7,470 matches
-
personal în cursul vizitei realizate la două complexe alimentare din București de starea reală a aprovizionării populației. Mihail Gorbaciov recunoaște că, desfășurând procesul de restructurare, PCUS pornește de la condițiile concrete ale Uniunii Sovietice, de la modul în care înțelege acesta teoria socialismului, ține seama de necesitățile și voința poporului sovietic. Subliniind că PCUS studiază experiența și căutările celorlalte state socialiste, străduindu-se să folosească ceea ce corespunde condițiilor concrete din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov declară, într-o formă care să menajeze sensibilitățile gazdelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ele în activitatea creatoare care se desfășoară la noi în țară”. Abordând problema raporturilor dintre țările socialiste, liderul sovietic declară fără echivoc că acestea trebuie să pornească de la „independența deplină în stabilirea liniei lor politice și răspunderea colectivă pentru destinele socialismului mondial”, iar colaborarea lor tovărășească să se bazeze pe egalitatea în drepturi. Comunicatul comun dat publicității (partea sovietică nu a putut fi convinsă să accepte adoptarea unei Declarații comune în genul celei semnate în noiembrie 1976, cu ocazia vizitei în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
face totul pentru ca aceste raporturi să cunoască o dezvoltare continuă, pe multiple planuri”, „voința reciprocă de a îmbogăți conținutul raporturilor de partid la toate nivelurile, de a întări colaborarea ideologică”. Este evidențiată, totodată, importanța studierii reciproce a experienței în construcția socialismului. După cum se poate remarca, nimic nu lasă să se întrevadă vreo sincopă, cel puțin în planul intențiilor, în dezvoltarea viitoare a relațiilor dintre cele două partide, în pofida deosebirilor profunde care le separau în legătură cu formele de restructurare a sistemului economic și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nivelul relațiilor noastre”, exprimând hotărârea Uniunii Sovietice de a face totul pentru ca dezvoltarea relațiilor bilaterale „să confere noi dimensiuni colaborării rodnice reciproc-avantajoase, să răspundă pe deplin și în viitor intereselor fundamentale ale popoarelor Uniunii Sovietice și României, intereselor consolidării pozițiilor socialismului în lume”. La rândul său, Nicolae Ceaușescu a subliniat importanța înțelegerilor realizate cu ocazia vizitei la București, în mai 1987, a lui Mihail Gorbaciov, care „au deschis o nouă perspectivă dezvoltării prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre”. Toasturile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceste relații să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de relații între țări socialiste vecine și prietene, care colaborează și conlucrează activ în lupta și munca pentru edificarea cu succes a noii orânduiri în țările lor, pentru cauza socialismului, pentru triumful păcii în lume”. La rândul său, Andrei Gromâko releva că „dinamica dezvoltării socialismului formulează mereu alte sarcini, reclamă acționarea mai deplină a posibilităților socialismului, îmbogățirea în acest mod a conținutului relațiilor sovieto-române”, sporirea eficienței acestora, care să imprime
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socialiste vecine și prietene, care colaborează și conlucrează activ în lupta și munca pentru edificarea cu succes a noii orânduiri în țările lor, pentru cauza socialismului, pentru triumful păcii în lume”. La rândul său, Andrei Gromâko releva că „dinamica dezvoltării socialismului formulează mereu alte sarcini, reclamă acționarea mai deplină a posibilităților socialismului, îmbogățirea în acest mod a conținutului relațiilor sovieto-române”, sporirea eficienței acestora, care să imprime un caracter mai fertil tuturor direcțiilor de colaborare. Toastul rostit de șeful statului român în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și munca pentru edificarea cu succes a noii orânduiri în țările lor, pentru cauza socialismului, pentru triumful păcii în lume”. La rândul său, Andrei Gromâko releva că „dinamica dezvoltării socialismului formulează mereu alte sarcini, reclamă acționarea mai deplină a posibilităților socialismului, îmbogățirea în acest mod a conținutului relațiilor sovieto-române”, sporirea eficienței acestora, care să imprime un caracter mai fertil tuturor direcțiilor de colaborare. Toastul rostit de șeful statului român în cadrul dineului pune în evidență încă o dată rezervele acestuia față de procesele de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avea să demonstreze că în cursul acestora nu au apărut divergențe asupra problemelor abordate), că acestea s-au înscris ca o nouă contribuție la întărirea raporturilor româno-sovietice, evidențiind voința comună de a le dezvolta și în viitor, „pe baza învățăturii socialismului și comunismului, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, solidarității internaționale, răspunderii față de propriul popor, de interesele generale ale socialismului”. Este exprimată, de asemenea, „dorința reciprocă de a dezvolta și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de a le dezvolta și în viitor, „pe baza învățăturii socialismului și comunismului, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, solidarității internaționale, răspunderii față de propriul popor, de interesele generale ale socialismului”. Este exprimată, de asemenea, „dorința reciprocă de a dezvolta și adânci colaborarea în domeniile culturii, științei, învățământului, pe linia asociațiilor de prietenie, a organizațiilor de tineret, de femei și a altor organizații obștești, a sportului, turismului, de a folosi diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
