6,621 matches
-
De pildă, În Cahiers Roumains a apărut un articol semnat de mons. I. Kirk, „Despre Misiunea catolică română pentru Europa”, dar și altul semnat de Eugen Titeanu, „Paradoxuri, drame și probleme ale emigrației”. Însă exilații au Încercat să publice o tribună care să prezinte punctul de vedere comun tuturor reprezentanților partidelor democratice În presa pariziană. Astfel, În 1948 a apărut primul număr din La Nation Roumaine. Organe du Conseil des partis politiques Roumains. National-paysan, National-Libéral, Social-Démocrate indépendent, condus de Romulus Boilă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa se explică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu unii oficiali ai regimului comunist; dacă unii au ocupat poziții de prim-plan și au avut numeroase apariții publice și după 1989, cum e Ștefan Andrei, alții Însemnau, pentru publicul larg, mai mult niște figuri fără identitate, zărite la tribuna oficială. Ilie Văduva, Ioan Totu, Ion Stoian, Maria Groza și alții capătă acum chip În portrete realizate cu destulă precizie. Cu adevărat incitantă e menționarea unor aspecte aparent minore, care exprimă bine atît modul În care Înțelegeau românii să trateze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nr. 1-2, februarie 1955, p. 13. Potrivit unui raport RFE, consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru Gregorian. În februarie 1949, tot la Roma apăreau Suflet românesc, avînd o orientare religioasă-creștină, și Vatra. Foaie românească de opinie și informație. La Buenos Aires apăreau Curentul românesc, după 24
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din străinătate și Îndreptar. Foaie pentru gînd și faptă creștinească. La Madrid apăreau Libertatea condusă de Horia Stamatu și Destin. Revistă de cultură românească, al cărui prim număr apare În iunie 1951 sub direcția lui George Uscătescu. În Anglia apărea Tribuna, din inițiativa lui Ion Rațiu. Printre cei care publicau În aceste reviste răspîndite În Întreaga lume se numărau Gheorghe Cosma, D. Găzdaru, Aron Cotruș, Ion V. Elimilan, Sever Pop, Al. Gregorian, Petre Sergescu, Al. Mircea, Ion Gheorghe, Basil Munteanu, Petre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean”, cu articolul Limba și stilul lui Liviu Rebreanu în romanul „Ion” . Studii și articole de istorie literară îi apar în „Cercetări de lingvistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Iașul literar”, „Nyelvés irodalomtudományi kőzlemények” ș.a. Participă la elaborarea unor lucrări colective, precum Dicționar român-maghiar (1957), Dicționar maghiar-român (1964), este redactor responsabil la „Studii de istorie literară și folclor” (1964, împreună cu Iosif Pervain). A fost căsătorită cu criticul Radu Enescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
manuscris un studiu monografic despre Ion Agârbiceanu și o lucrare, realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București, 1985. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Drepturile editoriale ale cercetării bibliografice, „Scânteia tineretului”, 1969, 6 403; Grațian Jucan, „Poezia lui Eminescu în Transilvania”, IL, 1970, 1. C. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
Iulia. În 1942-1943, elev în penultima clasă, întrerupe școala pentru un an, fiind grav bolnav. Debutează la „Universul literar”, în noiembrie 1942, cu poezia Tristia, pe care i-o comentează Ștefan Baciu în cadrul rubricii „Cântece noi”. Colaborează la publicațiile brașovene „Tribuna” (1942), „Claviaturi” (1943), iar în 1946, la recomandarea lui Ion Caraion, pe care îl cunoscuse încă din 1939 în redacția revistei „Tinerimea română”, va fi prezent în câteva numere din „Lumea”, condusă de G. Călinescu. Licențiat al Facultății de Silvicultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Cercetări Silvice din Cluj (1972-1984). S. face parte din „promoția amânată”, cum o numește Laurențiu Ulici. Întrerupând contactul cu viața literară în anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, revine la poezie abia în 1957, când redebutează în „Tribuna” și continuă să publice în „Steaua” și „Familia”. Nu reușește să recupereze „codurile unui imaginar” în care se impusese inițial, ci „se situează, deloc mimetic, pe sensul de adâncime al liricii contemporane” (Petru Poantă). Și prima carte, Maluri înalte, îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969). În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982. Urmează transpuneri din scrierile lui Enzo Siciliano și Luigi Malerba ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Familia”, „Contemporanul” ș.a. După război se dedică romanului: Valea Fierului (1953; Premiul de Stat), În munții de miază-noapte (1959), Omul de la ora 13 (1964), Flăcări în Vest (1966), Camera 210 (1968) ș.a., scenaristicii: Râpa dracului (1956), reportajului: La poalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-al doilea război mondial, și la „Curentul literar”, „Curier ieșean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu înregistrarea aproape mereu fidelă a felului în care vorbesc oamenii simpli. Este o „proză țărănească”, în continuarea liniei curentului poporan de la „Tribuna” lui Ioan Slavici, dar și cu influențe dinspre poporanismul „Vieții românești”. Încă de luat în seamă și astăzi sunt paginile memorialistice, cele mai multe răspândite prin periodice, și substanțiala contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
