6,771 matches
-
rana de la burtă, din cauza lui e lumea pe cale să se sfârșească în mai puțin de treizeci și cinci de ore. Dacă-l găsim, sunt convinsă că totul o să fie în ordine, spuse ea apropiindu-se de mine și sărutându-mă sub ureche. Sărutul ei m-a încălzit și parcă mi-a alinat un pic durerea provocată de rană. Aveam acolo un punct foarte sensibil. Sau poate s-a sensibilizat pentru că n-am mai fost de mult sărutat de o fată de șaptesprezece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
disperarea pilotului care prinde goluri uriașe de aer. Am aprins lanterna. Stătea în fața mea. A aprins și ea lanterna. — Hai să mergem! zise ea. S-a întors brusc și a pornit la drum cu aceiași pași repezi ca și înainte. Sărutul ei mai stăruia pe buzele mele și-i simțeam încă bătăile inimii pe piept. Ți-a plăcut, nu? a zis ea întorcându-se. — Cam da. — Dar lipsește ceva, nu? — Da. — Ce anume? — Nu știu, am zis. După vreo cinci minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
râzând. Îmi place foarte mult de tine. — E prea mare diferența de vârstă dintre noi. Și nici nu știu să cânt la vreun instrument. — Te învăț să călărești după ce ieșim de-aici. — Mulțumesc. Apropo, tu la ce te gândești? — La sărutul de adineauri. De aceea te-am sărutat. Nu știai? Nu. — Știi la ce se gândește bunicul meu? — Nu. — La nimic. El e capabil să-și golească mintea de tot. Se spune că numai geniile pot face așa ceva și atunci aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sfințească cerdacul ospitalier al colocviilor estivale numai pentru rostirea celor două cuvinte blestemate. Intr-o asemenea familie m-am născut, am crescut și am învățat să resping cu orice preț flagelul tumoral crescut din balta carnală a urii și prostiei. Sărut în genunchi lumina aprinsă perputuu în sufletul părinților mei, Niculina și Ghiță Tacu, izvoare curate în care Dumnezeu își spală fruntea în fiecare dimineață. Domnul Casian Maria Spiridon figura în anturajul meu și cunoștea că echipaje ale securității îmi filau
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
construiește enunțuri cu sensuri diferite: „În ce rumori, printre flaminge,/pe apă, soarele naval!/ Pe apă, soarele-n aval;/în cer, umori; printre flaminge,/același freamăt, însă, -rut/pe fața apelor (ard, oare?);/ pe fața apelor, ardoare./ Același freamăt, în sărut?” (VIII). Sunt căutate efecte eufonice rare, livrescul este deliberat, iar poemele au un caracter programat polemic. Caragialeta (1998; Premiul ASPRO pentru experiment) este un dialog peste timp cu opera marelui dramaturg, un fel de traducere într-o limbă poetică din
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu, București, 1963; Poezii, București, 1963; Ce e tata?, București, 1964; Întoarcerea tinereții furate, București, 1964; Chipul fără noapte, București, 1965; Sărutul pământului, București, 1966; Cântece albe, București, 1967; Versuri, București, 1968; Iarba de aur, București, 1969; Câte două cuvinte de ținut minte, București, 1970; Partea mea de lume, București, 1970; Sângele nostru de apoi, București, 1970; Iubire am scris, București, 1972
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
se trezește într-o postură ilară, luptând cu morile de vânt. În Goethe apare motivul romantic al geniului dezrădăcinat, care, asemeni lui Faust, își vinde sufletul lui Mefisto, dar nu pentru a-și potoli setea de cunoaștere, ci în schimbul unui sărut. Ipostaza, până la un punct, este a lui Hyperion din Luceafărul. Multe poezii sunt peisaje și pasteluri în manieră pillatiană, altele sunt dedicate erosului, totdeauna tragic, neîmplinit. Norul lui Magellan (1972) face pereche cu piesele din primul volum, în tehnica versului
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
