6,849 matches
-
unde îi vizitează pe Anatole France și pe Auguste Rodin și participă la mitingurile muncitorești. Revenit în țară își ia licența în 1903 și este numit judecător de pace la Panciu, de unde este mutat la Fierbinți și apoi la Brăila. Profesiunea îi dă răgaz să se ocupe și de literatură, câteva schițe fiindu-i publicate în „Viața românească”, la care continuă să colaboreze și cu diverse articole, unele pe teme teatrale. Fire insubordonabilă, magistratul e închis, ca instigator, în momentul declanșării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde versificația militantului e tot mai clar „subminată” de arta poetică a estetului, iar mult solicitata implicare în real se vede concurată până la eliminare de asumarea exclusivă a imaginarului, într-o profesiune de credință, ecou al celei barbiene din Joc secund (fără însă adâncimea și abstruzitățile aceleia). Valorizată azi, noua lui estetică apare, în contextul acelei epoci, cu totul meritorie. Frecvent citata Artă poetică marchează trecerea la un lirism de sublimare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
clar și chenar mișcării. / Luminez grădini și agit în fluxuri / apele mării. // M-am mutat mai sus. Și mirat, Selene-și / pune zborul meu încrustat cununii. Aș putea s-ating cu un deget leneș / cearcănul lunii.” În câteva rânduri, A. face profesiune de credință parnasiană. Aceasta se verifică mai ales sub aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
prin examinarea statusului și rolului, două concepte care stau la baza oricărui tip de interacțiune între oameni. Status. La fel ca cultura, statusul este un termen care chiar printre sociologi are mai mult decât un înțeles. Oamenii adesea vorbesc despre profesiuni cu status înalt astfel ca doctor, avocat sau funcționar guvernamental și profesiuni cu status scăzut ca cizmar sau paznic. Aceștia de asemenea vorbesc despre unele simboluri de status mașini străine scumpe, îmbrăcăminte de lux, vile etc. pe care oamenii le
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tip de interacțiune între oameni. Status. La fel ca cultura, statusul este un termen care chiar printre sociologi are mai mult decât un înțeles. Oamenii adesea vorbesc despre profesiuni cu status înalt astfel ca doctor, avocat sau funcționar guvernamental și profesiuni cu status scăzut ca cizmar sau paznic. Aceștia de asemenea vorbesc despre unele simboluri de status mașini străine scumpe, îmbrăcăminte de lux, vile etc. pe care oamenii le cumpără ca să arate cât sunt de înstăriți. Folosit în acest fel, statusul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau învață să joace un rol nou, deci străbate un proces de socializare. Socializarea profesională este unul dintre cele mai importante și constă din procesul prin care indivizii trec de la starea de necunoaștere a problemelor teoretice și practice ale unei profesiuni, la starea de conștientizare profundă a acestor probleme. Mai riguros spus, socializarea profesională este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, concepțiilor sau modelelor de comportament specifice grupului profesional în vederea adaptării și integrării indivizilor în acest grup. Aceasta se întemeiază pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un grad mai mare de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un grad mai mare de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante și cer oamenilor mai multe ore de muncă decât alte profesiuni. Din aceste
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un grad mai mare de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante și cer oamenilor mai multe ore de muncă decât alte profesiuni. Din aceste motive, profesiile trebuiesc motivate de perspectiva unui salariu mai mare. În acest sens, Davis
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că aceste profesiuni cer o instruire mai lungă și mai dificilă decât altele. De asemenea, aceste profesiuni au un grad mai mare de responsabilitate, în mod frecvent sunt mai stresante și cer oamenilor mai multe ore de muncă decât alte profesiuni. Din aceste motive, profesiile trebuiesc motivate de perspectiva unui salariu mai mare. În acest sens, Davis și Moore (1945) consideră că inegalitatea socială este un mijloc elaborat în mod conștient, prin care societatea garantează că pozițiile cele mai importante sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu avere și putere beneficiază după urma ei. În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Unele din aceste nevoi sunt evidente, acestea se constituie în funcțiile manifeste ale educației. În societatea occidentală de astăzi acestea includ: transmiterea culturii, instruirea tehnologică, formarea abilităților de acțiune și a modelelor de comportament; selecția și calificarea oamenilor pentru diferite profesiuni în concordanță cu abilitățile acestora și educația cetățenilor pentru a trăi într-o societate democratică. Vom examina fiecare din aceste funcții. Transmiterea culturii, instruirea tehnologică, formarea abilităților de acțiune și a modelelor de comportament. În societățile moderne, școlile completează familia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
