67,111 matches
-
construcțiile „deductoare”, abstracte este bine să trecem prin translările „inductoare”, concrete, purtate de protagoniști. Cu o condiție totuși: să nu preluăm aceleași instrumente valorizatoare specifice mediului investigat - ceea ce talentatul istoric demonstrează că se poate. Modul de a gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau În următoare intervenție. Din perspectiva psihologiei sociale, ne sunt evidențiate rolul contextului În construirea reprezentărilor și mentalităților, palierele și instrumentele de „formare” comunistă, motivațiile actorilor principali, procesele „reeducării”, consecințele programului de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căreia modelul cultural ne propune conotații, interpretări asupra configurației generale a modelelor de comportament. Exteriorizarea comportamentului este rezultatul acțiunii conștiente și În mod dominant voluntare a unor funcții ale culturii ca produse În acțiune. Funcțiile culturii nu Își ating performanțele acționând În mod abstract, ci printr-o Înțelegere de către individ a rolului practice, după ce este cunoscut acest rol prin intermediul modelelor culturale. Astfel se poate vorbi despre funcția de instrumentalizare a modelului cultural prin care comunitatea Îl utilizează pentru a avea acces
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etc. Propunând posibile interpretări asupra comportamentului, putem accepta disponibilitățile modelelor culturale de a elabora și de a le oferi anumite ,,tipare” de comportament tinerilor, care să controleze anumite manifestări concrete. Din aceaste perspective se distinge funcția de modelare, ce poate acționa atât ca o adaptare a subiectului la condiții și situații noi cu care se confruntă, cât și coercitiv, comunitatea sau grupul, dar și instituțiile impunându-le indivizilor structuri evolutive ca forme concrete de Înțelegere și apoi de adaptare a conduitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă. În acest mediu pot acționa cu succes și constructorii, dar și demolatorii. Grupul este adesea un loc al atacurilor psihosociale perverse - aceasta este teza lui Sirota. Al atacurilor contra integrității și activității constructive, ca o negare a eforturilor membrilor unui grup sau ai unei organizații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
competența socială, așa cum caută să demonstreze lucrarea. Incitante sunt ideile și concluziile referitoare la notele școlare și la testele de inteligență, ridicând o serie de Întrebări despre actul educativ și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin comparație cu prețul unui alt articol mult mai scump, Îl percepem ieftin. Robert B. Cialdini se oprește În al treilea capitol asupra principiului consecvenței, pe care Îl consideră o armă de influențare socială extrem de puternică, ce ne determină să acționăm În moduri ce, de cele mai multe ori, sunt contrare intereselor noastre. Principiul consecvenței are la bază angajamentul personal, care poate fi extrem de eficient În schimbarea imaginii despre sine a unei persoane sau a comportamentului său, dacă este activ public și solicită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost numită de autor „mâna dreaptă” a principiului dovezii sociale. În momentul În care oamenii devin nesiguri, ei au nevoie să observe acțiunile altora pentru a-și ghida propriile acțiuni. Acesta constituie un prilej pentru ca agenții de influențare să acționeze și să exploateze „mentalitatea de turmă” identificabilă și În spiritul uman. Robert B. Cialdini făcea următoarea mențiune referitor la această atitudine: „Trebuie doar să determini câțiva membri să se miște În direcția dorită și ceilalți - răspunzând nu atât șefului turmei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un așa-zis experiment al Învățării”, acționau În consecință la comanda unei autorități. Cercetătorul menționat făcea următoarea observație: „Voința extremă a adulților de a merge aproape oricât de departe sub comanda unei autorități este constatarea esențială a studiului” (p. 262). Noțiunilor de supunere și loialitate li se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin mitică, În măsura În care ea se referă la evenimente trăite sau nu de către membrii săi. Definițiile sociale (discursuri și reprezentări sociale) asupra generațiilor conferă memoriei colective o dublă funcție: de simbol colectiv și de reper al timpului social. Simbolurile colective acționează ca poluri de asamblare a unei cohorte, mediatizând identificarea cu un anumit eveniment sau cu un timp puternic al istoriei („generația de foc”, „generațiile de ceaușei” - născuții Între 1966 și 1989 - sau „generațiile de sacrificiu”). Definițiile de generații pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fiului nu prezintă lipsuri, daca nu se desăvârșesc de Duhul. Pentru că Tatăl putea să creeze numai prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (sa creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de colaborator, dacă acționa asemenea Tatălui, însă El a voit să desăvârșească prin Duhul. Cerurile s au facut, (zice Psalmistul), cu Cuvântul Domnului și toate puterile cerești, cu suflarea gurii Lui (Ps. 18 Tâlcuirea Pr. D. Fecioru: Acest sirian a fost identificat cu Diodor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiului nu prezintă lipsuri, dacă nu se desăvârșesc de Duhul. Pentru că Tatăl putea să creeze numai prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (să creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de colaborator, dacă acționa asemenea Tatălui, însă El a voit să desăvârșească prin Duhul. Cerurile s au făcut, (zice Psalmistul), cu Cuvântul Domnului și toate puterile cerești, cu suflarea gurii Lui (Ps. 32, 6). Cuvântul nu trebuie înțeles ca o anume vibrare a aerului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane care au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a culturilor era considerată de Coomaraswamy un pericol ce poate fi evitat prin munca interpretului. Ne aflăm, spune el, într-o lume a contactelor