7,468 matches
-
22. 72 René Wellek y Austin Warren, Teoría literaria [Teoria literară], Madrid, Ed. Gredos, 1981, p.105. 73 Hernani Mandolini, Ensayo sobre la psicología del hombre de genio [Eseu despre psihologia geniului], Buenos Aires, [f. ed.], 1919, p. 84. 74 "...el poeta no es más que un mísero Dios." [poetul nu e decât un Dumnezeu mizer]. Jacques Maritain, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955, p. 142. 75 Antonio Banfi, La crítica del juicio estético en Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
poetica practică], Valencia, Oficina de Burguete, MDCCCI, p. 1; s. n. 145 Fedro, în Platón, op. cît., III, p. 317. De asemenea în Ion, 534 c-d, p. 123. 146 Reflexiones filosóficas en torno al poema, p. 76. 147 "...el natural poeta que se ayudare del arte será mucho mejor y se aventajará al poeta que sólo por saber el arte quisiere serlo." [poetul natural care se sprijină pe artă va fi mai bun și mai avantajat față de acela care aspiră la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Platón, op. cît., III, p. 317. De asemenea în Ion, 534 c-d, p. 123. 146 Reflexiones filosóficas en torno al poema, p. 76. 147 "...el natural poeta que se ayudare del arte será mucho mejor y se aventajará al poeta que sólo por saber el arte quisiere serlo." [poetul natural care se sprijină pe artă va fi mai bun și mai avantajat față de acela care aspiră la această condiție bazat numai pe cunoștințe de artă] Miguel de Cervantes, Don Quijote de la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
XVII-lea), și succesiunea de secvențe de poezii ce au ajuns să se numească The Dream Songs (Cântecele onirice, sau poemele vis), opus considerat de critici capodopera sa poetică (premiul Pulitzer, 1964). Omagiu doamnei Bradstreet este o evocare a primei poete importante a Americii puritane, aflată printre primii coloniști sosiți în 1630 în colonia Massachusetts Bay. Misterul universului ei interior, izolarea ei într-o lume rigidă și aspră îl provoacă pe Berryman să intre într-un fel de dialog ce străbate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu una mai fundamentalistă, susține Hankins, într-un documentat studiu al organizației (Hankins, vezi bibliografia). BISHOP, ELIZABETH (1911 1979) Elizabeth Bishop, născută în Worcester, Massachusetts, în virtutea unor circumstanțe speciale, care s-au înlănțuit în existența uneia dintre cele mai mari poete americane a secolului al XX-lea, a combinat slujba artei cuvântului cu peregrinări continue, geografice și culturale, evidente chiar din titlurile unora dintre volumele sale de poezie: North and South (1946), Questions of Travel (1965), Geography III (1976). Bishop a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
1965), Geography III (1976). Bishop a fost comparată cu modernista Marianne Moore în privința finei observații și a descrierilor precise ale lumii materiale în care sunt ancorate poeziile sale, dar din care apoi decolează spre lumea imaginației creatoare. Marianne Moore, deja poetă consacrată, a constituit modelul artistic de urmat pentru tânăra Bishop, cele două autoare întreținând o lungă prietenie (și o bogată corespondență, extrem de utilă pentru cei ce doresc, printre altele, explicitări ale artei lor poetice). C. K. Doreski remarcă la Bishop
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de o simplitate ce frizează transparența totală, care privilegiază articularea experienței simțurilor în descrierea lumii externe, în defavoarea explorării psihicului sau în defavoarea urmăririi impulsului romantic spre epifanie și spre lumea spiritului (Doreski: 3). Și totuși, la o lectură atentă a operei poetei, se vor evidenția, tocmai pentru că Bishop nu face abuz de ele, sclipiri și reflecții ale tumultului vieții lăuntrice, uneori învăluite în fină auto-ironie, precum în superba vilanelă, "One Art", în care autoarea pare să invite, și să se invite, la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
bizar, înconjurat de animale. Recuperarea sa de pe insula îndepărtată nu a fost un serviciu: acum în Anglia, trăiește cu nostalgia insulei, unde Vineri, prietenul său, a murit în urmă cu mulți ani. Situația amintește de șederea îndelungată în Brazilia a poetei, după ce a stabilit o strânsă legătură cu Lota de Macedo Soares. Bishop rămâne un personaj foarte distinct în poezia și cultura americană: pe de o parte poate fi pusă într-un canon Gay and Lesbian, datorită orientării sale, pe de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
