7,645 matches
-
numeroase cercuri conducătoare susținătoare a unei politici dure față de URSS, este aceea că motivele ofensive ale șefilor de la Kremlin vor avea cîștig de cauză în fața complexului citadelei asediate. Inițiativele și intervențiile lui Brejnev și ale echipei sale le-a adus revelația unui plan pregătit în comun și bine conturat, vizînd compensarea eșecurilor suportate în Orientul Mijlociu printr-o vastă mișcare de încercuire a Golfului și de control asupra "plămînului" petrolier al Europei. Aceasta explică emoția provocată de invadarea Afganistanului de către Armata Roșie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în Cambodgia sau în Afganistan, fac ca numeroși intelectuali care nu au vrut să audă pînă atunci avertismentele celor care, de proveniență marxistă sau chiar foști militanți și intelectuali comuniști de prestigiu, denunțaseră din totdeauna deriva totalitarismului, au avut brusc revelația "barbariei cu față umană". Din acest moment, în timp ce un mic număr de intelectuali de neînduplecat se angajau într-o luptă disperată care continua să furnizeze societăților liberale grupări teroriste, iar la cealaltă extremitate a spectrului ideologic se construia o "nouă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în care viața, de cele mai multe ori, este un summum de erori (a se scuza rima involuntară), cu abateri vizibile sau imperceptibile de la legile naturale, viață accentuată mai ales de conflictele cu sinele, apoi cu timpul și spațiul, cu sacrul și revelația, omul este totuși capabil de a accede la o terapie a destinului. Dacă ne oprim la un anume destin, să zicem la cel al ieșeanului, ușor se va observa că el se înscrie în emblematica menire a cunoașterii. Asta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cunoașterii. Asta nu înseamnă că toți trăitorii dintre coline și de pe malurile Bahluiului sunt "condamnați" la un asemenea privilegiu, dar media culturală, determinată de gradul cunoașterii, ne demonstrează că așa stau lucrurile, că în adevăr se poate vorbi de perceperea revelației care permite saltul la cunoașterea lăuntricului. Pornind de la aspectele palpabile, ieșeanul nu a rezistat și nu rezistă (din nefericire prezentul înregistrează o diluare a acestui tip de rezistență, fenomen pe care îl dorim cât mai repede trecător) de a colinda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Din lumea viețuitoarelor". Oameni care au fost... După Șt. Mihăilescu Craiu, susțin criticii, E. Șt. Boușcă ar ocupa locul următor în galeria pictorilor ieșeni contemporani. Ieșind din expoziție, rămâi cu senzația reconfortantă că ai asistat la dezvăluirile unui clasic, la revelația unei mari opere de artă. CERCUL CARE ÎNCHIDE ȘI DESCHIDE TOTUL De o bucată de vreme mă urmărește ideea de a scrie ceva deosebit despre timp, un text care ar aduce cu un poem al existențelor nostalgice. Și poemul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
naturii a avut ca punct de plecare analogiile dintre cele două realități acceptate și asimilate de literatură. Dar un sentiment al unității a existat permanent, nimeni nu-l contestă. Apelul rousseauist le retour à la nature a fost ca o revelație, după cum reflecțiile novalisiene sau reveriile eminesciene n-au rămas fără ecou. După Mircea Eliade, urcușul pe munte avea un vechi suport metafizic, ca o aspirație ascensională spre sublimul spirit. Dacă grandoarea mării e de nuanță spațială, grandoarea pădurii și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întind mâna pentru a culege boabele de idei și idealuri ca pe fructele din pom. Și starea care mă cuprinde continuă. Cu febrile căutături încă vom descoperi atrăgătoare spații din microuniversul ieșean dar putem scruta și în spatele acestor realități și revelații. Dincolo de zare se ascund inefabile tărâmuri pline de enigme, plăsmuiri devenite cu timpul certitudini. Privim peste atmosfera burgului vechi și o mulțime de gânduri ne poartă cu înfrigurare spre simboluri și esențe, dând năvalnic peste duhul locurilor, peste mistere care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
O stare euforică, indescriptibilă, ceva de genul razei purtătoare în infinit, ne cuprinde și uităm de noi, uităm de totul. Unde suntem? Muzica se sprijină pe har iar omul pe prelungirile sale metafizice, pe ființa dincolo de ființă. Muzica capabilă de revelații sublime. Dacă luna naște fantasme nocturn-aeriene, Sonata lunii lui Beethoven este "însăși luna pe pământ". Muzică, vis, iluzii, stare de grație, încântare, grandoare. 37 Încerc o stare de fericire inefabilă atunci când pornesc la drum și pe... căile cunoașterii naturii. Cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai multe, de culori și forme diverse, ascunse efecte monocromatice ale luminii, purtătoare de subtile mesaje și gnoze încă din antichitate, ele trebuie văzute în deplină tăcere, o tăcere ca vidul cu chemare spre rugăciune și mărturisire. Ne apropiem de revelație și mister doar atunci când intrăm în adevăratul extaz al întoarcerilor spre cele simple, spre simplitatea primordială ca o revenire în copilăria fabuloasă, vârsta magică a existenței omului. Privesc tainic sfeșnicele din colecție (peste 150) și distanțarea de realul din jurul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
