6,835 matches
-
ci din contextul acțiunii umane în domeniul internațional, adică din anarhie. Analiștii realiști nu derivau comportamentul din înclinația umană inerentă spre putere, ci mai degrabă din presiunea, cu efect de socializare, a sferei internaționale. Corelațiile empirice înlocuiau psihicul uman ca temelii ale teoriei realiste. Însă transformarea realismului într-o știință empirică a dus la pierderea viziunii sale specifice asupra politicii, adică asupra nedeterminării politicii, asupra politicii ca o abilitate practică și nu ca model abstract. Prin urmare, în timpul celei de-a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care acționează de sus în jos, în vederea mobilizării mijloacelor politicii externe. Realismul trebuie să-și reviziuască asumpțiile. Relațiile stat-societate, inclusiv ierarhiile care țin de gen, nu mai sînt fundamente implicite și constante ale unei societăți internaționale a statelor, ci însăși temelia pe care au loc relațiile internaționale (pentru rolul femeilor în susținerea diplomației clasice, vezi Enloe 1989: capitolul 5). Relațiile internaționale nu mai sînt un apogeu al relațiilor societale, ci procesul transfrontalier care le include. Poate că nu întîm-plător, autorii din
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de bouri e prilej de a prezenta o scenă în gustul ușor melancolic al lui Tasso: buchete de flori duse de un râu și venind de la o sihăstrie-cetățuie unde stă închisă Ileana. La Suceava dăm de un colosal gotic, peste temelii de "adîncă antichitate". Mazepa în Moldova dezvoltă, nu fără simț poetic, tema fugii cavaline tratată de Byron, în Rucsanda Doamna cazacul Timuș e văzut ariostește ca un cavaler frumos "îmbrăcat în zea strălucită", cu purtări dintre cele mai curtenești, iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
își închipuie că imaginea trebuie să se supună legilor lumii fizice. El n-admite ca poetul să privească la roata cea de foc a soarelui, asta fiind o "stranie îndeletnicire și periculoasă" pentru sănătatea ochilor. În felul acesta absurdul semnificativ, temelie a poeziei, ilogicul organic ce formează esența visului și a mitului sunt repudiate. Maiorescu e întîi de toate un mare polemist care știe să tragă profit din împrejurarea de a trăi într-o lume inferioară nivelului său, punând în valoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfârșite. De la început îi descoperim intenția de a trata, pe urmele lui Asachi și Bolintineanu, mitologia getică. Se cunoaște în mod curent Rugăciunea unui dac și ceva mai puțin poemul faustian Mureșan. În acesta din urmă, patriotul ardelean, încredințat că temelia istoriei este răul și că universul e un proces etern pe baza ideilor platonice (panteism schopenhauerian), visează o renaștere română prin împerecherea lui cu Dochia (ca Faust cu Elena). Totul în cadru get, într-o zonă de mijloc între nord
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ai scării, Și prin țipetul mulțimii sună vaietele mării. În proza lui Eminescu se văd două direcții: una sociologică și evocativă cu ceva din C. Negruzzi și încă mai mult din W. von Kotzebue, al cărui Laskar Viorescu stă la temelia literaturii de mai târziu a lui Sadoveanu și Gîrleanu cu boieri patriarhali, alta romantică. Sensul general rămâne același. Din prima categorie fac parte proiectul Boierimea de altădată, unde se descrie moșia cuconului Vasile Creangă, pe valea Siretului, curtea patriarhală și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
față de anumite momente din istoria națională. Medalie a MĂRII UNIRI, realizată de Constantin Baraschi în 1929. Este cunoscută, după legendă aversului, drept medalia REGELE FERDINAND ÎNTREGITORUL. De numele principelui și regelui Ferdinand, isi leagă numele, între altele, punerea pietrei de temelie a Palatului Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Bibliotecă Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistica, scanata după un exemplar dintr-o colecție ieșeana
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatră de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și bibliotecă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, din anul 2010. Centenarul Facultății a fost „aureolat de anvergură unor Titani ale căror performanțe științifice i-au adus în preajma premiilor Nobel: academicienii Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu... Facultatea..., având piatră de temelie în Școala de Electricitate Industrială (noiembrie 1910), devenită ulterior Institut Electrotehnic, a fost una din cele două facultăți fondatoare, în 1938, ale Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași”. Momente marcante în istoria facultății au fost și cele din anii 1960
