7,476 matches
-
de știință atât de stăpân pe sine se dovedește o ființă vulnerabilă care, pradă frământării ce îl chinuie, e cât pe ce să-și pună capăt zilelor. Surprinzându-l, îngrozită, în pragul gestului fatal, mama lui, ca să-l elibereze de povara gândurilor negre, îi mărturisește că, de fapt, el este fiul medicului ce îi îngrijise soțul suferind. Trecând ușor peste infracțiunea conjugală, Dinu Mureș trăiește o imensă clipă de euforie, care își are câtimea ei de indecență. Cu toate pretențiile ei
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui Dumnezeu, chemându L, și nimeni rău când vede în viață darul, nu povara.” ( Ionel Teodoreanu ) ,, Frumusețea e pretutindeni, dar ea nu se dezvăluie decât dragostei.” (Emile Mâle) „Arta este nostalgia lui Dumnezeu, nostalgia Paradisului”. (Nechifor Crainic) ,,Destinul omului este creația”. (Lucian Blaga) ,,Cel care nu și-a mâncat niciodată pâinea în durere Cel
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
geniului.” (Boris Pasternak) ,, Suferința este o revelație: înțelegi lucruri pe care nu leai înțeles până atunci niciodată”. ( Oscar Wilde ) ,, Nimeni nu poate fi urât când se roagă lui Dumnezeu, chemându L, și nimeni rău când vede în viață darul, nu povara.” ( Ionel Teodoreanu ) ,, Frumusețea e pretutindeni, dar ea nu se dezvăluie decât dragostei.” (Emile Mâle) „Arta este nostalgia lui Dumnezeu, nostalgia Paradisului”. (Nechifor Crainic) ,,Destinul omului este creația”. (Lucian Blaga) ,,Cel care nu și-a mâncat niciodată pâinea în durere Cel
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
informale reprezintă bani care, altminteri, ar fi trebuit să fie publici? Sunt ele, În consecință, un gen aparte de pierderi de fonduri publice? • Cât de mare este suma acestor plăți? Au acestea consecințe semnificative asupra bugetului public? Reprezintă ele o povară pentru cei care le fac? • Sunt pacienții pregătiți să accepte și, mai ales, au posibilitatea de a plăti conform unei noi scheme de reglementare a plăților către medici, astfel Încât plățile informale să devină oficiale? În ceea ce privește sistemul farmaceutic din România: • Pierderile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alte două motive care impun reglementarea plăților informale și care nu țin de considerente de eficiență: - plățile informale sunt ilegale și sunt o formă de corupție (fie ca mită sau ca primire de foloase necuvenite); - plățile informale pot constitui o povară pentru persoanele sărace, care nu și le pot permite și care s-ar afla Într-o situație inacceptabilă, dacă actul medical ar fi condiționat de astfel de plăți, În condițiile În care aceste persoane sunt asigurate, conform legislației În vigoare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În ultimii ani, instituțiile statului au inițiat măsuri publice pentru romi, sub influența presiunilor organismelor internaționale de a respecta anumite standarde. Conform studiilor din ultimii ani, efectuate la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă, romii sunt percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa, dezvoltându-se astfel un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc să existe o abordare a romilor din prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor statale, romii sunt percepuți ca fiind
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
