9,918 matches
-
balaurul cel mare, șarpele cel de demult, care se cheamă diavol și satana, cel ce înșeală toată lumea, aruncat a fost pe pământ și îngerii lui au fost aruncați cu el.” Sfântul Augustin scria: Sfântul Augustin plasează istoria pe o axă temporală liniară care începe, potrivit dogmei creștine, de la facerea lumii de către Dumnezeu (Geneza biblică) și se termină în momentul Judecății de Apoi. Datorită păcatului originar, în urma alungării din Rai, întreaga creație divină se scindează în două entități spirituale. Astfel au apărut
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iubire și dăruire pentru celălalt, o cetate sfântă ai cărei locuitori sunt într-o luptă permanentă și totală cu slujitorii Diavolului, război ce va dura până la venirea lui Christos pe pământ, până la Judecata de Apoi moment ce marchează sfârșitul axei temporale a istoriei. Numărul locuitorilor acestei cetăți sfinte, al luptătorilor lui Christos trebuie să sporească continuu până la înfrângerea definitivă a diavolului. Cetatea lui Dumnezeu devine pentru creștinii occidentali, declarați de către Biserică drept soldații lui Chrisos, un obiectiv viitor, un crez istoric
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sporească continuu până la înfrângerea definitivă a diavolului. Cetatea lui Dumnezeu devine pentru creștinii occidentali, declarați de către Biserică drept soldații lui Chrisos, un obiectiv viitor, un crez istoric, un deziderat ce trebuie transmutat din sfera teologică și spirituală în lumea reală, temporală, politică. Viziunea creștină asupra diavolului își exercită influența în domeniul artelor, de-a lungul timpului, atât în pictură, cât și în arhitectură, dar nu în ultimul rând în literatură. Spre exemplu, în Evul Mediu, imaginea consacrată a diavolului este aceea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sens generic, se referă la vibrație în primul rând, apoi la orice aranjament de sunete propagate în mod deliberat sau nu. Definiția muzicii în sens precis este un subiect controversat, dar de obicei este vorba despre sunete organizate, de natură temporală, asociate cu un anume grad de ritm, melodie și armonie, care impresionează analizatorul auditiv al ființelor datorită substratului afectiv-emoțional. Cert este că muzica se caracterizează prin arta ce a devenit limbajul universal al omenirii. În zilele noastre, s-a apropiat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acum nu îl înțelege. Poate că în fond acesta e motivul pentru care mașina timpului a fost o idee senzațională în secolul al XX-lea și nu numai: pe fondul neputinței de a-și imagina lumea fără cadrul spațial și temporal (Kant). Vechii locuitori ai Marii Britanii în veacurile evului întunecat nu credeau în nemurirea sufletului (dealtfel, Pomponazzi în timpul Renașterii reia ideea pe filonul peripatetic). Singura lor garanție a eternității era istoria și atunci omul devenea cu câte puțin un simplu pion
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lume infinită de raze și umbre. Destinul lui Antoniu se desenează în punțile ce leagă prezentul cu viitorul, în ultimul terțet, proiectând în imaginația noastră, anticipativ, eșecul conducătorului în lupta de la Actium. Tehnica este a discontinuității de planuri spațiale și temporale. Heredia caută simbolurile în istorie și legendă, dar și în artele plastice și ornamentale; contemplatorul își obiectivează impresiile în mici tablouri ca în sonetele dedicate unor tablouri de Delacroix, Chasseriau sau Puvis de Chavannes. Considerat cel mai mare sonetist al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al vremurilor imemoriale, o regresiune spre timpul mitic, creator. Camera în sine oferă un spațiu transgresat, în care dimensiunile pot fi înșelătoare, fără contur: "în semiîntuneric paravanele se confundau cu pereții". Transgresiunea nu urmează numai realitatea tridimensională, ci și una temporală: el se simte tânăr, ca pe vremea când era cu Hildegard. Iar cele trei fete care îl întâmpină, o țigancă, o evreică și o grecoaică, nu sunt numai ceea ce par, ci mult mai mult; ele pot fi cele trei Parce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
