6,822 matches
-
i �n alte locuri, am�ndoi fiind �nt�mpina? i cu r? ceal? ? i comport�ndu? se scandalos. Iorga urm? rea inflexibil politică extern? a Rom�niei �n perioadă interbelic? , cer�nd respectarea tratatelor �ncheiate ? i men? inerea statu? quo? ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se �ndreptau spre Maniu ? i spre democra? ie. Odat? ajuns prim? ministru, editorialele lui Iorga au ajuns s? fie sinonime cu politica Rom�niei. Cu Fran? a! Al? turi de Fran? a!73, editorializa el. Demonstra oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Occidentului se �ndreptau spre Maniu ? i spre democra? ie. Odat? ajuns prim? ministru, editorialele lui Iorga au ajuns s? fie sinonime cu politica Rom�niei. Cu Fran? a! Al? turi de Fran? a!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice fă?? de Fran? a? Sau principiul s? u de baz?: �Politică extern? a Rom�niei trebuie s? fie identic? cu cea a celei mai puternice aliate a ei? � Iorga nu se �n? elegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? a fost ceva mai mult dec�ț simplul oportunism care i? a f? cut s? treac? de partea totalitarismului. �ncep�nd cu 1933, Legiunea s? a impus cu consecven?? , �n ciuda represiunii sistematice la care era supus?. La �nceput, regimul a manifestat simpatie fă?? de Legiune ? i a �ncercat s? o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construc? ie legionar la Vi? ani, dup? care l? a interzis. Averescu a vizitat un ? antier de construc? îi legionar, viitoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conteaz? practic�. Dar Mussolini era adeptul expansiunii totale. Urm? toarea victim? de pe lista lui avea s? fie Albania. �n 1934, atunci c�nd Mussolini ? i?a trimis flotă �ntr? o demonstra? ie de for?? �n fă? a coastelor albaneze, Iorga a protestat, �n ciuda simpatiei sale (conform spuselor lui) fă?? de Italia �latin? �118. C�teva luni mai ț�rziu au fost asasina? i Regele Alexandru I al Iugoslaviei ? i ministrul afacerilor externe al Fran? ei, Barthou. Iorga ? tia c? am�ndoi erau de ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prea naiv, astfel �nc�ț a men? inut o rela? ie afectiv? cu A.�C.�Cuza ? i s? a bucurat atunci c�nd aceast? veche rela? ie (dac? nu la nivel politic, cel pu? în la cel uman) a fost restabilit?. Nutrea simpatie fă?? de Cuza chiar ? i peste linia desp? r? itoare că �ntre dou? continente a diferen? elor politice pe care Iorga nu le uită niciodat? 146. Cuza era mai pu? în sentimental dec�ț Iorga. �n vreme ce Iorga intervenea pe l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a economiei, exemplul german ? i italian p? rea s? ofere mai multe speran? e. Iorga �? i d? dea seama de ceea ce ar �nsemna această pentru Rom�nia Mare pe termen lung; dar dat? fiind propor? ia considerabil? a tineretului care nutrea simpatie fă?? de Legiune, dat fiind faptul c? Germania antisemit? era �n ascensiune, aceast? ț�n? r? Germanie autoritar? abia �nmugurit? fiind pus? �n contrast cu democra? iile occidentale decadente �dominate de evrei�, era limpede unde trebuia c? utat? op? iunea. Mul? i rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui Codreanu. Prin realiz? rile ei, Legiunea voia s? impun? argumentul care este �ntotdeauna cel mai puternic �n cadrul unei societ?? i corupte: exemplul. Legiunea a organizat lag? re de munc? pentru adolescen? i f? r? nici o discriminare de clas?. Simpatia fă?? de Legiune era �n cre? tere �n cadrul marilor familii de boieri. Au fost �nfiin? ațe batalioane de �Comer? legionar� că s? se dovedeasc? faptul c? rom�nii pot face comer? profitabil. Aceluia? i scop �i servea ? i o re? ea de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi de la Ia? i, urmat de alte �ac? iuni directe� brutale. Dup? alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o pozi? ie tot mai violent? fă?? de Codreanu ? i de orientarea pronazist? a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucură de simpatia personal? a lui Hitler. Pe l�ng? �locuin? ele de serviciu� germane, este posibil ca SS? ul s? fi simpatizat cu Legiunea, �n vreme ce tradi? ionalul Minister de Externe preferă s? aib? rela? îi cu Rom�nia pe c? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Heinen, putem s? nu ? inem cont de ea. �Autofinan? area este condi? ia preliminar? a oric? rei mi? c?ri na? ionaliste extremiste�19, afirm? Heinen. Hitler preferă s?? i fac? curte regelui Carol dec�ț s? coopereze cu Legiunea, �n ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu �ncuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bun? ? ans? de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol aceast? ? ans?. �n ianuarie 1941, ? în�nd cont de interesele Germaniei, Hitler