-se la București în 1942, C. se va dedica exclusiv criticii literare. Invalid de război, se stinge prematur, în urma unui accident. O selecție din critica sa apare postum, sub titlul Basoreliefuri (1977). Alte două volume de nuvele, Umbrele iubirii și Sărutul, au rămas în manuscris. În proza de început, C. se lasă copleșit, ca mulți debutanți, de afectivitate și elan juvenil, stări de care nu se va debarasa complet nici în romanul Logodna, în pofida unei vizibile maturizări. Centrată pe aceeași temă
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
, Anatol (3.VI.1940, Mălăiești, j. Bălți), poet și publicist. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1962) și a fost redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
luni). În această carte instruiește mamele din America: „În comportamentul față de copii, întotdeauna să fiți obiective, amabile, dar ferme. Niciodată nu îi îmbrățișați ori sărutați; niciodată nu îi lăsați să se așeze în poala voastră. Dacă trebuie, oferiți-le un sărut pe frunte, atunci când le spuneți noapte bună. Dați mâna cu ei dimineața” (apud Sprinthall, Sprinthall, Oja, 1994, p. 33). Văzut drept unul dintre cei mai influenți avocați ai perspectivei ambientale asupra factorilor dezvoltării umane, Watson a susținut că oamenii sunt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sociologul german H.L. Stoltenberg (1914, 1922), Traian Herseni enumeră câteva dintre problemele de studiu ale sociopsihologiei: originea socială a conștiinței, a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor religioase, a sentimentelor de justiție, a unora din expresiile emoționale (de exemplu: doliul, sărutul etc.); determinările sociale ale personalității; cadrele sociale ale memoriei, ale inteligenței și voinței etc. consecințele psihice ale vieții politice (intoleranță, perfidie), ale vieții economice (egoism, interes), ale vieții naționale (specificul național etc.); rolul tradiției și al imitației în dezvoltarea vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus la el la trustul Gostat, la ieșire din Bucium. Te adresai cu "tovarășe director", "să trăiți", "sărut mâinile", cam așa era pe vremea aceea. Și el îmi spune: "Dar, bine, băi Bazon, tu te duci direct acolo la Miroslava, nu vii la mine, că eu sunt directorul trustului Gostat?" Acum, nu mai puteam eu că el era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plimbare într-un cadru plin de farmec pe malurile Senei, ale cărei șerpuiri repetate formau niște insulițe agreste și pitorești, care variau tablourile și le sporeau". Varietatea cheamă multiplicarea, multiplicarea cheamă gradația și aritmetica plăcerii se aplică mai întâi la săruturi. Cu multă naivitate povestitorul declară: "Mi-era teamă totuși, i-am spus, ca surpriza de adineauri să nu te fi speriat" ceea ce arată că acesta încă nu a înțeles că surpriza este un resort puternic al mecanicii puse în joc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că unele triburi aborigene din Australia de Nord își frecau pielea pentru a aduna transpirația
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și bogata literatură franceză și bucuria sa de a fi găsit "un bătrân demn și o domnișoară tăcută", visurile sale referitoare la Frumoasa și Fiara, în care el se închipuie în fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare ("ca fiul unui sat"), așteptarea unui dar, a unui "sân matern" pentru a-i potoli setea și dorința de unire vor fi sfărâmate prin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scrisorile dau oamenilor mijlocul de a comunica? Ne putem gândi la o ființă îndepărtată, putem să surprindem o ființă apropiată: restul depășește puterea omenească. Să scrii scrisori înseamnă să te arăți gol în fața fantomelor; ele așteaptă acest moment cu aviditate. Săruturile scrise nu ajung la destinație, fantomele le beau pe drum", (scrisoare către Milena, 1922, OC, IV, pp. 1112-1113). 610 Poziția cinică a scriitorului reamintește că "Câine" este o înjurătură tradițională la adresa evreilor. Ne gândim de asemenea la ce spunea tatăl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de toată oroarea minciunii sociale, și a faptului că suntem înșelați mereu și mereu de politicieni, de tot ce se întâmplă. Dar, revenind în domeniul artei, care în spectacol era reprezentat de Masa tăcerii a lui Brâncuși, și de Poarta Sărutului, prin care toate personajele treceau ca printr-un fel de purificare, mi s-a părut că acest drum atinge, prin muzica lui Enescu, o coardă foarte-foarte sensibilă a conștiinței omului contemporan care trăiește în România. Ei bine, la premiera acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