împletească faustian iubirea cu setea de frumos („Și ce frumos facuse ei în luna”) sau ca toata adorația sa să se concentreaze ,într-o contopire deplină, iar drumul pănă la lună pe care îl parcurg, îl măsoară nu în elemente temporale ci într-un mod abstract: „o sărutare lungă”. MENȚIUNE Poetica elementelor anorganice în opera eminesciană Laura Cozma, clasa a XII-a coord. prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Exemplificând prin Hoffman, Novalis și George Sand, Bachelard afirmă în capitolul Le
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dan-Andrei Rotariu, clasa a XII-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru prof. Constantin Crețu Colegiul Național, Iași Softul educațional Dimensiunea virtuală a lumii ieșene este postat pe site-ul Colegiului Național - Iași (national. Is. Edu. Ro). MENȚIUNE Implicații ale categoriilor temporale și spațiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă Ștefan Fînariu, clasa a XI-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru Colegiul Național, Iași Marii creatori au avut convingerea că o literatură adevărată și durabilă nu se poate întemeia decât pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului are la bază axa drumului inițiatic, prezentându-se progresiv etapele cunoașterii ce-l vor duce spre accederea la principiile axiologice ale vieții. Formula tipică specifică începutului, „a fost odată ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. în prima etapă a drumului cunoașterii, Dănilă nu știe să facă diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență, deci între categoriile temporale, spațiale si filosofico-morale, deoarece „omul nostru era un om de acela căruia îi mănâncă câinii din traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne-său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!”. Finalul basmului valorifică din nou categoriile temporale și spațiale pentru ilustrarea ieșii din planul ficțional, ireal, realizânduse, printr-o conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul popular, reprezintă chintesența morală, văzută ca lecție de viață, la care s-a ajuns prin condensarea unei experiențe milenare ce ilustrează, inevitabil, modul de configurare a asocierii dimensiunii temporale cu cea spațială. MENȚIUNE Iubirea ca liant cultural - abordare interdisciplinară a ipostazelor iubirii în secolul al XX-lea în poezia românească Alexandra Zaharia, clasa a XII-a coord. prof. dr. Gabriela Petrache Colegiul Național, Iași Perioada interbelică a însemnat atât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nuvelă” face trimitere la caracterul narativ, nu la personaj, această epică ar fi configurarea unei desfășurări de fapte. Personajele pot fi lipsite cu totul de valoare proprie, iar amplele descrieri dispar. Nuvela se apropie de genul dramatic prin tensiunea ei temporală. Rolul povestitorului se restrânge, el trebuie să povestească obiectiv și să se arate el însuși impresionat de lumea configurată de către nuvelă. Considerațiile teoretice despre nuvelă l-au determinat pe Anton Holban să-și intituleze proza scurtă publicată în 1934 în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mișcării. Componenta structurală distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai multe faze succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării. Caracteristica temporală a actului motric care indică cantitatea de elemente structurale ale acestuia, raportată la unitatea de timp. Ritmul mișcării. Caracteristica temporară a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
cu ocolire de obstacole, etc. 6.2.3. Săritura Săriturile sunt mijloace valoroase deoarece contribuie la stimularea marilor funcțiuni, la întărirea sistemului osteo ligamentar, la tonificarea musculaturii (angrenează în lucru un mare număr de grupe musculare) la educarea percepțiilor spațio temporale. Contribuie la educarea forței, vitezei și coordonării dar și a unor trăsături pozitive de caracter ca: încredere în forțele proprii, curaj, hotărâre și altele. Săriturile aplicative se pot clasifica în următoarele grupe: 1. Sărituri simple, executate pe loc, din deplasare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