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
afirm? Heinen. Hitler preferă s?? i fac? curte regelui Carol dec�ț s? coopereze cu Legiunea, �n ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu �ncuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bun? ? ans? de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol aceast? ? ans?. �n ianuarie 1941, ? în�nd cont de interesele Germaniei, Hitler i? a dat m�n? liber? lui Antonescu că s? anihileze Legiunea 20. Goering afirmă cu sinceritate �n 1937: �F? r? Rom�nia nu putem declan? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
corp electoral evreiesc. Situa? ia evreilor era at�ț de precar? �nc�ț ei nu?? i puteau permite vise romantice s? m?n? toriște. �n perioadă interbelic? , mai există o problem? pe care Iorga ? i majoritatea rom�nilor trebuiau s? o ia �n consideră? ie: simpatiile comuniste ale evreilor s? răci lipi? i p? m�ntului. �n anii �30, au existat destule manifest? ri de sprijinire a URSSului ? i a stalinismului a unor astfel de evrei dispera? i, un sprijin cu at�ț mai prost orientat cu c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
răci lipi? i p? m�ntului. �n anii �30, au existat destule manifest? ri de sprijinire a URSSului ? i a stalinismului a unor astfel de evrei dispera? i, un sprijin cu at�ț mai prost orientat cu c�ț a fost trec? tor. Simpatia fă?? de comunismul instaurat �n Rusia (care era �n continuare inamicul na? ional num? rul unu pentru majoritatea rom�nilor) era �n detrimentul rela? iilor rom�no? evreie? ți. Nu trebuie s? subestim? m ură, frica ? i suspiciunea rom�nilor fă?? de Rusia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
privin? e. De crede? i c? v? pot fi de vreun ajutor, da? i?mi de ? țîre. S�nt la dispozi? ia dumneavoastr?. Semnat, Nicolae Iorga�29. Domni? oară Colombo era evreic? sefard? latin? (italianc?) . Avea fă?? de Iorga toat? simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era ? i prietenul s? u Tiktin, b? tr�nul pe care Iorga voia din tot sufletul s?? l ajute ? i �n numele c? ruia apelase la rege. Dar, chiar dac? Tiktin avea foarte mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat ocuparea Albaniei de c? tre italieni. Iorga era foarte nelini? țiț, poate pentru c? Mussolini �? i dezv? luise adev? rata fă?? chiar ? i pentru Iorga. Mai era ? i profundă simpatie a lui Iorga fă?? de Albania ? i fă?? de regele Zog, plus faptul c? nu? i pl? cea imaginea unei na? iuni mici c? lcat? �n picioare. Iat? ce scria �n Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): ��n timp ce flotă italian? bombardă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nelini? țiț. Are presim? irea declan?? rîi iminențe a celui de al Doilea R? zboi Mondial�. Iorga nu a r? mas f? r? replic?. Scria c? vrea s? evite s? vorbeasc? despre Albania, dar nu putea s? nu?? i exprime simpatia fă?? de regele Zog. Mai era ? i proasp? ț �nfiin? atul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi cur�nd rebotezat că �Porto Edda�, �n cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiar? , zdrobind rezisten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice mobilizare r? m�ne liter? moart? ? i toate uzinele de armament ? koda ? i toate fortifica? iile nu vor fi suficiente. �Independen? a de? abia c�? tigat? , demnitatea ? i libertatea trebuie ap? rate�104. Dup? p? rerea lui Iorga, �ntreaga simpatie a lumii se �ndrepta spre Finlanda, spre �mică na? iune ? i marea ei civiliza? ie�. El lua atitudine �n sprijinul Finlandei �n editorialele sale aproape zilnic, �ndemn�nd Suedia ? i pe alte ?? ri s? ajute Finlanda �n numele umanit?? îi�105. �n timpul �R? zboiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rele, ca orice alt? na? iune. Ei s�nt inteligen? i ? i solidari, dar dominarea de c? tre ei a oră? elor Moldovei devenise o problem?. Cea mai mare problem? era (a? a cum explică Iorga) faptul c? evreii manifestau simpatie fă?? de statul �n care puteau pune m�na pe mai mult? putere, adic? URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o văr? lung? ? i fierbinte, �n timpul c? reia ungurii ? i bulgarii ? i?au sus? inut tot mai insistent revendic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ÎI, p. 275 89 Op. cît. , vol. ÎI, p. 276 90 �Neamul rom�nesc�, 20 iunie 1917. Iorga nu a fost �ntotdeauna �n favoarea emancip? rîi femeilor. El a scris �n 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, fă?? de care nu prea manifestă simpatie. Dup? descrierea manifestă? iei, Iorga conchidea: Cele mai resping? toare dintre ele au fost fire? te arestate de c? tre poli? ie�. �Neamul rom�nesc�, 8 februarie 1907. Astfel c? , aidoma unui alt �om al secolului al XIX-lea�, Woodrow
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
recurs cu succes la o mituire, pe care Argetoianu a reu? it s? o m? reasc? substan? ial �n timpul negocierilor 45�O via?? e om... , vol. III, p. 105. Iorga ? tia (�nc? din 1924) c? Prin? ul mo? tenitor Carol �manifestă simpatie ? i �ncredere fă?? de Argetoianu�. �Magazin istoric�. Memoriile lui C.A., vol. 4, pp. 66. Sentimentele acestea nu erau reciproce. Argetoianu se refer? pe larg la lipsa de loialitate, inconsecven? ele ? i perversiunea sexual? a lui Carol cu un dispre? cinic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
după instalarea la conducere, Ceaușescu și-a arogat funcțiile supreme în stat1, astfel încât Marea Adunare Națională (MAN) și consiliile locale au devenit doar corpuri reprezentative simbolice (Linden, 1986). Ceea ce se petrecea pe plan intern era oarecum legitimat de valul de simpatie de care Ceaușescu beneficia pe plan extern, în urma atitudinii afirmate în conflictul de la Praga. în 1974, la nouă ani de la instalarea la putere, partidul domina total guvernul și își asumase deja inclusiv puterea economică. Pe de altă parte, conducerea partidului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să se retragă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autor (Ionescu, 2010, p. 281) printr-o serie de caracteristici cum ar fi: scoaterea în evidență a dezvoltării și a potențialului persoanei; se pune accentul pe factori personali cunoscuți ca facilitatori ai rezilienței (stima de sine, capacitatea de a stârni simpatie, imagine de sine pozitivă, sentiment de control asupra vieții, creativitate, umor etc.); identificarea resurselor existente în anturajul persoanei (persoane adulte din rețeaua socială care ar putea juca rolul de tutori ai rezilienței; persoane disponibile să mențină pe o lungă perioadă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu s-a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea emoțiilor în crize de plâns, accese de mânie; recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
et al., 2004, p. 786). Trecând prin vasta literatură de specialitate, Șerban Ionescu (2010, p. 143) mai enumeră ca strategii de coping: căutarea sprijinului social, când persoana caută în mod activ un sprijin material, o informație sau măcar atenția și simpatia altcuiva sau a altora; coping-ul anticipativ, când persoana caută strategii pentru a face față unor evenimente neplăcute care sunt aproape sigure; acesta se deosebește de coping-ul proactiv (preventiv), în care este vorba despre strategii țintind evitarea, anihilarea producerii evenimentului neplăcut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că actele teroriste, oricare ar fi autorii și motivația lor, nu pot fi acceptate și nu pot obține înțelegerea, sprijinul și simpatia populației. În Irlanda de Nord, spre exemplu, s-a înregistrat o puternică reacție populară împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca ulterior, în acțiunile lor antibritanice, membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) să caute să fie mai selectivi în alegerea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]