6,708 matches
-
deplasare a luminii în vid este de 300 de milioane de metri pe secundă. Indicele de refracție al unui mediu se calculează împărțind viteza luminii în vid la viteza luminii în mediul respectiv. Deci, prin definiție, indicele de refracție al vidului este 1. Valoarea tipică pentru teaca unei fibre optice este 1.46. Valoarea miezului este de regulă 1,48. Cu cât este mai mare indicele de refracție, cu atât mai încet se propagă lumina prin mediu. Semnalul din fibra optică
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
muncă cine a venit primul. Pe la nouă deja se pierd speranțele. - Hai la Conad! E un supermarket care nu aruncă la gunoi marfa expirată; emigranții o găsesc în saci, pâinea la pâine, produsele din carne separat etc. Sunt ambalate în vid și încă bune. Dacă nu se găsește de muncă, de mâncare se găsește. La depozit am cunoscut un român înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu... Omul ăsta nu mai avea speranță, dar râdea. Se considera norocos pentru că locuia într-
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
din 1920, teritoriile Imperiului Otoman. Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923 din rămășițele Imperiului Otoman. Originile Turciei moderne încep odată cu sosirea triburilor turce în Anatolia, în secolul al XI-lea. În urma înfrângerii turcilor selgiucizi de către mongoli, un vid de putere a permis noii dinastii otomane să devină o forță importantă în regiune. În secolul al XVI-lea, ajuns la întinderea maximă, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de sud-est și Caucazul. După înfrângerea suferită în Primul
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
cu filigrane sofisticate, toate parte dintr-un banchet al vieții din care ai impresia că nu lipsește nimeni și nimic. Misterul, numai el, amenință câteodată armonia detaliilor unei existente oricum prea-pline. Senzația de viață ce dă pe dinafara, dar și vidul zgomotos deopotrivă rămân principalele coordonate ale intrigii din proza lui George Bălăiță. El a inaugurat în proza noastră dezordinea modernă, poetica haosului cu ambiția chintesenței. Cum altfel să faci ordine în haos? Privită îndeaproape, literatura scriitorului băcăuan operează la nivelul
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
cetățile se răscoală împotriva guvernatorului Macedoniei, Caius Antonius Hybrida, deoarece nu mai puteau suporta abuzurile acestuia. Hybrida a organizat o expediție împotriva răsculaților, dar a fost înfrânt de greci, aliați cu bastarnii, lângă Histria. În acest context, al creării unui vid de autoritate, Burebista hotărăște să supună cetățile de pe litoralul Pontului Euxin. Considerând că sursele antice se referă, fără echivoc, la faptul că prima cetate cucerită a fost Olbia de la gurile Bugului, se presupune că prima campanie a lui Burebista a
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
În același an "La Revue Musicale" publică interviul său cu Combarieu, în care afirma existența legăturii între inspirația literară și sensivitatea muzicii: Macedonski face experimente științifice, iar la sfârșitul anului 1908 trimite Institutului Franței experiența doveditoare că lumina nu străbate vidul. Un referat asemănător este publicat în "Mercure de France" la 1 decembrie 1908. A trimis, de asemenea, către Société astronomique de France lucrări despre subiecte legate de astronomie și devine membru al societății. În iulie 1909 brevetează cu Cristea A
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
din afara centrului vechi al orașului datează din această perioadă. Primul Război Mondial a devastat teritoriul a ceea ce avea să devină statul Letonia, și alte părți vestice ale Imperiului Rus. Revendicările de autodeterminare s-au limitat la început la autonomie, până la vidul de putere creat de Revoluția Rusă din 1917, urmat de Tratatul de la Brest-Litovsk între Rusia Sovietică și Germania din martie 1918, și apoi de armistițiul Aliat cu Germania de la 11 noiembrie 1918. La 18 noiembrie 1918, la Riga, Sfatul Poporului
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
avea să-i salute, la înmormântarea lor, drept martiri ai unei experiențe democratice de doar câteva ore, așteptată timp de o sută de ani. Marxistul scria la momentul respectiv: „Lenin acționează în calitate de țar. Înlăturând Adunarea Constituantă, Lenin a creat un vid oribil în jurul lui. Provoacă un război civil fără rost și pregătește consecințe îngrozitoare.” El scria și că „garda roșie a lui Lenin-Troțki l-a împușcat pe Karl Marx.” Potrivit lui Martin Malia, „această dizolvare a Adunării Constituante este adesea prezentată drept
