7,015 matches
-
timp asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa. 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția deciziilor anterior menționate ��și păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 15. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Codul de procedură penală, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 86 alin. (1) din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente este persoana care are, conform legii civile, obligația legală de a repara prejudiciul
DECIZIE nr. 84 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271819_a_273148]
-
criticate, a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât principiul constituțional anterior referit presupune asigurarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situații identice, ceea ce nu este cazul în prezentul dosar. 21. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, acestea prevăd că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, motiv pentru care Curtea constată
DECIZIE nr. 84 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271819_a_273148]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat
DECIZIE nr. 114 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]
-
nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată. 24. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, nefiind reținută restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 25. Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a art. 13 din Convenția
DECIZIE nr. 111 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) şi art. 83 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271868_a_273197]
-
înaintea instanței de judecată. 24. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, nefiind reținută restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 25. Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, întrucât în situația în care mandatarul
DECIZIE nr. 111 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) şi art. 83 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271868_a_273197]
-
prevederilor art. 17 din Convenție, dispozițiile legale criticate neputând da naștere la abuzuri în procesul de aplicare a legii. 27. În fine, referitor la dispozițiile art. 18 din Convenție, Curtea constată că nu poate reține incidența acestora în cauză, întrucât pretinsa atingere adusă acestora prive��te folosirea limitărilor permise de Convenție în vederea atingerii unui scop impropriu, incompatibil cu prevederile Convenției (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 mai 2004, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Gusinskiy
DECIZIE nr. 111 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) şi art. 83 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271868_a_273197]
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 26. Guvernul, în Dosarul nr. 1.141D/2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că normele de procedură criticate se aplică numai pentru viitor și nu retroactiv. Cu privire la pretinsa critică de neconstituționalitate a art. 10 prin raportare la art. 44 din Constituție, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, iar Curtea
DECIZIE nr. 133 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (3), (4) şi (7), precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
în orașul Vaslui. Din cauza unei pene, fratele său a oprit autoturismul, l-a parcat și a plecat să caute o cheie pentru a desface prezoanele antifurt ale roții. Acesta a rămas lângă mașină, așteptându-l pe fratele său. 7. În ceea ce privește pretinsele incidente, reclamantul le descrie în esență astfel: - La scurt timp, au sosit doi agenți de poliție. Aceștia i-au indicat că parcase autoturismul într-o zonă în care parcarea era interzisă și i-au solicitat prezentarea unui act de identitate
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
în cazurile nerespectării dispozițiilor date de polițist, acesta este îndreptățit să folosească forța; verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă". ... ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție 39. Reclamantul susține că a fost victima unor rele tratamente din partea unor agenți ai statului, cu ocazia interpelării sale din data de 18 august 2009. În plus, acesta apreciază că autoritățile naționale nu au
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. Curtea subliniază, de asemenea, că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă. B. Cu privire la fond 1. Cu privire la pretinsele rele tratamente a) Argumentele părților ... 41. Reclamantul susține că a fost victima unor rele tratamente din partea unor agenți ai statului, cu ocazia interpelării sale din data de 18 august 2009. În observațiile sale scrise, acesta precizează că a fost lovit
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
stabilească, pe baza probelor prezentate în fața sa, dacă leziunile suferite de reclamant corespund sau nu unei recurgeri la forță necesară și totodată proporțională. 49. Prin urmare, Curtea apreciază că nu poate să constate încălcarea art. 3 sub aspect material, în ceea ce privește pretinsele rele tratamente suferite de persoana în cauză. 2. Cu privire la caracterul efectiv al anchetei a) Argumentele părților ... 50. Reclamantul consideră că autoritățile naționale nu au desfășurat o anchetă efectivă cu privire la pretinsele rele tratamente. Astfel, acesta impută autorităților judiciare în primul rând
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
poate să constate încălcarea art. 3 sub aspect material, în ceea ce privește pretinsele rele tratamente suferite de persoana în cauză. 2. Cu privire la caracterul efectiv al anchetei a) Argumentele părților ... 50. Reclamantul consideră că autoritățile naționale nu au desfășurat o anchetă efectivă cu privire la pretinsele rele tratamente. Astfel, acesta impută autorităților judiciare în primul rând faptul că au refuzat să audieze martorii oculari propuși de el. În plus, acesta susține că, în cadrul celei de-a doua proceduri, acestea nu au luat în considerare declarațiile făcute
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
Constituție apreciază că situațiile la care se raportează autorul excepției (persoanele invalide și cele pensionate anticipat) sunt obiectiv diferite în raport cu ipoteza pensiei pentru limită de vârstă, ceea ce justifică excepția instituită prin dispozițiile art. 105 din Legea nr. 263/2010 . În privința pretinsei neconstituționalități în raport cu art. 47 alin. (2) din Constituție invocă Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 , potrivit căreia legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul
