6,704 matches
-
de puterea fortărețelor și navelor lor de război. odată cu transmiterea tehnologiei armelor de foc și prafului de pușcă din China în timpul dinastiei Goryeo, coreenii au îmbunătățit forma originală a armelor chinezești de foc (Zhen Tian Lei) și a dezvoltat un tun avansat care a fost folosit foarte eficient pe mare. Chiar dacă China era sursa noilor tehnologi militare din Asia, Coreea era o bază de producție atât pentru tunuri cât și pentru navele din acea eră. Pe de altă parte, Japonia care
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
originală a armelor chinezești de foc (Zhen Tian Lei) și a dezvoltat un tun avansat care a fost folosit foarte eficient pe mare. Chiar dacă China era sursa noilor tehnologi militare din Asia, Coreea era o bază de producție atât pentru tunuri cât și pentru navele din acea eră. Pe de altă parte, Japonia care a fost de peste un secol în stare de război civil s-a transformat într-o țară războinică. Atunci când comercianții din Portugalia au ajuns în Japonia introducând tehnologia
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a transformat într-o țară războinică. Atunci când comercianții din Portugalia au ajuns în Japonia introducând tehnologia archebuzelor și muschetelor, dictatorii militari japonezi s-au hotărât să se adapteze la aceste arme inovatoare, obținând astfel un mare avantaj în fața armatelor coreene. Tunurile coreene nu erau adaptate pentru a fi folosite pe teren iar armele de foc aveau un design mai puțin avansat așa că armele de foc mici ale soldaților japonezi s-au dovedit deosebit de eficiente în bătăliile de teren sau în asedii
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de aventuri sau sclavii eliberați. Forma dominantă a cetățiilor coreene era ,sanseong” sau ,cetate de munte”. Aceste cetăți constau într-un zid de piatră care continua în jurul muntelui în formă de serpentină. Zidurile erau prost concepute, cu puține poziții pentru tunuri iar transfrontaliere de foc (observate de obicei la fortificațile din Europa) aveau în mare parte o înălțime redusă. Politica de război era ca toată lumea să se refugieze în aceste cetăți iar cei care nu reușau să facă acest lucru erau
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
e posibil ca coreenii să elaboreze săbii pentru a- opri la sol. Cu toate acestea, coreenii fac acest lucru rar și doar fug pentru a-și salva viețile.”" În ceea ce privește artileria de teren, coreenii au utilizat-o rar, folosind în special tunurile pentru a apăra castelele sau la asedii. În conformitate cu ,Jurnalul unei Miliții” (향병 일기; Hyangbyeong-ilgi) care este stocat în baza de date a Institutului Național de Istorie coreean, există puține cazuri de coreeni care au folosit artilerie pe câmp, obținând rezultate
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
folosit în teren deschis focuri explozive trase de mortiere, dar acest lucru a fose un caz izolat. Chinezii au părut mai activi în folosirea artileriei de teren decât coreenii. Una dintre cele mai notabile arme chinezești de teren a fost ,Tunul Marelui General”. Acesta era un tun mare care trăgea o bilă de fier cu greutatea de 10 kg. Japonezii, pe de altă parte au folosit artilerie pe teren numai când era avantajos strategic atât în asedii cât și în războiul
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
trase de mortiere, dar acest lucru a fose un caz izolat. Chinezii au părut mai activi în folosirea artileriei de teren decât coreenii. Una dintre cele mai notabile arme chinezești de teren a fost ,Tunul Marelui General”. Acesta era un tun mare care trăgea o bilă de fier cu greutatea de 10 kg. Japonezii, pe de altă parte au folosit artilerie pe teren numai când era avantajos strategic atât în asedii cât și în războiul de câmpie folosind de multe ori
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
mare. Tehnologia avansată de artilerie și experiența multor lupte navale împotriva piraților japonezi a permis marinei chinezești și coreene să dezvolte nave foarte avansate. Până în momentul invaziei japoneze, coreenii utilizau panokseon, o navă puternică de tip galeră înarmată cu un tun care a distrus multe nave japoneze. Marina coreeană va folosi această superioritate navală pentru a perturba rețeaua logistică japoneză de pe coasta de vest a peninsulei coreene. Totuși, acest avantaj nu a afectat capacitatea japonezilor de a aproviziona continuu armatele pe
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