apropiem mereu pe EMINESCU, vom rămâne cu sentimentul că măcar preț de-o clipă suntem în nemurire. 72 Ce se întâmplă la lectura cărților de poezie adevărată? Cititorul va încerca satisfacția reușitei la descifrarea sensurilor ascunse ale verbului, va avea revelația poetului al cărui talent este asemenea ochiului care cuprinde vastitatea procesului liric de o acută subtilitate, va intui unele reflexe dintre cele mai fascinante, nu numai datorate ideilor de profundă filozofie a vieții și a lumii dar și dramatismului grav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
două unități, plasate atât de departe una de alta. Care? Cum? Este imposibil a se afirma oare că ideea genială a unei clipe valorează cât o eternitate? Nu există acea străfulgerare a minții de-o clipă sau o trăire a revelației unice care să însemne cât o veșnicie? 87 Trec zile întregi fără ca starea lâncezelii să poată fi izgonită. Uneori zăpușeala minții este ca o somnolență adâncă din care cu greu poți reveni la linia de plutire, adică la circumstanța situată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și din acea viziune, dar vor fi numai o parte a ei, chiar dacă una indispensabilă. În vreme ce creăm noi teorii și direcții politice, nu ar trebui să-i uităm pe autorii cyberpunk, căci viitorul ne mai poate rezerva surprize și produce revelații, iar teoria postmodernistă și literatura cyberpunk reprezintă doar un fragment din povestea ce a mai rămas de spus, pe măsură ce ne apropiem de noul secol. NOTE 1 Despre Baudrillard, vezi Kellner, 1989b, Best și Kellner, 1991 și Kellner, 1994a. Mă bazez
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scapă celorlalți. În cazul lui Virgil Andronescu, este vorba de viața într-un sanatoriu evocată din perspectiva celui care suferă. Avem de-a face cu jurnalul unui pacient, deci nu al celui ce observă omenescul, ci al celui care are revelația nu doar a neputinței unui sistem de a salva, ci mai ales revelația indiferenței, a nepăsării față de cel ce suferă. Este interesantă această carte-document a unei experiențe limită care doar în aparență înlocuiește experiența poetică; de fapt o amplifică. Viorel
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
sanatoriu evocată din perspectiva celui care suferă. Avem de-a face cu jurnalul unui pacient, deci nu al celui ce observă omenescul, ci al celui care are revelația nu doar a neputinței unui sistem de a salva, ci mai ales revelația indiferenței, a nepăsării față de cel ce suferă. Este interesantă această carte-document a unei experiențe limită care doar în aparență înlocuiește experiența poetică; de fapt o amplifică. Viorel COMAN Foaie de observație Jurnalul unei conștiințe (2007) Am ajuns în acest loc
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
sufletul vieții? Și totuși, câte ocazii se ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea religioasă a păgânilor, dar și dezgustul minților alese care au atins pragurile adevărului, însă, oscilante între atâtea incertitudini datorită necunoașterii Revelației? Ce ocazii de confruntări strălucite între elevațiile poetice ale geniilor și superioritatea gândirii, a conceptului și chiar a formei biblice! Ce izvor de considerații apologetice este Istoria dacă e prezentată în unitatea ei în jurul centrului său, Isus Cristos! Dar de ce
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
irezistibilă în iubirea Sa: «noi am crezut în iubire». «Dumnezeu este iubire» (1In 4,6). A iubi înseamnă a dărui; și iată Creația. Dumnezeu este iubire. A iubi înseamnă să te faci înțeles de către cei care se iubesc; și iată Revelația. Dumnezeu este iubire. A iubi înseamnă să devii asemenea Celui pe care îl iubești; și iată Întruparea. Dumnezeu este iubire. A iubi înseamnă a-l salva cu orice preț pe cel pe care îl iubești; și iată Răscumpărarea. Dumnezeu este
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