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștintelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării. Această caracteristică este proprie nu numai luminii din
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștintelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării. Această caracteristică este proprie nu numai luminii din spectrul vizibil, ea este valabilă tuturor radiațiilor de natură electromagnetică cum sunt: undele radio, lumina infraroșie și
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării. Această caracteristică este proprie nu numai luminii din spectrul vizibil, ea este valabilă tuturor radiațiilor de natură electromagnetică cum sunt: undele radio, lumina infraroșie și ultravioletă, radiațiile X și Gamma. în vid, conform teoriei relativității restrânse a lui Einstein reprezintă valoarea limită a vitezei pe care o poate atinge un corp, indiferent de mediul în care se propagă. Valoarea sa, exprimată în unități din Sistemul Internațional, este de 299.792.458 m
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
indiferent de mediul în care se propagă. Valoarea sa, exprimată în unități din Sistemul Internațional, este de 299.792.458 m/s (metri pe secundă). Determinări experimentale de mare precizie au demonstrat stabilitatea foarte mare a valorii vitezei luminii în vid: măsurătorile de laborator au arătat că variația vitezei de propagare pentru raze de lumină de culori (lungimi de undă) diferite se încadrează într-o abatere de valori ce reprezintă unu la 10 parte din valoarea determinată. Deși simbolul vitezei în
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
vitezei de propagare pentru raze de lumină de culori (lungimi de undă) diferite se încadrează într-o abatere de valori ce reprezintă unu la 10 parte din valoarea determinată. Deși simbolul vitezei în fizică este ""v"," pentru viteza luminii în vid se folosește un simbol consacrat, litera minusculă ""c"", mai rar „"c"”, de la cuvîntul latinesc "celeritas" (viteză). Lumina se propagă cu viteză atât de mare încât nici un fapt empiric comun nu permite evaluarea sa pe cale obișnuită; de-a lungul istoriei au
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
de mult încât au permis cunoașterea valorii ei cu o eroare relativă de 3,34x10%; această precizie, extrem de mare a condus la redefinirea etalonului unității de lungime, metrul, printr-o nouă definiție, bazată pe „valoarea exactă” a vitezei luminii în vid adoptată prin convenție. Valoarea vitezei de propagare a luminii în orice mediu material transparent este mai mică decât valoarea vitezei luminii în vid. Ea depinde de caracteristicile electrice și magnetice ale mediului în care se deplasează și nu se modifică
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
etalonului unității de lungime, metrul, printr-o nouă definiție, bazată pe „valoarea exactă” a vitezei luminii în vid adoptată prin convenție. Valoarea vitezei de propagare a luminii în orice mediu material transparent este mai mică decât valoarea vitezei luminii în vid. Ea depinde de caracteristicile electrice și magnetice ale mediului în care se deplasează și nu se modifică pentru un mediu material transparent, omogen și izotrop. La trecerea luminii dintr-un mediu transparent, omogen și izotrop într-un alt mediu are
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
trecerea luminii dintr-un mediu transparent, omogen și izotrop într-un alt mediu are loc modificarea vitezei, concomitent cu schimbarea direcției de propagare, fenomen cunoscut în optica geometrică sub denumirea de refracție. Conform teoriilor actuale, general acceptate, viteza luminii în vid este cea mai mare viteză posibilă din univers. Totuși, în alte medii decât în vid lumina are o viteză mai redusă, putând fi depășită, așa cum se întâmplă de exemplu în cadrul efectului Cerenkov. Determinările cantitative ale valorii vitezei luminii au devenit
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
modificarea vitezei, concomitent cu schimbarea direcției de propagare, fenomen cunoscut în optica geometrică sub denumirea de refracție. Conform teoriilor actuale, general acceptate, viteza luminii în vid este cea mai mare viteză posibilă din univers. Totuși, în alte medii decât în vid lumina are o viteză mai redusă, putând fi depășită, așa cum se întâmplă de exemplu în cadrul efectului Cerenkov. Determinările cantitative ale valorii vitezei luminii au devenit de-a lungul timpului din ce în ce mai precise, odată cu perfecționarea metodelor și dispozitivelor experimentale.Începând din anii