4.8). Corpul calos este secționat longitudinal pe o lungime de 2 cm. ABORDURILE CHIRURGICALE ALE ETAJULUI ANTERIOR AL BAZEI CRANIENE Craniotomia fronto-temporală Craniotomia fronto-temporală sau voletul pterional, în diferitele sale variante, permite accesul asupra tumorilor intraaxiale și extraaxiale frontale, temporale, la nivelul aripii de sfenoid precum și a regiunii selare și paraselare. Indiferent de denumirea sa (Fronto-temporal, Frontal lateral, „key hole” supraorbital), aceste craniotomii reprezintă „ferestre” mai mari sau mai mici care permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și paraselare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bone, remove the tumour; it is easier even for the patient” reprezintă crezul nostru dobândit pe parcursul ultimilor ani. ABORDURILE CHIRUGICALE PENTRU ETAJUL MIJLOCIU AL BAZEI CRANIULUI Calea cea mai facilă de acces asupra etajului mijlociu al bazei îl reprezintă voletul temporal, descris la craniotomiile convexitale. Incizia arcuată în forma de U inversat deasupra urechii este cel mai frecvent utilizată în acest abord. Completarea rezecției osoase cât mai în baza etajului mijlociu asigură un acces subfrontal suficient. Acest abord poate fi utilizat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un volet pătrat de 4/4 cm, 1/3 în spatele și 2/3 în fața meatului acustic extern cu marginea inferioară în baza fosei medii. Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE/ CRANIECTOMIILE DE FOSĂ POSTERIOARĂ Abordul suboccipital median [7] Acest abord este utilizat pentru accesul asupra leziunilor situate la nivelul vermisului sau emisferelor cerebeloase în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unde este destul de dificil a se putea face o rezecție completă. Un factor important ce influențează prognosticul și evoluția ulterioară este vârsta pacientului, vârsta mai tânără având un prognostic favorabil [7,8]. Au o localizare predilectă la nivelul lobului frontal, temporal și parietal și mai puțin la nivelul lobului ocipital sau diencefal [9]. Macroscopic se prezintă ca o formațiune imprecis delimitată, localizată la nivelul substanței albe cerebrale, de culoare cenușiu-albicioasă, de consistență crescută față de țesuturile cerebrale normale adiacente (dată în special
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de viață (fig. 4.42). Se pot întâlni atât la nivel supratentorial cât și la nivel subtentorial, fiind mai des întâlnite la nivelul chiasmei optice, hipotalamusului, cerebelului sau trunchiului cerebral. La nivelul emisferului cerebral sediul frecvent este la nivelul lobului temporal. În experiența clinicii noastre pe cazurile analizate în perioada 2001-2008 localizarea cea mai frecventă a astrocitoamelor pilocitice este descrisă în figura 4.43. Astrocitoamele pilocitice se caracterizează prin: predomină la copii, se localizează de obicei periventricular, aspectul histologic bifazic (zone
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe examinările RMN este hazardant. La nivel supratentorial localizarea predilectă este la nivelul liniei mediane, chiasmei optice, hipotalamusului (fig. 4.45). Localizarea lobară este mai rară, aspectul fiind de obicei de tumori hipovasculare cu localizare lobară, mai frecvent frontală și temporal (fig. 4.46). Tratamentul este prin excelență chirurgical în localizările cerebeloase, cele focale la nivelul trunchiului cerebral, sau lobare. Obiectivul major este ablația completă a tumorii care duce la vindecarea cazurilor în 80-90% din cazuri. Ablația subtotală este urmată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
conținut lipidic variabil. Celulele prezintă un pleomorfism accentuat, cu prezența unor celule gigante multinucleate. La examenul imagistic apar ca formațiuni ce captează intens substanța de contrast. Frecvent prezintă chiste intratumorale. La nivelul cortexului cerebral (cel mai frecvent la nivelul lobului temporal) au o localizare superficială și se pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
01.01.2000 - 31.12.2011 astrocitomul anaplazic reprezintă 26% (140 cazuri). Sexul masculin a fost mai frecvent afectat iar decada de vârstă predominant interesată a fost a 5-a. Anatomopatologie. Localizarea predilectă este la nivelul lobului frontal (40%), apoi temporal (35%) și parietal (17%). Apar ca formațiuni imprecis delimitate, de consistență moale, culoare cenușie care se diferențiază de țesutul cerebral normal adiacent, arii hipodense ce captează substanța de contrast (nu toate astrocitoamele anaplazice captează substanța de contrast). Diferențierea față de glioblastomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]