suprem al puterii reprezentative. Toasturile rostite de cei doi conducători la dejunul oferit de partea sovietică în onoarea oaspeților români reflectă clar faptul că pe cei doi conducători îi separa, ca și înainte, abordarea problemelor teoretice și practice ale construcției socialismului, fără însă ca aceștia să pună în discuție sistemul ca atare. Referindu-se la convorbirile începute cu liderul român, Mihail Gorbaciov declara că „a fost făcut un pas important pe calea adâncirii cooperării între partidele noastre, a întăririi relațiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să respecte aceste principii de neînlocuit și care permit a se soluționa constructiv orice probleme ce apar pe parcursul colaborării”. Vorbind despre căile de dezvoltare în continuare a societății socialiste, Gorbaciov recunoaște că, “în prezent, într-o serie de țări ale socialismului au loc, după cum este cunoscut, reforme profunde, altele se străduiesc să-și soluționeze problemele în cadrul structurilor și metodelor deja statornicite [aluzia la conducerea română era mai mult decât transparentă, n.n.]. Un lucru e însă clar: imaginea despre socialism se va
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țări ale socialismului au loc, după cum este cunoscut, reforme profunde, altele se străduiesc să-și soluționeze problemele în cadrul structurilor și metodelor deja statornicite [aluzia la conducerea română era mai mult decât transparentă, n.n.]. Un lucru e însă clar: imaginea despre socialism se va forma pe baza aprecierii experienței de ansamblu a țărilor socialiste. [...] în ceea ce ne privește pe noi, comuniștii sovietici, suntem profund conștienți de răspunderea noastră internațională, ne dăm seama de importanța mondială a restructurării noastre. Procesul revoluționar care se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
El vorbește despre succesele obținute de Uniunea Sovietică și remarcă interesul cu care sunt urmărite în România „preocupările Partidului Comunist al Uniunii Sovietice privind soluționarea problemelor dezvoltării economico-sociale, pentru dezvoltarea și perfecționarea democrației socialiste, pentru afirmarea cu putere a principiilor socialismului”. Referindu-se la relațiile bilaterale, Nicolae Ceaușescu preia o idee exprimată de gazda sa, recunoscând că „este adevărat că în relațiile noastre nu totul s-a desfășurat ideal, au apărut și unele asperități atunci când nu s-au respectat pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totul s-a desfășurat ideal, au apărut și unele asperități atunci când nu s-au respectat pe deplin principiile socialiste de relații între state”, dar că „aceste stări de lucruri au fost depășite prin eforturi comune, pornindu-se de la faptul că socialismul se realizează în condiții diferite de la o țară la alta”. Comunicatul comun româno-sovietic publicat la încheierea vizitei consemnează că vizita și convorbirile conducătorilor român și sovietic, desfășurate într-o „atmosferă de caldă prietenie, sinceritate tovărășească și înțelegere reciprocă” (sintagma „sinceritate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în unele probleme), au demonstrat hotărârea celor două părți de „a întări pe toate căile raporturile dintre cele două țări, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza trainică a principiilor marxism-leninismului, socialismului științific, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și solidarității internaționale, răspunderii față de oamenii muncii din propriile țări și față de cauza generală a socialismului și păcii”. în comunicat se precizează, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Uniunea Sovietică, pe baza trainică a principiilor marxism-leninismului, socialismului științific, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și solidarității internaționale, răspunderii față de oamenii muncii din propriile țări și față de cauza generală a socialismului și păcii”. în comunicat se precizează, de asemenea, că cei doi conducători s-au informat reciproc asupra orientărilor principale ale politicii interne și externe și a dezvoltării construcției socialismului în România și Uniunea Sovietică, introducându-se din nou pasaje distincte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de oamenii muncii din propriile țări și față de cauza generală a socialismului și păcii”. în comunicat se precizează, de asemenea, că cei doi conducători s-au informat reciproc asupra orientărilor principale ale politicii interne și externe și a dezvoltării construcției socialismului în România și Uniunea Sovietică, introducându-se din nou pasaje distincte