, în „poze” adolescentine
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
parte din strălucire și având un rol de prim ordin în fixarea orientării ei literare și ideologice. Se va număra printre colaboratorii altor ziare și periodice înrudite cu „Gândirea”, precum „Cuvântul”, „Curentul”, „Darul vremii”, „Familia”, „Gând românesc”. Semnează și în „Patria”, „Cugetul românesc”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
doilea volum al romanului Desculț. Am lucrat o bună parte și din volumul al III-lea al acestui ciclu (...). Socotesc că ciclul Desculț, care va cuprinde cinci volume, va înfățișa cititorului o jumătate de veac din istoria noastră (...). Scrierea romanului Patria în care va fi înfățișată viața satelor noastre în perioada 1944-1951 voi continua-o pe temeiul unei bune cunoașteri a mentalității noi, în primăvara acestui an (...)”. A.E.BACONSKY 6: „În anul acesta voi termina de tradus poemul lui Scipaciov
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu mâna pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor de luptă ale partidului nostru (...). Sunt poeme din Zile slăvite care conțin mostre de siluire a limbii, imagini confuze (din cauza expresiilor încâlcite, nelucrate). Ceea ce, în ultimă analiză, exprimă o gândire
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile de emisiune ale inimilor», «bulevarde pavate cu depărtare» (...). Cât de simplu este exprimată dragostea pentru eliberatorii patriei noastre în poezia Monumentul ostașului sovietic (...). Remarcând cu bucurie succesele înregistrate de Mihu Dragomir, cititorul este însă izbit de contrastul dintre poeziile izbutite ce alcătuiesc majoritatea volumului și unele lucrări ce denotă rămâneri în urmă simțitoare (...). Deși aceste poezii nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Brad cerințe mari. În lucrarea sa există foarte multe elemente realizate, care pot și trebuie să fie dezvoltate. Este suficient să ne aducem aminte de capitolul Spre socialism, în care ritmul dinamic al versurilor sugerează imaginea impresionantă a înaintării patriei noastre către orânduirea fericirii depline: Mașina aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este singur de Nina Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nostru, cât și în Horea nu mai este singur, se exprimă în cele mai realizate poezii cuprinse acolo, bucuria omului liber, dragostea de viață, ura împotriva reprezentanților morții: imperialiștii anglo-americani și lacheii lor în Spania, Grecia și Jugoslavia. Dar în patria noastră toate problemele par a fi rezolvate. Nici un dușman nu mai încearcă să năruie edificiul socialist pe care-l ridicăm. Această ignorare a dușmanului de clasă din țara noastră face ca realitatea să fie deformată iar combativitatea volumului ca ansamblu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
războiul înseamnă moarte, distrugere: Și-n anii cei grei n-au venit pe lume prunci. Dar poezia este intitulată Horea nu mai este singur. În partea a doua este exprimată o altă idee care o continuă pe cea dintâi: în patria noastră se dezvoltă un sentiment nou, minunat, al solidarității umane, al relațiilor de colaborare și ajutor reciproc între cei care construiesc - sau vor construi - socialismul, viața (...). De aceea partea a doua a poemului Horea nu mai este singur nu emoționează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptă pentru realizarea viitorului: Ochii parcă sfredelesc prin zid/ Spre un proaspăt, însorit imaș. Imaș înseamnă pășune. Cuvântul i-a plăcut poetei, dar oricât de însorită ar fi fost o pășune nu poate constitui imaginea minunatului viitor care se deschide patriei noastre (...). În poemul liric Străzile din București, poeta își manifestă dragostea pentru orașul de frunte al Republicii noastre. Dar poezia prezintă o deficiență însemnată. Ultima parte a orașului este aceea a străzilor pline de oamenii muncii, defilând victorios. Bucureștiul apare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cassian - La scara 1/1 - era o manifestare crasă a formalismului. Vom aminti - pe scurt - câteva elemente din La scara 1/1 care ne ajută să înțelegem mai bine recrudescența formalismului în recentul volum, Horea nu mai este singur (...). Imaginea patriei noastre apare în volumul Horea nu mai este singur în felul următor: mari mulțimi de oameni defilează cântând, iar poeta - în rochie albă - împarte flori fragede (...). Poezia a dobândit în anul acesta noi succese. Ne mândrim cu versurile acestea. Ne
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Petru Dumitriu, Oțel și pâine de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu (...). Cu atât mai regretabil este faptul că mai apar scrieri care nu corespund cerințelor oamenilor muncii și care nu redau în adevărata lumină realitatea nouă din patria noastră. Astfel, de curând a fost publicat în E.S.P.L.A romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă în care autorul își propune să înfățișeze transformarea regiunilor înapoiate din țara noastră, transformarea conștiinței oamenilor în procesul construirii socialismului (...). Autorul nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu an. Secretarul organizației de partid de astăzi, nu va uita niciodată obida îndurată în trecut. El își închină puterile ridicării pescarilor la o viață nouă. Nu-i singur. E ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acțiunea organizației de partid. Dar, îndreptându-și integral atenția asupra sarcinii dificile de a înfățișa din interior munca unui colectiv de comuniști, Istvan Horvath a tratat mai superficial masa celor fără de partid (...). Literatura minorităților naționale face parte integrantă din literatura patriei noastre, este literatura noastră. A nu ține seamă de acest adevăr elementar, a nu depune toate eforturile pentru ca o lucrare bună - indiferent dacă a fost scrisă la început în limba română sau în limba maghiară - să devină bun al întregului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]