DECIZIE nr. 183 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (1) şi (2) şi art. 105 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271873_a_273202]
-
din Constituție invocă Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 , potrivit căreia legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată invocă Decizia Curții Constituționale nr. 551 din 17 decembrie 2013 , potrivit căreia "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar
DECIZIE nr. 183 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (1) şi (2) şi art. 105 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271873_a_273202]
-
de insolvență. ... (4) Aprobarea sau, după caz, respingerea sumelor pretinse de peten��i este de competența comisiei speciale, constituite conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. ... (5) În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Împotriva deciziei se poate formula contestație, în condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004 , republicată, cu modificările ulterioare. ... (6) Dreptul la acțiune contra Fondului pentru plata indemnizațiilor/despăgubirilor se prescrie
LEGE nr. 213 din 21 iulie 2015 (*actualizată*) privind Fondul de garantare a asiguraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272002_a_273331]
-
motivul imposibilității depunerii lor în copie legalizată. Aceste documente vor fi verificate cu evidențele preluate de Fond de la asigurătorul aflat în faliment. ... (4) În cerere se vor menționa, în principal, următoarele elemente: natura creanței, momentul nașterii sale și cuantumul sumei pretinse, dacă există vreun privilegiu ori o garanție reală în ceea ce privește creanța, precum și care sunt bunurile acoperite de asigurare. ... (5) Cererea, precum și actele și informațiile solicitate potrivit alin. (2)-(4) se depun în limba română; în cazul în care sunt redactate într-
LEGE nr. 213 din 21 iulie 2015 (*actualizată*) privind Fondul de garantare a asiguraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272002_a_273331]
-
și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și la principiul legalității, întrucât obligă judecătorul să înlăture de la aplicare legea în vigoare la data săvârșirii unei pretinse fapte penale și să aplice o lege ulterioară - pe care făptuitorul nu putea să o prevadă -, fără a urmări însă prin aceasta, aplicarea legii penale mai favorabile. Face trimitere, referitor la cerințele privind accesibilitatea și previzibilitatea legii, la Decizia nr.
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. 23. Referitor la pretinsa încălcare de către dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile constituționale invocate sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
constituind dispoziții cu caracter general, în timp ce, prin completare la aceste dispoziții, alin. (3) al art. 5 din același act normativ constituie prevederi speciale, prin care se stabilește salarizarea funcționarilor nou-încadrați și a celor promovați. 17. Curtea reține, astfel, referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, făcând referire la jurisprudența sa, că situația diferită în care se găsesc persoanele, în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum, nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în
DECIZIE nr. 205 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272582_a_273911]
-
punere în aplicare a actului normativ din cuprinsul căruia a făcut parte (paragraful 16). Curtea a reținut că, în aceste condiții, neconstituționalitatea textului criticat este dedusă prin compararea celor două instituții sub aspectul regimului sancționator aplicabil, argumentele expuse în susținerea pretinsei neconstituționalități referindu-se la posibilitatea aplicării regimului sancționator prevăzut în cazul procedurii recunoașterii învinuirii și cu privire la acordul de recunoaștere a vinovăției. Or, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 158 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 pct. 288 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272451_a_273780]
-
arătând că textele de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 16 și art. 44 din Legea fundamentală. Sunt reiterate cele reținute de Curte prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014 cu privire la încălcarea liberei circulații a bunurilor. Referitor la pretinsa nerespectare a prevederilor constituționale care impun ca monedă națională leul, precizează că, potrivit art. 5 alin. (2), art. 7 alin. (2) și art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , valoarea timbrului de mediu se
DECIZIE nr. 127 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272479_a_273808]
-
nr. 215/2001 asigură controlul judecătoresc al ordinului prefectului, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale. 28. În continuare, Curtea nu reține nici criticile argumentate pe existența unui pretins tratament discriminatoriu al primarilor față de parlamentari. Parlamentarii sunt reprezentanții poporului, prin care acesta exercită suveranitatea națională, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, și care acționează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. În ceea ce privește
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
care, prin derogare de la prevederile art. 2.512 și următoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constată că a intervenit prescripția extinctivă a creanței, va notifica în acest sens creditorul, fără a mai face verificări de fond ale creanței pretinse. ... (3) În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicații de la debitor, va putea să poarte discuții cu fiecare debitor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informații și documente suplimentare." ... IV. Expunerea succintă a procesului Prin Încheierea
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
și fiscal, căreia îi revine competența exclusivă de a verifica legalitatea unui act administrativ fiscal, ceea ce nu poate fi primit. Totuși, în ipoteza în care, în cadrul procedurii administrative, s-ar dispune suspendarea titlului executoriu, este evident că respectiva creanță bugetară pretinsă nu ar mai avea caracterul exigibil cerut de lege, caz în care administratorul judiciar, neputând să procedeze la verificarea caracterului cert și lichid al creanței, poate opta pentru înscrierea creanței în discuție în tabelul preliminar, sub condiția suspensivă a respingerii
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. 24. Cu privire la criticile formulate din perspectiva pretinsei neconstituționalități a art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea s-a mai pronunțat, spre exemplu prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12
DECIZIE nr. 221 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272559_a_273888]