15,959 matches
-
nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd pe Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd pe Andrei jucându-se în parc. > (265') Se vede Andrei jucându-se în parc. (266
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
trăsătura [-Animat]. ACTIV PASIV (274) Copiii privesc mașinile și mă întreabă unde se duc. Mașinile sunt privite (de copii). ? Se privesc mașinile. * A auzi (a) A auzi "a percepe auditiv" (nonintențional, perceptual) are, în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
satisface ambele contexte de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul de recepție a fost ascultat cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile distinse pentru fiecare dintre verbele de percepție nu permit formularea unei observații ferme. Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile distinse pentru fiecare dintre verbele de percepție nu permit formularea unei observații ferme. Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are cele mai largi posibilități de complementare, admițând în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are cele mai largi posibilități de complementare, admițând în poziția argumentului intern orice tip de realizare propozițională. Selecția complementizatorului (că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții, exprimarea subiectului activ devine neimportantă. 8. Concluzii Verbele de percepție permit o mare varietate de structuri semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are cele mai largi posibilități de complementare, admițând în poziția argumentului intern orice tip de realizare propozițională. Selecția complementizatorului (că, să, dacă) se asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantico-sintactice. În comportamentul acestora se observă asemănări și deosebiri. Verbul a vedea are cele mai largi posibilități de complementare, admițând în poziția argumentului intern orice tip de realizare propozițională. Selecția complementizatorului (că, să, dacă) se asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de realizare propozițională. Selecția complementizatorului (că, să, dacă) se asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile sporadice din bibliografie, care asociază această clasă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]