granița nordică a provinciei Jeolla. Deși nu a putut să oprească complet aprovizionarea, marina coreeană a continuat să hărțuiască și să provoace pierderi flotei japoneze de aprovizionare pe toată durata războiului. Practic toate navele japoneze de la începutul războiului nu aveau tunuri de artilerie iar navele coreene au bombardat și scos din areal navele japoneze din afara arealului în care acestea puteu folosi muschetele, catapultele sau săgețile. Când japonezii au încercat să echipeze cu tunuri navele lor, proiectul lor interzicea folosirea a mai
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
toate navele japoneze de la începutul războiului nu aveau tunuri de artilerie iar navele coreene au bombardat și scos din areal navele japoneze din afara arealului în care acestea puteu folosi muschetele, catapultele sau săgețile. Când japonezii au încercat să echipeze cu tunuri navele lor, proiectul lor interzicea folosirea a mai mult de câteva tunuri din cauza constituției lor de nave ușoare. Tunurile de pe navele japoneze nu aveau puterea de foc și nici intervalul celor coreene. În scopul consolidării flotei lor, japonezii au încercat
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
navele coreene au bombardat și scos din areal navele japoneze din afara arealului în care acestea puteu folosi muschetele, catapultele sau săgețile. Când japonezii au încercat să echipeze cu tunuri navele lor, proiectul lor interzicea folosirea a mai mult de câteva tunuri din cauza constituției lor de nave ușoare. Tunurile de pe navele japoneze nu aveau puterea de foc și nici intervalul celor coreene. În scopul consolidării flotei lor, japonezii au încercat să folosească în invazie două galioane portugheze. Peste faptul că nu aveau
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
areal navele japoneze din afara arealului în care acestea puteu folosi muschetele, catapultele sau săgețile. Când japonezii au încercat să echipeze cu tunuri navele lor, proiectul lor interzicea folosirea a mai mult de câteva tunuri din cauza constituției lor de nave ușoare. Tunurile de pe navele japoneze nu aveau puterea de foc și nici intervalul celor coreene. În scopul consolidării flotei lor, japonezii au încercat să folosească în invazie două galioane portugheze. Peste faptul că nu aveau armament naval eficient, majoritatea navelor japoneze erau
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
era un vas cu design panokseon dar fără posturi de comandă ridicate și cu pereți curbați. Avea și un acoperiș blindat cu piroane de fier și plăci hexagonale dar existența acestora este contestată.. Pereții navei-țestoase aveau 36 de locuri pentru tunuri și deschideri deasupra tunurilor pe unde echipajul putea observa sau folosi armele personale de foc. Designul acesteia împiedica inamicii să pătrundă în navă și proteja personalul. Nava era cea mai ușor de manevrat și mai rapidă navă din Asia de
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
design panokseon dar fără posturi de comandă ridicate și cu pereți curbați. Avea și un acoperiș blindat cu piroane de fier și plăci hexagonale dar existența acestora este contestată.. Pereții navei-țestoase aveau 36 de locuri pentru tunuri și deschideri deasupra tunurilor pe unde echipajul putea observa sau folosi armele personale de foc. Designul acesteia împiedica inamicii să pătrundă în navă și proteja personalul. Nava era cea mai ușor de manevrat și mai rapidă navă din Asia de Est, având două pânze
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
două pânze și 16 vâsle care erau folosite pe rând de către 80 de vâslași. Nu mai mult de șase nave-țestoasă au fost utilizate în întregul război iar rolul lor principal era să intre adânc în linile inamice provocând haos cu tunurile și distrugând nava-pavilion a inamicului. În următoarea zi, flota Jeolla a plecat spre locul unde Won Gyun trebuia să le adune și s-au întâlnit cu Yi Sun-sin pe 15 iunie. Flota a crescut la 91 de nave. Acestea înconjurau
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Soldații japonezi jefuiau și ucideau civilii coreeni. Furios, Yi Sun-sin i-a atacat. Japonezii au intrat în panică și s-au îmbarcat repede în încercarea de a scăpa. Coreenii i-au încercuit pe japonezi și au început să tragă cu tunurile. Comandantul japonez Todo Takatora a ordonat oamenilor săi să contracareze cu archebuzele dar acestea nu au produs pagube mari. După o luptă disperată, japonezii s-au aruncat peste bord cu armele și armurile lor. Yi Sun-sin a condus navele înapoi
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a condus navele înapoi spre mare iar următoarea zi s-a apropiat de un port numit Jeokjinpo. El a fost din nou întristat să vadă cum japonezii hărțuiesc civilii coreeni și a ordonat soldaților săi să tragă cu arcurile și tunurile spre ei. Ei au distrus 11 dintre cele 13 nave japoneze. Coreenii au luat comorile din epavele japoneze și s-au întors la Yeosu. Yi Sun-sin a fost promovat de către regele Seonjo la rangul de Comandant Naval al Celor Trei