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
puțin în lumea colecționarilor, ca o medalie pare cu atat mai interesantă că realizare artistică cu cat imaginea de ansamblu place, atrage privirea, stimulează imaginația și sensibilitatea și comunică prin reprezentări simple și ușor accesibile. Acest nivel de receptare constituie temelia pe care se fundamentează următoarele două nivele. Următorul nivel de receptare, i-am spune cel mediu, presupune desprinderea din imaginea de ansamblu a elementelor constitutive și apoi recompunerea acestora. În cazul medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile de ansamblu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
definiția și paradoxul. Definind lucrurile, M. sugerează că relațiile dintre cuvinte sunt atât de imobile, încât ar putea fi creditate chiar cu consistența realului: „am o singură lege: credința în umbra și/ lumina care ard împreună pe zidul descoperit până la/ temelie. temelia este un dușman care s-a predat/ după ce a luptat până la ultima picătură de sânge./ un zid descoperit până la temelie este un cuvânt” (Parcul III). În schimb, paradoxul („îmi place ce îmi place sau îmi place ce nu îmi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
și paradoxul. Definind lucrurile, M. sugerează că relațiile dintre cuvinte sunt atât de imobile, încât ar putea fi creditate chiar cu consistența realului: „am o singură lege: credința în umbra și/ lumina care ard împreună pe zidul descoperit până la/ temelie. temelia este un dușman care s-a predat/ după ce a luptat până la ultima picătură de sânge./ un zid descoperit până la temelie este un cuvânt” (Parcul III). În schimb, paradoxul („îmi place ce îmi place sau îmi place ce nu îmi place
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
cu consistența realului: „am o singură lege: credința în umbra și/ lumina care ard împreună pe zidul descoperit până la/ temelie. temelia este un dușman care s-a predat/ după ce a luptat până la ultima picătură de sânge./ un zid descoperit până la temelie este un cuvânt” (Parcul III). În schimb, paradoxul („îmi place ce îmi place sau îmi place ce nu îmi place? sau, poate,/ nu îmi place ce îmi place?” - Îl iau de mână pe Sergiu) revelează nu numai granița fragilă dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
și cu un teritoriu stabil. Pe de o parte, teritoriul acesta este divizibil și poate fi compus și recompus de către rege, iar pe de altă parte, monarhia este unică și indivizibilă, idee care așeză, pentru o perioadă lungă de timp, temelia istorică a statului francez modern. Oricum, ar trebui să fim atenți și să nu interpretăm formarea unui stat centralizat ca pe un simplu proces teologic care a fost dus la îndeplinire cu ușurință, ci, mai degrabă, ca pe un proces
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
apariția legilor democratice locale de la finele secolului al XIX-lea, a fost un agentul al acestuia. Astfel, până la sfârșitul Primului Imperiu, Franța deținea ceea ce aveau să devină instituțiile tradiționale ale centralizării: municipalitatea, departamentul și sistemul prefectoral. Aceste instituții au rămas temelia noului stat și au constituit un element de continuitate regim după regim în Franța secolelor XIX și XX, de la imperiu la monarhie, de la monarhie la republică, de la republică la imperiu și de la imperiu iar la republică. Personalul și uneori nomenclatura
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
legitimității altor tipuri de alegeri, europene sau subnaționale. Reprezintă acest lucru doar un simplu derivat al legitimității naționale sau sunt alegerile locale și cele europene legitime pe bună dreptate? În ceea ce privește alegerile europene, dezvoltarea noțiunii de cetățenie europeană oferă o nouă temelie legitimității, chiar dacă, totuși, e mai slabă comparativ cu cea oferită de statul-națiune. Nivelul local este mai problematic, dar, în ultimele decenii, noțiunea de democrație locală și regională a fost dezvoltată de organizații precum Consiliul Europei și Comitetul Regiunilor Uniunii Europene