la Râmnicu Vâlcea (1944-1945, Liceul „Al. Lahovary”). În 1945 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj; frecventează, de asemenea, cursurile de estetică și filosofie ținute de Lucian Blaga și Eugeniu Sperantia. În același an debutează la ziarul „Tribuna nouă”, cu articolul Socialul și geneza artei. În 1948 pregătește un volum de poezii suprarealiste la Editura Fundațiilor Regale, volum care, în urma desființării editurii, nu va mai ajunge să fie tipărit. În 1950, la un an după absolvirea facultății (1949
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
a grupării "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu, în cursul anului 1935. În schimb, în octombrie 1935, a avut loc o întâlnire între Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Nae Ionescu, apropiat al legionarilor, pentru a edita o publicație anticarlistă, intitulată "Tribuna". Aceasta urma să apară sub conducerea lui Nae Ionescu și își propunea să desfășoare o "abilă campanie contra Duduiei"730. Apropierea se producea, deci, pe baza atitudinii comune a celor trei grupări politice, împotriva camarilei și a Elenei Lupescu. Deși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opoziție, PNL-Gh. Brătianu a protestat consecvent împotriva abuzurilor autorităților în privința cenzurii și a stării de asediu, a refuzat să voteze legile corespunzătoare propuse de diferitele guverne, a criticat amestecul camarilei și metodele de guvernare ale regelui. Parlamentarii georgiști au folosit tribuna parlamentară pentru a respinge, corecta sau completa diferitele proiecte de legi propuse de cabinetele din timpul crizei economice sau de guvernul liberal după 1933. În timpul crizei economice georgiștii au criticat politica economică și cea financiară a diferitelor guverne. Ei considerau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fiind cenzurat. Domnule președinte, domnilor deputați, nu am intenția să răspund atacurilor ce ni s-au adus ieri de pe banca guvernului. Pentru lămurirea Adunării și a opiniei publice sunt, totuși, două chestiuni pe care trebuie să le ridic de la această tribună. S-a vorbit și de atitudinea noastră față de Coroană. Cea din iulie 1930 este cunoscută. Istoria o va judeca. Îmi ajunge să amintesc că am fost exclus atunci [...] În fața faptului îndeplinit al Restaurației și al entuziasmului de atunci al națiunii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dorind să participe mai intens la lupta împotriva Coroanei, nu îndrăznește s-o facă fățiș, prin "Universul", căci i-e teamă să nu-i fie suspendat ziarul. De aceea, el sprijină acum apariția unui nou ziar al lui Nae Ionescu, "Tribuna" [...] care ar avea misiunea să atace "problemele delicate", pe care "Universul" e silit să le treacă sub tăcere. Nae Ionescu ar porni, astfel, în noul său ziar, o abilă campanie contra Duduii, ca unul care e socotit ca cel mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Istorie"-1978, 1980, 1997, 1999. "Studii. Revistă de Istorie"-1967. "Revue Historique du Sud-Est Européen"-1941, 1946. "Revista de Istorie"-1976, 1991, 1993, 1999. "Revista de Istorie Militară"-1997. "Sfera Politicii"-2005. "Sociologie Românească"-1994. "Steaua"-1991. "Transilvania"1980. "Tribuna"-1990. "Viitorul" -1930-1938. "Xenopoliana", VII-1999. Lucrări cu caracter memorialistic Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. Bodea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1944-Controverse istorico-politice, Editura Alex-Alex & Leti Pres, București, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, traducere de Marian Ștefănescu, Editura Humanitas, București, 1995. Vergara, Francisco, Temeiurile filosofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998. Vesa, Vasile, "Sfinxul", în Tribuna, nr. 48, 1990. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă și problema evreiască în România anilor' 30. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor `30, Editura Humanitas, București, 1995. Weber, Eugen, Dreapta românească, traducere de Achim Mihu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Zeletin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui N. Iorga, obține o mică bursă, dar lucrează ca pedagog, succesiv, la un pension și la un institut particular. Debutează în 1897 la „Tinerimea română”. Din 1902 colaborează la „Convorbiri literare”, din 1903 scrie și la „Voința națională”, „Epoca”, „Tribuna poporului” (semnând uneori cu pseudonimul V. Andrei), „Luceafărul” ș.a. În 1903 e angajat funcționar la Biblioteca Academiei Române, iar în 1904 își susține licența. La recomandarea lui N. Iorga și a lui A.D. Sturdza, e primit, ca bursier, la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
După cum se știe, contextul cultural rus al vremii nu prea agrea enigmele. În anii ’60 și ’70 ai secolului al XIX-lea, cultura rusă, mai ales literatura, era dominată de ideologie și propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
simț". Cu toate acestea, administrația militară a interzis numeroase ziare 21, în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]