6,510 matches
-
articole? Cîteva din cărțile lui au fost republicate (în funcție de actualitatea lor), uneori după o revizuire serioasă și adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alcătuite practic din articolele și editorialele sale: capitole întregi ale istoriilor sale literare conțineau adesea recenzii parțial condensate scrise de alții (așa cum îi amintea Lovinescu, unul dintre detractorii lui Iorga)92. Și-a publicat sub formă de cărți și conferințele, mai ales cele politice. Numeroasele călătorii ale lui Iorga au furnizat material pentru jurnale de călătorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
treceau prin minte se folosea de orice suprafață aflată la îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai multe recenzii critice ale cărților lui Iorga și ale metodei sale istorice scrise de Eliade în publicațiile universitare și în ziarele bucureștene. Înainte de aceasta, Eliade fusese un mare admirator al lui Iorga, al activității și personalității sale. Nu-l admira atît pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau obiecțiile lui Eliade? Înregistrăm obișnuitele acuzații la adresa metodei lui Iorga: prea multă grabă în munca sa, precum și nealegerea celor mai adecvate expresii franțuzești ca să exprime ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care le cita (sau, uneori, doar indexurile); gîndindu-se astfel mai curînd după instinctul său istoric în loc să facă muncă de cercetare. Iorga era acuzat și de superficialitate, dezamăgindu-l pe Eliade. "Iorga nu-și schimbă metoda istorică". El își încheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speranța că, întrucît volumul următor urma să se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizanțului și a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecințele acestei recenzii iconoclastice a unui student de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
metoda istorică". El își încheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speranța că, întrucît volumul următor urma să se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizanțului și a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecințele acestei recenzii iconoclastice a unui student de nouăsprezece ani au fost ieșite din comun. O universitate din România nu avea nici o asemănare cu o universitate americană. Corpul didactic al facultății și-a strîns rîndurile: Cum îndrăznește un student să-l atace într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoștința "presei populare" din Strada Sărindarilor, ziariștii l-au considerat drept un subiect atît de senzațional încît s-au năpustit în cîteva trăsuri și căruțe, încălcînd demnitatea academică și lăsîndu-i pe avocați să adune firimiturile. Iată comentariul lui Emil Condurachi: "Recenziile asupra Istoriei românilor a profesorului Giurescu au depășit tot ce se știa pînă acum în domeniul recenziilor de carte". (Iorga i-a numit pe istoricii Noii școli de istorie "măgari turbați"). Condurachi scria că "aceasta este o metaforă extrem de rară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-au năpustit în cîteva trăsuri și căruțe, încălcînd demnitatea academică și lăsîndu-i pe avocați să adune firimiturile. Iată comentariul lui Emil Condurachi: "Recenziile asupra Istoriei românilor a profesorului Giurescu au depășit tot ce se știa pînă acum în domeniul recenziilor de carte". (Iorga i-a numit pe istoricii Noii școli de istorie "măgari turbați"). Condurachi scria că "aceasta este o metaforă extrem de rară în paginile istoriografiei universale"176. Dar ceea ce era mai rău abia de acum înainte avea să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu Sándor Dománovszky. Dománovszky a criticat metoda istorică a lui Iorga într-o lucrare importantă, Le méthode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta ca un studiu critic al lucrării lui Iorga Geschichte der Madjaren și al unei recenzii a lui Iorga asupra unei monografii a lui Dománovszky, Geschichte Ungarns (München-Leipzig, 1923), apărută la Paris în numărul pe ianuarie-martie 1936 al publicației "Revue Historique Sud-Est Européenne". Dománovszky a declanșat o polemică erudită cu Iorga în privința istoriei ungurilor, românilor și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de i-au încredințat nemții lui Iorga o asemenea sarcină. Ungaria este o țară occidentală, nu balcanică; prin urmare, Iorga nu poate înțelege istoria poporului maghiar! Autorul articolului își bate joc de inexactitățile minore (sînt citate cîteva zeci); urmează o recenzie a altor publicații ale lui Iorga. Istoria lui Otomană nu este apreciată pozitiv, materialele mai bune apărînd în limba germană înaintea lui. Iorga ar trebui să recunoască faptul că Ungaria aparține Occidentului și că ea nu este artificial franceză ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reușind să adune în jurul ei numeroase talente și să-și formeze un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită aici Sabin Veselie, care, în numerele 2-4/1937, comentează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon Dumitriu, Dorin Moisescu, P. Deleanu, George Miriște. La „Cronica literară” Val. Neagu se ocupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri de refacere a unor ctitorii și proiectează noi edificii. S-a stins, neașteptat, în urma unui accident cardiac. C. colaborează cu studii de specialitate, eseuri despre artă, cronici plastice și recenzii la „L’Architecture” (Paris), „Revista istorică română”, „Architecture d’aujourd’hui”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Artă și tehnică grafică”, „Viața românească”. Împreună cu Octav Doicescu, P. E. Miclescu și Matila Ghyka scoate revista („caietele de artă și critică”), de luxoasă înfățișare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