experiența frontierei este unul din miturile fondatoare ale identității americane în continuă redefinire, pe care Blazek și Glenday o caută și în explorarea mitologiilor americane așa cum apar ele în literatura contemporană. Ei identifică romancieri precum Cormac McCarthy (vezi) și o poetă precum Jorie Graham, ce își exprimă clar dorința de a reconecta America de azi cu acest mit esențial, reevaluând astfel legătura dintre oameni și locuri (Blazek și Glenday: 6), atât de afectată de extrema mobilitate a unei mari secțiuni a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
persoanelor duplicitare era tema zilei, faptul că protagonistul romanului lui Salinger, Holden Caulfield, are o aversiune pentru phonies arată că, afectat de ideologia dominantă anticomunistă, el urmează instrucțiunile oficiale, ce îndeamnă la demascarea acestora (Nadel 75). PLATH, SYLVIA (1932 1963) Poetă remarcabilă, Plath a devenit personaj de proporții mitice, deplasând atenția, datorită unor circumstanțe dramatice și tragice, de la realizările sale artistice spre biografia sa, opera și viața fiind citite, în tradiție romantică, neo- romantică și confesională, ca fiind inseparabil legate. A
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de un ac sau un cuțit... Cred că cineva trebuie să poată să își controleze experiențele de viață, chiar cele mai terifiante... (în Baym: 2736) O credință pe care doamna Hughes femeia și mama nu a putut-o învăța de la poeta Sylvia. Plath poeta și-a propus să încerce să facă echilibristică poetică între luciditatea și controlul prin rațiune și intensitatea experiențelor emoționale personale, în ceea ce unii au numit poezie confesională (Rosenthal), alții o poezie a inițierii prin aspecte ritualistice (Rosenblatt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sau un cuțit... Cred că cineva trebuie să poată să își controleze experiențele de viață, chiar cele mai terifiante... (în Baym: 2736) O credință pe care doamna Hughes femeia și mama nu a putut-o învăța de la poeta Sylvia. Plath poeta și-a propus să încerce să facă echilibristică poetică între luciditatea și controlul prin rațiune și intensitatea experiențelor emoționale personale, în ceea ce unii au numit poezie confesională (Rosenthal), alții o poezie a inițierii prin aspecte ritualistice (Rosenblatt). În acest context
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fost de mică o persoană energică și foarte ambițioasă, stimulată de părinți să exceleze la școală. Și-a pierdut tatăl în 1940, moartea acestuia fiind evenimentul central al copilăriei, interpretat mai târziu prin prisma teoriilor psihanalitice, care i-au permis poetei să transfigureze persoana unui om muncitor și onest, profesor dedicat carierei, tată extrem de grijuliu, deși izolat datorită bolii de copiii săi timp de câțiva ani, în figura demonică a celebrului poem cu nume înduioșător, "Daddy". Admisă la prestigiosul Smith College
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să îl facă foarte cunoscut pe un alt Bloom, Harold Bloom, distinsul critic și teoretician literar (vezi BLOOM, HAROLD). Vocea lirică se adresează unui colos în ruine, căruia îi spune la un moment dat tată, și al cărui gâtlej gigantic, poeta, sau personajul care îi servește de purtător de cuvânt poetic, pretinde că îl curăță de nămolul depus timp de trei decenii (Sylvia are și ea 30 de ani). Este colosul numit tată o tradiție patriarhală a cuvântului, poetic sau nu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ar putea crede că nu, și, revenind la poezia "Lady Lazarus", să completăm și să contextualizăm "Dying is an art", citatul deja invocat (și care, à propos, furnizează punctul de început al ecranizării Sylvia, 2003, cu Gwynneth Paltrow în rolul poetei). Poezia poate fi citită ca un monolog dramatic în care vorbește un personaj, la fel cum în "My Last Duchess" vorbește un ucigaș în serie cu sânge nobil (mai ales pe mâini), și nu Robert Browning. "I have done it
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Sylviei Plath, dar toate aceste detalii șocante, revoltătoare, pot fi citite și ca un exercițiu și un joc de copil ce sfidează aspectele sumbre ale vieții prin ritualuri menite să le exorcizeze. Lăsând de o parte valoarea incontestabilă a unei poete remarcabile, problema cea mai serioasă pe care o ridică Sylvia Plath nu este jocul de-a Holocaustul, în care distribuie figura paternă într-un rol reprobabil, într-o poezie, ca și "Lady Lazarus", ce exploatează convențiile monologului dramatic. Ea este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pierderea suferită de Macduff, care aude că fiii și soția i-au fost omorâți din ordinul lui Macbeth (All my pretty ones? / Did you say all? [...]/What, all my pretty chickens and their dam/ At one fell swoop?) și părinții poetei, pe care nu pare să îi iubească, este foarte ciudată, un bun exemplu de ... language sextonian. E iunie, mama a murit în martie, iar acum tatăl e dus pe ultimul drum. Vocea, prin convenție confesională sau romantică, aparținând poetei însăși