riscurilor se învârtește adesea în jurul înțelegerii riscului încălcărilor legilor, regulilor și reglementărilor, care pot doborî chiar și cele mai puternice mecanisme corporative. Majoritatea reglementărilor se bazează pe concurență loială și transparență și n-ar trebui să fie privite ca o povară de către conducerea corporațiilor. Reglementările sunt parte a contextului extern, respectiv a mediului de afaceri în care funcționează organizația. Mecanismele care se ocupă de cererile acționarilor, de riscul afacerii și de reglementări în cadrul modelului constituie „fereastra publică”, ce oferă lumii o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Le Débat din 1988, În cuprinsul unui „dicționar al epocii”, În dreptul termenului „post-modern” apare un text care, Într-o pagină, pe două coloane, explică, de voie de nevoie, de ce cultura franceză Îl respinge: „țară rurală pînă foarte tîrziu, dominată de povara academismului, Franța n-a Înregistrat cu adevărat, În perioada dintre cele două războaie mondiale mai ales, marea cotitură urbană a modernității, nici nu și-a dezvoltat, ca Germania, ideologia funcționalistă care o Însoțea.” Pierre Brunel, important critic literar frandez, crede
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Husserl și Heidegger, dintre numele citate anterior). Pentru intelectualul francez, lumea este traversată de nenumărate ierarhii. El nu poate decît să constate cu tristețe cum ele cad rînd pe rînd ca Într-un joc de domino. Cultura franceză, grea de povara unor mari glorii, este, În ciuda avangardismului ei estetic, profund conservatoare. Să ne gîndim o clipă dacă n-am putea considera avangardele de la Începutul secolului drept o Încercare violentă de revenire la o societate de șamani și pacienți, aflați Într-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
subdecît supraoameni), ci cu un fel de reprezentare umană la limita reprezentabilului, ale cărei calități sînt mai degrabă didactice: iată un om absurd - suspendat În marginea universului newtonian, vidat de „suflet”, incapabil de „idee”, posesor al unei „perfecțiuni” transformate În povară - eternitatea (știm asta de la povestea lui Cain). Lipsit de origine, omul beckettian se preface că pornește În căutarea ei, din inerție mai mult, mișcările sale fiind aproape exclusiv dotate cu semnificații circumstanțiale care nu reușesc să sugereze un sens decît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fulgerului, AFT, 1982, 9; Dan C. Mihăilescu, O viziune lirică, CNT, 1983, 12; Poantă, Radiografii, II, 129-132; Felea, Aspecte, III, 178-183; Cristian Moraru, În anticamera textului, ST, 1984, 9; Constanța Buzea, Mâna poetului pe pagină, AFT, 1988, 10; Ioan Moldovan, Povara melancoliei, VR, 1989, 2; Eugen Simion, Un gentilom al himerelor, RL, 1990, 8; Ion Tudor Iovian, Ultima cină pe mare, ATN, 1990, 5; Papahagi, Cumpănă, 309-313; Steinhardt, Monologul, 248-250; Țeposu, Istoria, 73-74; Dicț. scriit. rom., I, 729-730; Perian, Scriitori, 147-148
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
Și suntem ultimii coloni ai satului de frontieră”, LCF, 1996, 11; Carmen Blaga, Un poet al nordului american, „Semenicul”, 1996, 3; Gheorghe Cramanciuc, Yoknabanatawpha titeliană, „Semenicul”,1998, 1-2; Victor Cubleșan, „Porunca Fiului”, ST, 1999, 5-6; Maria Aron, Porunca Fiului sau Povara destinului, LCF, 1999, 10; Marcu Mihail Deleanu, Reșița filologică, Reșița, 1999, 86-87; Ludmila Rotăraș, „Capete de pod”, CL, 2001, 12. L.A.