elevat ceea ce de fapt îl și caracterizează, sfătuirea directă a ceea ce trebuie îndeplinit. O personalitate de seamă a vieții culturale vasluiene, un om cu mari energii sufletești, care reușește să adune și să exprime cu multă măiestrie și vigoare, idei, revelații, amintiri și găsește timpul necesar de a le organiza în arhitectura scrierilor sale. Domnul profesor Teodor Pracsiu este un suport esențial pentru informare și documentare atât pentru noi (bibliotecarii), cât și pentru elevi și cadre didactice. Cine cunoaște creația literară
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
partidului liberal a fost dată lui Ion G. Duca. Fusese unul dintre intimii colaboratori ai lui Ion I.C. Brătianu. Un remarcabil orator parlamentar și un talentat scriitor. Mîinile din volumul Portrete și amintiri, publicat în 1932, a fost o adevărată revelație. Finețea, pătrunderea observației își aflaseră o elegantă expresie literară. Schița Mîinile, din acest volum l-a consacrat și în lumea literară. Ion Duca a devenit șeful partidului liberal, cînd partidul era în opoziție. Partidul era în acum luptă deschisă cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
total, căci presa străină a publicat articole elogioase despre pavilionul României care, datorită O. N. T-ului, a reușit să prezinte cu succes o țară demnă de a fi vizitată, iar frumusețea locurilor de vînătoare și varietatea vînatului erau o revelație pentru lumea vînătorilor. Acest succes al Oficiului Național de Turism provocase gelozii. S-a prezentat regelui o fotografie "aranjată", reprezentînd portretul regelui de la intrarea pavilionului vînătoresc al expoziției, avînd deasupra lui coarnele unui cerb. Regele României încoronat... Intriga însă n-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Am stat numai o zi. Începea școala, nu mai puteam rămîne. Dar periplul acesta mi-a prins bine, m-am liniștit și adunat. Și pare a fi o liniște constructivă. Școala a început, dar ducerea acolo nu-mi mai provoacă revelații. Nici copiii nu mă mai încîntă așa mult. Îmi doresc să vină vara și să plec prin patrie, spre Sud în primul rînd. Mi-e dor de Sulina, de marea cea care-mi seamănă prin nu știu ce! Și aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pun la punct cu cît mai mult lucruri care țin de artă. Mă preocupă numai poezia, practic. Dar sînt interesante și "teoretizările" aplicate ale altora. Maurice Blanchot, Georges Poulet, George Henderson și Edgar Wind. Lecturi oarecum dificile, dar pline de revelații. Poezie citesc tot timpul. Deși cu reținere. Mă feresc să rețin ceva din cineva. E greu drumul meu. Dar sper să rămîn eu. Mi se pare o condiție esențială atunci cînd scrii. Chiar cu riscul de a mai și dezamăgi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din vedere. Îți citez doar începutul și finalul acestei scrisori care-mi face bine mai ales pentru că e neașteptată: "Dragă A.D., Am citit cu admirație invidioasă manuscrisul volumului dumitale (...) (care, pentru mine, ca vechi amator de poezie, a fost o revelație: UN POET!)... Domnule, dacă nu mă înșel eu (și în această privință mă înșel rar era să spun: nu mă înșel niciodată) dumneata, ca poet, ești cineva!" Și eu care lucram volumul cu M. Ciobanu... E o bucurie (+ venirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ceea ce este dar este, obligatoriu! (sunt unul dintre cei care se conving nu pentru prima oară de așa ceva) și aventura de sine a scriitorului; aventurile imprevizibile ale spiritului său, în stare să-și facă sieși... surprize. Au fost și rămân revelații, unele aproape blitz! de subiecte, de țesere de texte, de evoluții pe "distanțe" scurte ale acestora. Distanțe ne-ample, ca mii (nu prea multe) de semne în statistica ordinatorului, însă avide de dezmărginiri, libertăți, neacuprinderi, deoarece nu puține subiecte "se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să mai zic: "Atâta e...", pentru că, brusc, mai întâi în subconștient, probabil, apoi și în deplină conștientizare, mi-am dat seama că, într-adevăr, acel subiect lirico-memorialistic ar putea să aibă continuare. M-a stimulat "în realizarea practică" a acelei revelații ad hoc și opiniile colegului Arcadie Suceveanu, care mi-a vorbit despre ce citise în "Sud-Est", presupunând și el că aș avea continuarea narațiunii. Încât, neamânat, am început... să mă redau mie-mi, fascinat, uimit de câte păstrase și ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dumneavoastră... Nu de mult timp am publicat o Scrisoare deschisă necititorilor mei. Nu mai am nimic de adăugat la ea. Cît despre cititori, cîți mai sunt, dispoziție și răbdare, precum și accentuată propensiune pentru tragic. Pentru că orice carte a noastră de revelații lirice aparține fericirii de a sta mereu în deschiderea ființei și, în egală măsură, eșecului de a nu o fi cucerit niciodată. Mihail Gălățanu Casa mea e afară, nu e înăuntru. Nu m-am ascuns niciodată. Am știut, întotdeauna, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]