alte multe posibile) „sclavul muncea?”; „Socrate muncea?”; „femeia care depune o activitate în gospodăria sa muncește?”; „dar aceeași activitate depusă de o salariată la un restaurant este considerată muncă?”; „criticul literar care citește o carte pentru a-i face o recenzie remunerată, muncește?”; „dar dacă citim aceeași carte pentru plăcerea noastră înseamnă că muncim?”; „cel care fabrică ilegal droguri muncește?”; „cel care se ocupă cu activitățile la bursă și-și asigură veniturile din aceste preocupări, muncește?”; „cel care depune o activitate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
personală” a poetului în Eminescu și cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Debutează cu versuri în „Jurnalu pentru toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau Sirius. Către sfârșitul vieții și-a reluat activitatea de critic literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
Armată, 5. Dl. Dr. Solcănescu, delegat al Serv. Sanitar al Odessei, 6. Dl. Florescu Marin, delegat al Băncii Naționale a României, 7. Dl. Inspector Tanu Gheorghe, delegat al Ministerului de Finanțe, 8. Asistent, Dl. Inspector General Ad-tiv, Ciurea, și delegații tuturor comisiilor de recenzie a evreilor, întrunindu-ne astăzi la sediul Prefecturii de Poliție Odessa, am stabilit următoarele: 1. Se va interveni locului în drept pentru ca jandarmii aflați la serviciu în ghetou să nu fie schimbați ci să rămână permanent aceleași unități, căci prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Domnul Prefect al Poliției, personal, se vor deplasa la fața locului în ghetou, vor examina împrejurările și după constatările ce vor face, vor lua măsuri pentru reglementarea circulației prin ghetou a populațiunii creștine, spre a nu îngreuna operațiunile de recenzie. 4. Circumscripțiile de recenzie vor primi și înscrie pe orice evreu prezentat, indiferent de care raion aparține. Înregistrarea evreilor din alte raioane, se va face pe hârtie aparte, iar circumscripția care îi va înregistra va comunica aceasta circumscripției respective de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poliției, personal, se vor deplasa la fața locului în ghetou, vor examina împrejurările și după constatările ce vor face, vor lua măsuri pentru reglementarea circulației prin ghetou a populațiunii creștine, spre a nu îngreuna operațiunile de recenzie. 4. Circumscripțiile de recenzie vor primi și înscrie pe orice evreu prezentat, indiferent de care raion aparține. Înregistrarea evreilor din alte raioane, se va face pe hârtie aparte, iar circumscripția care îi va înregistra va comunica aceasta circumscripției respective de care aparține în fiecare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
circumscripției respective de care aparține în fiecare zi. Când se vor face comunicările, circumscripția care i-a înregistrat va preda circumscripției respective și inventarele ridicate dela evrei de bunurile lăsate în locuințe. 5. Pentru dezinfectarea localurilor de operații, comisiunile de recenzie vor cere petrolul și benzina necesară dela Dl. Prefect al Județ. 6. Pentru culegerea și înmormântarea morților evrei, Primăria va pune o căruță de transport la dispoziția comitetului evreiesc. Jandarmii cu muncitori adunați din ghetou, vor săpa o groapă comună
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care fug din ghetou în oraș, vor fi prinși și duși sub pază sigură până la trenul de îmbarcare. 14. Domnul Căpitan Mihăilescu 778, comandant al ghetoului, va da ajutor circumscripțiilor de poliție și unităților de jandarmi la strângerea evreilor pentru recenzie. 15. Cu începere de azi, bazarul din ghetou va funcționa numai de la orele 12 din zi. Până la această oră va fi închis zilnic pe tot timpul de operație al recenziei evreilor. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de poliție și unităților de jandarmi la strângerea evreilor pentru recenzie. 15. Cu începere de azi, bazarul din ghetou va funcționa numai de la orele 12 din zi. Până la această oră va fi închis zilnic pe tot timpul de operație al recenziei evreilor. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în 8 exemplare, dintre care câte un exemplar se dă fiecăruia dintre membrii Comitetului Central descriși la începutul procesului verbal. PREȘEDINTE Colonel, Velcescu Matei ss. Velcescu Matei / Delegatul Curții Marțiale Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10. S'a aprobat funcționarea spitalului din strada Gorodscaia Slobodca, pentru evrei. În acest spital va fi un cămin unde se vor interna copii de evrei găsiți până se va dispune asupra lor. 11. Pentru că evreii nu se prezintă la recenzie, se observă necesitatea unei ordonanțe cu sancțiuni severe pentru aceia ce nu părăsesc orașul să se prezinte în ghetou. În acest scop, Domnul Prefect al Județului va interveni la Dl. General Comandant 784 pentru a dispune. 12. În tot cuprinsul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la orele 18 și până în ziua următoare la orele 12 din zi. c. Gazdele lor sunt obligate să denunțe pe evrei organelor militare care-i caută. d. Evreii găsiți pe stradă în acest timp oprit, vor fi prinși, duși la recenzie și evacuați fără a li se da răgazul necesar de a-și lua dela locuințe bagajele și copiii. e. Gazdele căzute în vină vor fi pedepsite. 13. Se anulează autorizațiunile eliberate evreilor pentru a lucra la germani, iar posesorii lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]