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
interes la cumpăna statului cu țăranii. Studiile rurale și monografiștii au fost o adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci poveri noi, servituți, obligații pentru care nu li se dădea nimic în schimb, atestând celebra teorie eminesciană a compensației: „Țăranului i se ia în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci poveri noi, servituți, obligații pentru care nu li se dădea nimic în schimb, atestând celebra teorie eminesciană a compensației: „Țăranului i se ia în mii de forme și nu i se dă nimic în compensație” (citat din memorie). Cercetările și documentele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri intelectuali ai părților crișene și maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în calea noastră.” În primul număr se publică articolul Comemorarea lui Gheorghe Lazăr, semnat de istoricul Ștefan Meteș
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
coloratura, accentul căzând pe senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei corăbii (1973), poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu toate tristețile ce le implică. În Masca Diotimei (1975), titlurile câtorva poeme rezumă pur
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
important, al celor care nu au asigurare de pensie (aproximativ 2-3 milioane de persoane din această generație) care nu vor avea pensie deloc sau vor avea pensie foarte mică. Pe lângă situația personală foarte grea, cei mai mulți dintre ei vor fi o povară pe umerii Statului care va trebui să le ofere Venit Minim Garantat sau alte forme de sprijin social. După 2030, va apărea o polarizare a aceastei generații, a veniturilor persoanelor vârstnice prin creșterea numărului de beneficiari de pensii private și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și aproximativ 6% din PIB fără pensile celor din MAPN, MI, SRI. Care mai adaugă aproximativ 0,5 procente. În condițiile preluării la bugetul de stat a pensionarilor din agricultură și a altor prestații precum concediile de boală, aproape întreaga povară a plății pensiilor pentru ceilalți asigurați revine fondului public de pensii alimentat de salariați și de angajatori. Deși raportul dintre salariați și pensionarii neagricultori este de 1:1, adică împovărător pentru sistem, sistemul de pensii reușea să asigure pensii dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lung (Salomäki, A, 2006). Printr-o decizie politică disperată cu scopuri evident electorale, România s-a și „mutat” peste noapte din zona țărilor cu cheltuieli publice relativ reduse, care mai au posibilități de creștere spre cea a țărilor cu o povară mare a pensiilor în cadrul cheltuielilor publice și slabe posibilități de creștere în viitor. Cum există țări precum Portugalia, Slovenia, Ungaria, care au situații similare cu România și care se așteaptă la creșteri ale cheltuielilor publice pentru pensii de 6,7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru că au fost șomeri de lung termen sau au lucrat la negru în țară sau în străinătate). - 2-3 milioane de persoane vârstnice din această generație nu vor avea pensie deloc sau vor avea pensie foarte mică. Ei vor fi o povară pe umerii Statului care va trebui să le ofere Venit Minim Garantat. - Apare o polarizare a veniturilor persoanelor vârstnice prin creșterea numărului de beneficiari de pensii private și a cuantumului acestora.Mulți dintre vârstnici vor fi obligați să lucreze până la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi responsabilizat pentru faptele sale. E o consecință firească a acestei viziuni. Doar că, în acest caz, faptele nu se petrec doar în planul abstract al simbolisticii. Ele se mută în realitatea de zi cu zi, în care animalul poartă povara încărcăturii sale simbolice, pe care o plătește însă în plan strict fizic. Despre ce este vorba? De dragul efectului lor, să lăsăm faptele să vorbească 8. Începutul anului 1386, Falaise, o localitate din Normandia. O scroafă de trei ani (în etate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
end-ul (slăbiciunea pentru fecioară, de pildă, care ar fi trebuie să conducă, automat, la capturarea Inorogului) și plusează în direcția incontestabilelor calități spirituale ale măștii. Personajul său se vrea o imagine a perfecțiunii, fără a reuși să ducă această povară până la capăt; dar mă tem că este vorba de o atitudine impusă, rece, calculată, exemplară într-o doză prea mare. Nu aș paria că Inorogul este personajul cel mai reușit al cărții, deși el este, e clar, resortul tuturor întâmplărilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care le exploatează. Prea puțini crescători de animale din zona rurală manifestă o preocupare evidentă pentru confortul acestora. în ultimii ani, am fost martori la apariția cailor abandonați, adeseori păscând între liniile de tramvai din orașe. Bătaia aplicată animalelor de povară, hrănirea lor precară și lipsa de grijă pentru igiena acestora nu fac o notă bună pentru România ca țară europeană. Nu există cercetări cu privire la violența împotriva animalelor și nu există o poliție sanitară care să acționeze protejând drepturile prevăzute prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]