obligatorii pentru care popoarele nu sînt nici psihic, nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face uz de prestigiu, de putere, de categoriile pozitive și, în fond, pozitiviste ale mentalității comune. Am putea presimți, pe această linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea tîrzie îndeamnă/obligă religiile să se comporte paradoxal față de secol, să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă spre manifestarea ei integrală, acționînd oriunde nu află piedici sau oriunde izbutește să le elimine. Aceeași lege, remarcă Simone Weil, lucrează în domeniul fizic și în cel psihic sau cel puțin în domeniul psihicului natural. în ce privește zeii, credem prin tradiție, iar în ce privește oamenii vedem din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și adevărata dreptate socială erau prezentate ca fiind antagonice cu agenda statului corupt, care își demonstra atitudinea "anti-popor". Trăsătura distinctivă a acestui mesaj, prin comparație cu grosul populismului de secol XX, din America de Nord, este aceea că statul este portretizat ca acționând împotriva intereselor oamenilor, deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor și redistribuie resurse, în loc să procedeze invers. O scurtă examinare a bazinului de suporteri electorali ai Reformiștilor ar putea clarifica modalitatea în care acest partid a îmbinat populismul cu eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a intruziunilor statului. Corolarul ideii potrivit căreia poporul suferă într-un regim în care libertatea piețelor este diminuată era reprezentat de sugestia potrivit căreia elitele statului sunt corupte, sau cel puțin nu pot fi investite cu încredere, tocmai pentru că nu acționează în interesul oamenilor de rând. Câteva exemple pot ilustra caracteristicile moștenirii populiste a Partidului Reformei și modalitatea în care acestea sunt reflectate în acțiunile actualului Conservative Party (Partidul Conservator). Aceste exemple vizează în mod direct efectele pe care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Canadei, provinciile vestice ale țării nu au reușit să reformeze Senatul (să-l transforme într-o cameră aleasă și nu numită), temă intens vehiculată de reformiști, iar spațiul politic a continuat să fie caracterizat de prezența grupurilor de interese care acționau prin intermediul formațiunilor politice parlamentare. Însă efectele pe termen lung ale sintezei operate de Partidul Reformei între populism și conservatorism sunt departe de a fi lipsite de însemnătate. Reformiștii au antrenat o transformare sistemului federal de partide, au mobilizat noi grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Vachudová, 2008). 4.3.1 Efecte pozitive asupra democrației? Cum se încadrează Republicanii cehi în acest model al dezvoltării democratice? Așa cum o sugerează în capitolul 1 Rovira Kaltwasser și Mudde, în anumite circumstanțe, populiștii pot juca rolul unui remediu democratic, acționând ca un canal de trasmitere a intereselor neexprimate anterior și a problemelor care nu și-au găsit încă o formulare. Însă, acest lucru presupune fie că aceștia beneficiază de un sprijin electoral suficient pentru a formula revendicări de care să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidului (www.ife.org.mx). În al doilea rând, López Obrador nu putea conta pe sprijinul necondiționat al partidului său. PRD l-a împiedicat pe Calderón să depună jurământul în fața Congresului, însă parlamentarii partidului nu au boicotat legislativul și au acționat, în cea mai mare parte, ca niște membri responsabili ai Congresului. Ne vom întoarce la acest punct în secțiunea 3. Cu toate acestea, campania populistă a lui López Obrador s-a dovedit, în același timp un remediu, cât și o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asemenea, pot fi remarcate diferențe de temperament. Atunci când Cárdenas a condus proteste, așa cum s-a întâmplat adesea în primii săi ani de la inscrierea în PRD, el a adoptat o atitudine calculată, stabilindu-și cu atenție aliații, măsurându-și cuvintele și acționând, uneori, mai degrabă ca mediator și om de stat și nu ca un agitator al maselor. Acest lucru nu înseamnă că López Obrador a fost incapabil să se comporte pragmatic. Nici despre Cárdenas nu se poate spune că nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putea fi calea cea mai bună pentru a lupta cu partidele populiste de dreapta" (Luther, 2003: 150), iar, doi, într-un sens mai general, că democrația austriacă a prevăzut mecanisme eficiente pentru a face față "provocării" unui partid radical care acționează fără scrupule împotriva elitelor (celorlalți) și încalcă toate interdicțiile politice. 6.3.3 Efecte negative Posibilele efecte negative asupra calității democrației în Austria, ca urmare a participării la guvernare a FPÖ, au reprezentat un motiv de îngrijorare pentru mediul politic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2000). Pentru a studia situația politică din Austria (și pentru a găsi o soluție de ieșire), UE-14 a mandatat trei "bărbați înțelepți". Ei au tras concluzia că noul guvern a fost "fidel valorilor europene comune" și că miniștrii FPÖ au "acționat în general conform angajamentelor Guvernului" (Raport 2000: 108, 113). Concret, raportul afurma că... Respectul guvernului austriac mai ales pentru drepturile minorităților, refugiaților și imigranților nu este cu nimic mai prejos decât al celorlalte state membre ale Uniunii Europene. În unele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nicio alegere nu a vut loc în 2006). Doar prin recurgerea la strategii agresive de obținere de voturi a fost el capabil să treacă pragul de 4% în alegerile naționale din 20067. Din cauza slăbiciunii BZÖ, cancelarul Schüssel a putut să acționeze ca și când conducea un guvern cu un singur partid pentru tot restul mandatului guvernamental. FPÖ, pe de altă parte, care se reîntorsese la strategia de a vâna voturi imediat după ruptură și care a pus un mare accent pe chestiunea imigrației
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]