destinație, faptul era și mai puțin limpede. Fără tragere de inimă, stinse luminile și se duse sus. Când trecu pe lângă camera lui Judith, care se afla în capul scării principale, ea îi strigă: - Poți să intri și șă-mi dai un sărut de noapte bună, dragă. Sunt încă trează. Marriott ezită. "Ce se întâmplă cu mine?" se întrebă ca într-un fel de coșmar. "Ce-ar trebui să fac?" Gândul acela l-a frapat. Era o idee nouă, ca și cum ar fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
degetele tremurând, se întinse, făcu să alunece breteaua de pe umărul stâng și trase cămașa de noapte de pe porțiunea cu cicatricea. Nu era nici o cicatrice. Mintea îi fremăta de îndoieli. Intenționat se aplecă peste ea, și probabil că Judith aștepta un sărut, pentru că se ridică așteptând. Dar el se trase înapoi, sări din pat și se îndreptă spre ușă. - Sunt îngrozitor de obosit - spuse. Cred că am să mă duc la culcare. În timp ce se îndrepta spre ușă să iasă din dormitorul ei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
de Chine, Prințesa Anguille de l’Isle, Prințesa Pupidulce, Prințesa Glaciala (prințesă a Ghețurilor și a Oglindeziei), Prințesa de la Crapaudine (cu o vară, Prințesa Diplodocus), Prințesa Papagnasse din Peloponez, Prințesa Matüvü (fiica unui maharadjah) etc. Să ne lămurim puțin cu săruturile lor: „Nimic nu e mai dulce, n-aduce mai a zahăr, decât sărutul de prințesă. Rar. A se conserva într-un flacon sau într-un colț al inimii, mereu, imponderabil, gata să-și ia zborul la cea mai slabă adiere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Ghețurilor și a Oglindeziei), Prințesa de la Crapaudine (cu o vară, Prințesa Diplodocus), Prințesa Papagnasse din Peloponez, Prințesa Matüvü (fiica unui maharadjah) etc. Să ne lămurim puțin cu săruturile lor: „Nimic nu e mai dulce, n-aduce mai a zahăr, decât sărutul de prințesă. Rar. A se conserva într-un flacon sau într-un colț al inimii, mereu, imponderabil, gata să-și ia zborul la cea mai slabă adiere. Fragil, nu suferă curentul. Sărutul de prințesă are puterea să le preschimbe-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mai dulce, n-aduce mai a zahăr, decât sărutul de prințesă. Rar. A se conserva într-un flacon sau într-un colț al inimii, mereu, imponderabil, gata să-și ia zborul la cea mai slabă adiere. Fragil, nu suferă curentul. Sărutul de prințesă are puterea să le preschimbe-n prinți pe broaștele râioase, dar, uneori, și invers. Sărutul prințeselor se mai cheamă și guriță, pupătură, pusi, pupic sau pup“. Despre cum putem deosebi fetele ce se dau drept prințese de cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
flacon sau într-un colț al inimii, mereu, imponderabil, gata să-și ia zborul la cea mai slabă adiere. Fragil, nu suferă curentul. Sărutul de prințesă are puterea să le preschimbe-n prinți pe broaștele râioase, dar, uneori, și invers. Sărutul prințeselor se mai cheamă și guriță, pupătură, pusi, pupic sau pup“. Despre cum putem deosebi fetele ce se dau drept prințese de cele adevărate, despre trucurile și vicleșugurile de a trezi prințesele din somn, despre cum putem reduce orice prințesă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Cromatica Ca o ființă de basm, Cu gingașe voaluri tremurătoare, Reînvie firul de iarbă Într-un sărut universal. Bobul de rouă Îți trimite curcubeul spre azurul Din sufletul porumbelului Călător printre clipe. Spume violete de liliac S-au agățat în părul grădinii Ca o înfrățire a culorii Născută din miresme. Din când în când, Mai cade varul
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92953]