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
stabilitatea și precizia de măsurare a vitezei luminii. În anul 1983, al XVII-lea Congres Internațional pentru Greutăți și Măsuri, ținut la Paris, a adoptat o nouă definiție pentru metru și anume: Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă. Valoarea utilizată în această definiție pentru durată se baza pe cea mai precisă determinare a valorii vitezei luminii la acea dată, efectuată în cadrul laboratoarelor NBS.Cu această definiție, valoarea vitezei
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
vitezei luminii la acea dată, efectuată în cadrul laboratoarelor NBS.Cu această definiție, valoarea vitezei luminii devenea „exactă”, în sensul că ea rezultă din calculul bazat pe definiția metrului și a secundei. Cu alte cuvinte, valoarea aproximativă a vitezei luminii în vid este de treisute de mii de kilometri pe secundă sau un miliard de kilometri pe oră. Viteza luminii în orice alt mediu decât vidul este mai mică decât "c". Factorul de micșorare a vitezei luminii este egal cu indicele de
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
bazat pe definiția metrului și a secundei. Cu alte cuvinte, valoarea aproximativă a vitezei luminii în vid este de treisute de mii de kilometri pe secundă sau un miliard de kilometri pe oră. Viteza luminii în orice alt mediu decât vidul este mai mică decât "c". Factorul de micșorare a vitezei luminii este egal cu indicele de refracție al mediului respectiv. Anumite experimente au reușit încetinirea vitezei luminii până la 17 m/s Deși considerată a fi viteza limită superioară în acest
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
de asemenea o serie de experimente în care viteza luminii este aparent depășită, dar la o analiză atentă se poate dovedi că în respectivele experimente nici materia nici informația nu s-au deplasat mai repede decît lumina. Permitivitatea electrică a vidului (formula 2) nu depinde de "c" și este definită în unități de măsură al SI prin: Permeabilitatea magnetică a vidului (formula 4) nu depinde de "c" și este definită în unități de măsură al SI prin: Viteza de propagare a luminii într-
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
poate dovedi că în respectivele experimente nici materia nici informația nu s-au deplasat mai repede decît lumina. Permitivitatea electrică a vidului (formula 2) nu depinde de "c" și este definită în unități de măsură al SI prin: Permeabilitatea magnetică a vidului (formula 4) nu depinde de "c" și este definită în unități de măsură al SI prin: Viteza de propagare a luminii într-un mediu material transparent este dată de relația: Prin raportarea lui formula 8 la formula 9, se găsește relația de dependență
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
prezent, plus bosonul Higgs. Acest model conține 6 tipuri de quarcuri, care se numesc: "up", "down", "charm", "strange", "top" și "bottom". Masa particulelor elementare ar rezulta din interacțiile particulelor elementare cu bosonii Higgs cînd acestea se află în mișcare în vidul fizic ocupat de acești bosoni „fundamentali”. Pentru a-i scoate, sau 'genera' din vid, energiile necesare sunt de ordinul a 1 Tera electron volt (1 TeV) estimate cu valori diferite de cîteva variante teoretice. Se anticipează că bosonii Higgs vor
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
up", "down", "charm", "strange", "top" și "bottom". Masa particulelor elementare ar rezulta din interacțiile particulelor elementare cu bosonii Higgs cînd acestea se află în mișcare în vidul fizic ocupat de acești bosoni „fundamentali”. Pentru a-i scoate, sau 'genera' din vid, energiile necesare sunt de ordinul a 1 Tera electron volt (1 TeV) estimate cu valori diferite de cîteva variante teoretice. Se anticipează că bosonii Higgs vor fi curînd puși în evidență pentru prima dată la unul din cele două acceleratoare
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
acestui tip de particule. Structura quarcurilor este un lucru despre care se vorbește des din punct de vedere teoretic, dar cu privire la structura fina a spinului protonului există date recente experimentale care atestă contribuții partonice de polarizare a quarcurilor „stranii” din vidul fizic. Există mai multe propuneri pentru o eventuală structură, dar aceste propuneri se bazează mai degrabă pe considerente logice și de bună inspirație, doar cu legături indirecte cu experiențele. Câteva exemple sunt modelele rishonilor, partonilor și ale preonilor, propuse în
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]