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
avut-o în bătălia de la Okpo, în această bătălie japonezii au luptat cu curaj răspunzând imediat cu foc de archebuze. Din nefericire pentru japonezi, aceștia nu au avut nici o șansă să urce la bordul navelor coreene din cauza focurilor concentrate de tun. În nava țestoasă nu se putea urca nicicum din cauza piroanelor de fier de pe acoperiș. Apoi, când nava țestoasă a rupt liniile japonezilor trăgând în toate direcțiile aceștia au intrat în panică. În toiul luptei cursul istoriei Coreei era să se
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Acolo, flota japoneză a fost înconjurată de flota coreeană într-o formație semicirculară specială creeată ge Yi Sun-sin. Marina coreeană avea trei nave-țestoasă care au fost folosite pentru străpungerea formației japoneze. Vasele coreene au atacat formația japoneză cu salve de tun. Apoi coreenii au început o bătălie acerbă cu japonezii păstrând dintanța pentru ca aceștia să nu poată intra în navele coreene. Ui Sun-sin a permis luptele de aproape doar împotriva navelor japoneze grav avariate. Bătălia s-a încheiat cu o victorie
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Pe drumul spre Busan, Yi Sun-sin a învins 24 de nave japoneze la Seopyeongpo (西 平 浦), Dadaejin (多大 浦) și Jeolyoungdo (绝 影 岛). Flota Joseon-ului a învins navele japoneze în mod repetat datorită marinarilor săi bine pregătiți și tunurilor cu rază medie sau lungă de acțiune. În largul coastei Busan-ului, flota unită a Joseon-ului și-a dat seama că flota japoneză este pregătită de luptă iar armata staționează în jurul țărmului. Flota Joseonului s-a aranjat în formația ,Șarpele Lung
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de flota coreeană, japonezii și-au abandonat navele retrăgându-se pe uscat. Soldații japonezi au început să tragă disperați spre flota coreeană de pe dealurile din apropiere. Soldații coreeni trăgeau cu săgeți spre japonezi în timp ce scufundau navele inamice cu focuri de tun. Ca și număr, navele coreene erau de trei ori mai puține decât cele japoneze. Deși comandantul Yi a distrus 100 de nave, el nu a ordonat soldaților săi să urmărească dușmanul pe uscat deoarece conștientiza că abilitățile de luptă ale
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
săi erau mult mai slabe decât ale samurailor. În plus, soldații coreeni erau obosiți după atâtea călătorii și lupte maritime iar pe uscat ar fi fost copleșiți de japonezi și din punct de vedere numeric. Până în acest moment navele și tunurile fuseseră mai importante decât numărul soldaților. Armata coreeană era și mai dezavantajată atunci când japonezii utilizau armele de foc. Armata japoneză avea și o unitate de cavalerie bine instruită. Cu toate acestea, Armata Drepților a luptat în locul flotei ucigând 3800 de
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
era apărat de Kim Simin (김시민), unul dintre cei mai pricepuți generali coreeni care comanda o garnizoană de 3000 de soldați. Generalul achiziționase recent aproximativ 200 de archebuze noi care erau de aceeași putere cu cele ale japonezilor. Cu ajutorul archebuzelor, tunurilor și mortierelor, coreenii au reușit să îi alunge pe japonezi din provincia Jeolla. Bătălia de la Jinju este considerată una dintre cele mai mari victorii coreene deoarece a oprit japonezii din înaintarea lor în provincia Jeolla. Primul asediu de la Jinju (1592
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
și crezuse întotdeauna că poate să apere Jinju. Japonezii au tras și au adus scări pentru a urca pe ziduri. Ei au adus deasemenea și un turn de asediu pentru a lupta mai ușor. Coreenii au contraatacat cu ghiulele de tun, săgeți și gloanțe. Surprins, Hosokawa a încercat o altă metodă de atac prin acoperirea celor care escaladau zidurile cu foc de archebuze. Strategia a fost fără succes deoarece coreenii au ignorat gloanțele continuând să distrugă scările cu pietre și topoare
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a navigat o perioadă în calitate de căpitan pe o navă comercială numită "Vlissinge," a fost contactat din nou de Amiralitatea Zeelandei pentru a deveni comandantul navei "Haze", un fost vas comercial transformat în navă de război și echipat cu 26 de tunuri. Vasul făcea parte din flota comandată de Amiralul Gijsels care lupta împreună cu portughezii împotriva Spaniei. O flotă olandeză, cu De Ruyter al treilea la comandă, a respins o flotă spaniolă în Bătălia de la Capul St. Vincent din 4 noiembrie 1641
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]