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
părinții poetei, pe care nu pare să îi iubească, este foarte ciudată, un bun exemplu de ... language sextonian. E iunie, mama a murit în martie, iar acum tatăl e dus pe ultimul drum. Vocea, prin convenție confesională sau romantică, aparținând poetei însăși, proclamă oboseala cuiva ce a fost curajos până acum. Poeta părăsește procesiunea funerară, lăsând pe decedat să călătorească singur în dric, merge în compania cuiva, probabil soțul, spre mare și soare. Între timp, cei plecați de pe această lume, aflați
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ciudată, un bun exemplu de ... language sextonian. E iunie, mama a murit în martie, iar acum tatăl e dus pe ultimul drum. Vocea, prin convenție confesională sau romantică, aparținând poetei însăși, proclamă oboseala cuiva ce a fost curajos până acum. Poeta părăsește procesiunea funerară, lăsând pe decedat să călătorească singur în dric, merge în compania cuiva, probabil soțul, spre mare și soare. Între timp, cei plecați de pe această lume, aflați într-un cimitir aproape de țărm, zac fără pantofi în corăbiile lor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face cunoscută cititorilor cultura și literatura țării sale. Pe linia programului inițial se întocmesc numere speciale consacrate culturii armene și literaturii sașilor, „poetelor de sânge românesc din Franța” Elena Văcărescu și Anna de Noailles, reginei Maria. După retragerea, la 15 noiembrie 1925, a lui N. Iorga, conducerea săptămânalului îi este încredințată, la 20 decembrie 1925, lui Perpessicius, menționat ca unic redactor. În Schiță
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
figuri marcante a literaturii contemporane engleze, creator de școală poetică. Sunt comentate și câteva romane, aflate la limita dintre lirism și narațiune, iar un capitol consistent examinează critica sa literară și culturală, cu impact major în epocă. V. debutează ca poetă cu placheta 1, 2, 3 (1997), intimistă, feministă și postmodernă, amestec original de versuri în limbile română și engleză, monologuri sentimentale și dialoguri erotice „imaginare” în căutarea unui cuplu ideal („sunt tu ești eu / what Freudian slip”). Sub semnul joycean
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
, Stela (12.VI.1936, Cluj), poetă. Este fiica Verei Vinițchi (n. Golubov), profesoară, și a lui Xenofon Vinițchi, inginer. A absolvit liceul la Brașov (1953) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția franceză (1958). Obține doctoratul în filologie cu teza Problema alienării în teatrul
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
teme de mai târziu: singurătatea, iubirea, erotismul, natura. Poeziile vor fi întotdeauna marcate de elemente aparent lipsite de importanță, de banal, de cotidian, reacțiile sufletești reverberând existența naturii, adesea văzută într-o manieră expresionistă. Elementul comun al sentimentelor prin care poeta își „filtrează” versurile este marea: „Nu sunt eu marea, nu,/lovind sălbatică în cer/deși e timpul, ca valuri/să mi se facă fruntea/și ochii calzi să se scufunde/în jocul de meduze verzi” (Nu sunt eu marea). Acvaticul
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
trecând prin stări de calmă melancolie sau de exuberanță, aspiră către lumină. Metafora trupului, „recipient” al apei și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care poeta face apel de cele mai multe ori. Dincolo de alb (1972) menține, în linii mari, aceeași tematică, precum și stilul pictural. Se observă aici un erotism delicat, percepții senzoriale vagi, schițate într-un decor înghețat, de un alb absolut, o oglindă în care lumina
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
VLĂDĂREANU, Elena (2. II. 1981, Medgidia), poetă. Este fiica Danielei Vlădăreanu (n. Sandu), laborantă, și a lui Virgil Vlădăreanu, șofer. Urmează în orașul natal școala generală și Liceul „Nicolae Bălcescu”, absolvit în 2000, iar în Capitală Facultatea de Litere, secția română-franceză. Cu un debut în 2000 la
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]