ce reflectau modul de abordare a problemelor construcției socialiste de către fiecare dintre cei doi conducători, expresie clară a imposibilității de a se ajunge la un acord. Astfel, Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în România îndeosebi după Congresul al IX-lea al PCR, „măsurile întreprinse privind organizarea și perfecționarea mecanismului economico-financiar de autoconducere și autogestiune, crearea unui cuprinzător sistem de organisme de conducere ale democrației muncitorești-revoluționare, politica Partidului Comunist Român de făurire a socialismului cu poporul și pentru popor”, „dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor economiei naționale și în primul rând a industriei și agriculturii, repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea condițiilor de viață tot mai bune tuturor membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea condițiilor de viață tot mai bune tuturor membrilor societății de la orașe și sate”. La rândul său, Mihail Gorbaciov a relevat că „PCUS este pe deplin convins de necesitatea înnoirii profunde a socialismului”, a subliniat că, „punând mai presus de toate interesele omului, PCUS urmărește consecvent creșterea activizării politice și sociale a maselor, situează în prim plan sarcinile îmbunătățirii rapide a condițiilor de muncă și viață ale oamenilor sovietici”. Liderul sovietic abordează, de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totodată, că a fost exprimată dorința comună de „a îmbogăți în continuare cu noi elemente conținutul relațiilor între cele două partide, de a materializa interesul reciproc față de schimbul de păreri și de experiență în problemele actuale ale teoriei și practicii socialismului, de a valorifica în mai mare măsură largile posibilități de dezvoltare în contactele pe linia organelor locale de partid”. S-a convenit, de asemenea, să se elaboreze măsuri pentru punerea în valoare a noilor rezerve în domeniul relațiilor de partid
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socialiste, iar, pe de altă parte, dorința fiecărei părți ca pe această cale să asigure o mai bună cunoaștere reciprocă, în speranța că va putea, în felul acesta, să dovedească celeilalte justețea propriei viziuni asupra aspectelor teoretice și practice ale socialismului. Capitolul din comunicat rezervat colaborării în plan economic subliniază „voința comună” de a spori rolul colaborării pentru asigurarea, pe baze reciproc avantajoase, a resurselor necesare economiilor celor două țări, în special de energie, materii prime, combustibili, mașini și utilaje moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conducătorul român începuse să vorbească despre necesitatea de a se porni de la legitățile generale, de la principiile fundamentale ale marxism-leninismului. Mai mult, acesta începuse să pretindă la rolul de judecător care emite judecăți fără drept de apel în legătură cu ceea ce corespunde principiilor socialismului”. Același autor scrie că „neacceptarea restructurării sovietice, dorința de a crea în jurul său imaginea unui lider puternic de talie internațională l-au adus pe Ceaușescu în situația în care devenea treptat un adept tot mai înverșunat al vederilor marxiste ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se în mod concret la România, în Memorandum se consemnează că „persistă atmosfera sufocantă a cultului personalității și guvernării autoritare a lui Ceaușescu. Acesta caută să izoleze România de influența noastră, încearcă să-și atribuie rolul de „luptător pentru puritatea socialismului”, „se lansează în polemică indirectă cu noi”. Se recunoaște, totodată, că “în țară sunt posibile unele explozii sociale, însă este îndoielnic că acestea pot avea un impact mai larg. Este posibil ca situația să se schimbe numai o dată cu plecarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
preocupărilor interne. Au fost abordate, totodată, relațiile bilaterale „care se dezvoltă pe baza înțelegerilor convenite la nivel înalt, exprimându-se hotărârea de a se acționa pentru amplificarea continuă a prieteniei și colaborării româno-sovietice, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului, înțelegerii și păcii”. O ilustrare a faptului că Mihail Gorbaciov era, în continuare, partizanul perfecționării orânduirii socialiste, și nu al lichidării acesteia, este sublinierea făcută de liderul sovietic în toastul rostit la dineul oferit de Nicolae Ceaușescu, gazda reuniunii, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ale acestor întâlniri scot în evidență temerile celor trei lideri de partid. Astfel, în știrea de presă publicată pe marginea întâlnirii dintre Nicolae Ceaușescu și Erich Honecker se subliniază disponibilitatea celor două partide de a proceda la „dezvoltarea și perfecționarea socialismului, pe baza principiilor marxist-leniniste, ale socialismului științific, potrivit condițiilor concrete din fiecare țară”. Conștienți de existența amenințărilor la adresa regimurilor din propriile țări, cei doi conducători au apreciat că “în actualele împrejurări internaționale, când s-au intensificat acțiunile cercurilor imperialiste împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]