65,710 matches
-
moderat de apărare națională a cerut armistițiu cu nou-proclamatul Imperiu German. Germanii au cerut o intrare triumfală în Paris. În pofida greutăților asediului, mulți parizieni erau categoric împotrivă ca prusacilor (acum în fruntea Imperiului German) să li se permită fie și o ocupare ceremonială a orașului lor. Sute de mii de parizieni erau membri a unei miliții înarmate, denumită „Garda Națională”, care fusese lărgită pentru a ajuta la apărarea orașului. Unitățile Gărzii își alegeau ofițerii printre care, în cartierele muncitorești, se numărau lideri
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
izbucnit în 1821. În 1827, flotele britanice, franceze și rusești i-au învins pe otomani în bătălia de la Navarino; ca urmare, Imperiul Otoman a trebuit să recunoască independența Greciei prin Tratatul de la Constantinopol din iulie 1832. Acest eveniment, dublat de ocuparea provinciei otomane Algeria de către Franța începând cu 1830, a marcat începutul dezmembrării Imperiului Otoman. Popoarele neturce de pe teritoriul Imperiului, mai ales din Europa, au început să lupte pentru independență. Printre cele mai importante acte ale domniei lui Mahmud al II
Mahmud al II-lea al Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/321064_a_322393]
-
separat, pro-nazist. În ziua următoare, Rutenia Carpatică și-a proclamat independența, dar după trei zile a fost complet ocupată de Ungaria. Președintele cehoslovac, Emil Hácha s-a dus la Berlin și a fost obligat să semneze actul de acceptare pentru ocuparea părții rămase din Boemia și Moravia. Predicțiile lui Churchil s-au împlinit când germanii au intrat în Praga și au ocupat restul țării, care a fost transformată în Protectoratul Boemiei și Moraviei. Între timp, în Marea Britanie a crescut îngrijorarea că
Acordul de la München () [Corola-website/Science/321070_a_322399]
-
și asupra Orașului Liber Danzig. Aceasta a dus la semnarea unei alianțe militare anglo-poloneze și la refuzul guvernului polonez de a negocia propunerile germanilor cu privire la Coridorul polonez și la statutul orașului Danzig. Prim-ministrul Chamberlain s-a simțit trădat de ocuparea Cehoslovaciei de către naziști și a înțeles că politica sa de satisfacere a pretențiilor lui Hitler a eșuat, astfel că a început să se opună naziștilor. Printre altele, el a mobilizat armata Imperiului Britanic pe picior de război. Franța a făcut
Acordul de la München () [Corola-website/Science/321070_a_322399]
-
l-au proclamat pe Gradaščević vizir al Bosniei. Marele vizir a condus două atacuri nereușite împotriva rebelilor, care și-au întărit poziția în Bosnia și în Herțegovina. În primăvara lui 1831, însă, un nou atac otoman s-a sfârșit prin ocuparea Bosniei și fuga lui Gradaščević în Austria. La sfârșitul anilor 1820, sultanul Mahmud al II-lea a reintrodus mai multe reforme prin care a lărgit armata centrală imperială ("nizam"), a introdus noi taxe și a complicat birocrația otomană. Aceste reforme
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
o mare parte a armatei sale. Ziua următoare Garibaldi a intrat în Neapole unde a fost primit cu entuziasm și a format un guvern provizoriu. Regele Victor Emanuel al II-lea a decis o invazie a Statelor Papale și după ocuparea regiunilor Umbria și Marche a intrat în regat napolitan. Trupele lui Garibaldi i-au învins pe regaliști în bătălia de la Volturno (care a avut loc la 1 și 2 octombrie), în timp ce piemontezi au capturat Capua. Regatul celor două Sicilii a
Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321121_a_322450]
-
în regiunea Smyrna. Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria de pe 27 noiembrie 1919 și Tratatul de la Sèvres cu Imperiul Otoman de pe 10 august 1920 pot fi considerate triumfuri pentru Venizelos și pentru Grecia . Ca urmare, Grecia și-a extins teritoriul prin ocuparea Traciei Apusene, Traciei Răsăritene, Smirnei, insulelor din Marea Egee: Imvros, Tenedos și Dodecanezele, cu excepția insulei Rodos.. În ciuda acestor reușite, fanatismul politic a continuat să adâncească prăpâstia dintre facțiunile monarhistă și liberală. Au avut loc acte absolut inacceptabile. În timpul călătorie sale din
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Biserica "Sf. Nicolae" a fost donată în anul 1892 satului Liuzi (Humoreni), cu această ocazie
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