citească și să scrie, dar și să însușească istoria și valorile specifice societății lor. În plus, dacă cineva vrea să fie mecanic, doctor, sociolog, asistent social sau avocat, cea mai mare parte a instruirii necesare ca să îndeplinească bine cerințele acestor profesiuni vor fi învățate în școală și în mediul academic. Prin transmiterea culturii, școlile asigură stabilitatea existenței aranjamentelor sociale. În acest sens, este exemplar ce spune sociologul francez P. Bourdieu: Funcția cognitivă pe care o îndeplinește instituția școlară, care știe să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestor structuri. (P. Bourdieu, 1980, p. 80; apud. E. Stănciulescu, 1996, p. 189) În mod clar o societate modernă, avansată tehnologic, reclamă o educație mai bună decât o societate preindustrială. Pe lângă cerința alfabetizării oamenilor fără de care nici cele mai simple profesiuni nu pot fi îndeplinite în ziua de astăzi, multe ocupații cer indivizilor capacități ridicate de ordin științific și tehnologic. Standardul de viață relativ înalt al societăților industriale avansate este rezultatul direct al dezvoltării unor astfel de cunoștințe. Orice țară care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unul din mecanismele majore ale societății pentru distribuția oamenilor în roluri sociale și ocupaționale va-riate. Parte din procesul distribuției oamenilor în ocupații și roluri care se potrivesc abilității lor, implică identificarea a cine și cum este capabil să execute o profesiune dată. Aceasta distribuție se face pe baza calificărilor dobândite școlile și nivelurile educaționale absolvite care documentează și sprijină pretenția de profesionist (expert) într-un anumit domeniu. În mod ideal, aceste procese de selecție, distribuție și demonstrare a calificării lucrează ca
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cei cu status mai înalt este să lucreze în mod independent, deși în cadrul unei ierarhii a autorității. Acest proces accentuează diferențele în socializare care deja s-au produs în familie și, drept urmare, pregătesc elevii și studenții în mod distinct pentru profesiuni diferite. Așa cum mulți sociologi au arătat, familiile din clasa de mijloc mult mai probabil vor inculca copiilor valori ca independența în gândire și realizarea obligaților școlare, spre deosebire de familiile muncitorești și cele sărace care accentuează pe obediență și conformare. Aceste diferențe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea profesiunilor de credință revoluționar-mesianică ale lui Mazzini și Bălcescu, la fel ca și înrâurirea directă pe care primul a exercitat-o asupra celui de-al doilea, sunt evidente. Militând pentru o Italie unită, Mazzini a fost "un apostol fanatic și bombastic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt sub gubernia de alta gente" au o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamentale pe baza cărora funcționa acest nou guvern post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le Christianismului" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Revoluționarul romantic pașoptist modelează trecutul după profesiunea sa de credință politică bazată pe republicanism, liberalism democratic și creștinism. În timpul împăratului Constantin, Heliade specifică faptul că "Religia chrestină deveni religia Statelor României" (p. 42). Deși în stare de fragmentarium, statalitatea românească a continuat pe toată durata mileniului întunecat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
când e vorba de țara mea..." - afirmație atribuită lui N. Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr - să fie numai adevăr - și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut o profesiune de credință din ideea failibilității cunoașterii umane, arătând că erorile și limitările rațiunii sunt un dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de întins, acoperind două secole de existență națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însă mult de ceea ce propovăduiesc bisericile. Și-a exprimat foarte clar înțelegerea pronunțat neconvențională a creștinismului în numeroase discuții pe care le-a avut cu Drury. Când acesta era încă student la Cambridge, l-a sfătuit insistent să nu îmbrățișeze profesiunea de preot anglican. Aceasta deoarece ceea ce i se va cere ca preot va fi să interpreteze și să justifice credința religioasă. Simbolurile creștinismului i se păreau lui Wittgenstein minunate. Supunerea lor unui comentariu filozofic îi apărea, în schimb, drept „oribilă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fost scos la lumină de scrierile apocrife, ai căror autori, protejați de anonimat, au putut dezvălui secretul. Tratatul de la Dover a fost o înțelegere secretă între Anglia și Franța, semnată la 1 iunie 1670. „Regele Angliei își va face o profesiune publică din a promova credința catolică, și, pentru a fi ajutat în demersul său, va primi suma de două milioane de coroane din partea celui mai creștin rege, în cursul următoarelor șase luni. Data declarației publice rămâne la alegerea sa. Cei doi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]