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai strategic în procesele politice și să lase în mâinile autorităților locale sarcina de a-și implementa deciziile strategice. Acest lucru a generat crearea de administrații separate, dar, teoretic, egale administrația națională și administrația locală pentru a finaliza această implementare. Temelia care se află la baza legăturilor local-statale este acum una "contractuală" și ambele părți ale contractului sunt văzute ca "parteneri". Fără îndoială că există un anumit grad de ficțiune aici atâta timp cât statul nu poate fi niciodată un partener egal cu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ea nu are valoare reală, ci eventual ceva de cheltuit pe dublul altar al principiului producției și al principiului performanței. Producție și performanță, adică egoism și eficiență, sunt singurele repere fundamentale din cultura noastră: chiar dacă nu este o piatră de temelie proclamată, este unica valoare acceptată în interior, chiar dacă nu întotdeauna în mod evident; - de când ne-am convins că este inevitabil ca acest sistem al vieții noastre să producă rebuturi: nu doar obiecte inutile destinate să ajungă la deșeuri, dar ființe
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
satisfăcut de starea în care se găsește și nu vrea alte probleme”. Și iată-ne în centrul inimii corupte a omului religios: este unul care „preferă realismul a mai puțin față de promisiunea a ceva mai mult”. Promisiunea este piatra de temelie a credinței evreiești (Abraham este omul care se încredințează radical unei promisiuni), cheia istoriei mântuirii, așa cum este Cuvântul lui Isus, unde promisiunea Împărăției este fundamentală, până la a asuma o dinamică nouă, o tensiune nouă: aceasta este deja inaugurată dar încă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic stau legendele despre „jertfa zidirii”, generate la rândul lor de un mit. Potrivit unei credințe străvechi, noile construcții, îndeosebi edificiile mărețe, nu puteau dăinui dacă în temelia lor nu era zidită o ființă omenească. Semnificațiile ritualului erau multiple. Cel mai adesea, sacrificiul reprezenta ofranda adusă „spiritului locului”, care urma să devină duhul protector al clădirii. Numeroase legende atestă această largă circulație a mitului. Cunoscut de lumea antică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
este prezentată ca descriind "situația culturală pe care tocmai o trăim, în zorii colapsului modernității ca ethos cultural"138, iar postmodernismul drept "o mișcare culturală cuprinzătoare care adoptă o atitudine sceptică în legătură cu multe dintre principiile și asumpțiile care au pus temelia gândirii occidentale și a vieții sociale în ultimele secole"139. Din câte se poate lesne observa, ambele concepte sunt legate în aceste definiții de sfera culturalului, chiar dacă postmodernismul este relaționat cu respingerea modernismului și este mai mult conceput ca o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
abandonului sensului: "scriem poate mai puțin pentru a materializa o idee, decât pentru a duce la bun sfârșit o misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul însuși nu o poate percepe ca temelie, ci mai degrabă ca abandon necesar"284. În această situație, scriitorul este un "experimentator public", condus nu de dezideratul conținuturilor, ci de cel al formelor. Scriitura devine propriul său proiect de a se scrie, astfel încât sensul se constituie doar în urma
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în special fratele Angeler, îl implora pe Sfântul Francisc ca să îl dărâme. Și iată că, pe când frații se pregăteau să intre în convent - din inspirație divină încă nu intrase niciunul -, acoperișul și zidurile s-au prăbușit în același moment până la temelii. În acel loc s-au găsit scrise aceste două versuri: «harul divin a arătat prin această prăbușire că omul trebuie să fie mulțumit cu o casă mai modestă»; și, astfel, frații au abandonat acel loc. Conversația a XI-a SERIA
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și la Pisa patru ani, iar acolo erau nu mai puțin de treizeci de frați. Dar poate Domnul a voit acest lucru din mai multe motive. Înainte de toate, fiindcă, atunci când se construiesc palate, biserici sau alte locuințe, se pun la temelii pietre neșlefuite; atunci când temeliile ies din pământ, se așază pietre tăiate și frumoase pentru a da splendoare edificiului. Se potrivește foarte bine Ordinului Sfântului Francisc ceea ce Domnul promite Bisericii sale militante și triumfătoare, așa cum afirmă Isaia, la capitolul 54: Sărăcuțo
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ani, iar acolo erau nu mai puțin de treizeci de frați. Dar poate Domnul a voit acest lucru din mai multe motive. Înainte de toate, fiindcă, atunci când se construiesc palate, biserici sau alte locuințe, se pun la temelii pietre neșlefuite; atunci când temeliile ies din pământ, se așază pietre tăiate și frumoase pentru a da splendoare edificiului. Se potrivește foarte bine Ordinului Sfântului Francisc ceea ce Domnul promite Bisericii sale militante și triumfătoare, așa cum afirmă Isaia, la capitolul 54: Sărăcuțo, lovită de furtună, fără
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]