la Conferința de la Londra, dacă pe ordinea de zi urma să se afle și propunerile Grady-Morrison. Epstein a declarat că Agenția nu dorește să fie obligată să accepte un compromis între propunerile comisiei Grady-Morrison și propriile planuri de împărțire. După ocuparea Palestinei de către trupele britanice în 1917 - 1918, regiunea a fost administrată de Administrația Teritoriilor Inamice Ocupate. Administrația militară a fost înlocuită în iulie 1920 de o administrație civilă, în frunte cu Înaltul comisar al Palestinei. Primul Înalt comisar, Herbert Samuel
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
liderii militari tribali din districtul Oltu, o regiune care s-a aflat pentru o scurtă perioadă de timp sub administrați R. D. Georgiene, dar care sfârșise prin a trece sub controlul liderilor militari ai triburilor musulmane. Guvernul armean a ordonat ocuparea parțială a districtului\. Oltu a fost ocupat de armeni pe 16 iunie. Folosindu-se de această mișcare drept pretext de război, generalul Kazım Karabekir a atacat cu patru batalioane în septembrie și i-a alungat pe armeni. Karabekir a atacat
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
împotriva Karsului. În loc să lupte pentru apărarea orașului, forțele armenești au părăsit Karsul, care pe 30 octombrie a fost ocupat de turci. Forțele turcilor au continuat înaintarea și în scurtă vreme au ocupat orașul Alexandropol (Gyumri, Armenia), la o săptămână după ocuparea Karsului. Pe 12 noiembrie, turcii au capturat localitatea strategică Agin, aflată la nord-vest de ruinele fostei capitale armenști Ani, și au început pregătirile pentru atacul împotriva Erevanului. Pe 13 noiembrie, Georgia a renunțat al statutul de neutralitate și a semnat
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
de sultanul Imperiului Otoman a fost împărțit în mai multe noi state Împărțirea teritoriului otoman fusese plănuită încă din primele zile ale războiului, deși în rândul aliaților au existat neînțelegeri cu privire la acest subiect, care au dus la negocieri repetate. După ocuparea Istanbulului de către trupele franco-britanice în noiembrie 1918, guvernul otoman s-a prăbușit efectiv, semnând aproape fără împotrivire Tratatul de la Sèvres din 1920. Declanșarea de către naționaliștii turci a Războiului de Independentă i-a forțat în cele din urmă pe Aliați să
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
1908-1910 Saul Schieber, proprietarul unui magazin de papetărie, a fost viceprimar al orașului. Începerea primului război mondial (1914) a adus cu sine și acțiuni antisemite. În noiembrie 1914 familia negustorului evreu Erler a fost ucisă de coloniștii germani din Boemia. Ocuparea orașului Gura Humorului de către trupele rusești a avut ca efect incendierea a 120 case și prăvălii. După primul război mondial și Unirea Bucovinei cu România, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
1876-1878), a fost promovat destul de repede, în anul 1879 la gradul de căpitan. În cursul studiilor s-a împrietenit cu viitorii generali Ernst von Leithner și Oskar Potiorek. Din 1880 fiind căpitan la Sarajevo, în 1882, la puțină vreme după ocuparea Bosniei și Herțegovinei, a comandat prima sa operație militară în reprimarea unei răscoale a locuitorilor musulmani și a unor pravoslavnici din Herțegovina, care, pe baza unor zvonuri, refuzaseră să fie înrolați potrivit noilor legi în Armata Comună austro-ungară. Hermann Kövess
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
creștini, teritoriile locuite de greci neieșind astfel de sub influența acestei religii. Constantinopolul avea să fie eliberat de sub dominația latină de împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul în 1261. În schimb, Constantinopolul avea să fie cucerit în 1453 de turcii musulmani. Ocuparea Constantinopolului de către turci a marcat sfârșitul civilizației bizantine. Hagia Sophia a fost transformată în moschee. După cucerirea Constantinopolului, restul teritoriului bizantin a fost ocupat fără mare greutate de otomani. Revoluția Greacă nu a fost un eveniment izolat. Istoria Greciei în timpul
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
opiniei publice, a elementelor naționaliste, dar și în fața unor puteri europene care nu erau dispuse să intervină militar, a decis să trimită vase de război și militari în ajutorul răsculaților cretani. Marile Puteri nu au găsit nicio altă soluție decât ocuparea insulei, dar au luat această decizie mult prea târziu. 1.500 de militari eleni au debarcat pe 1 februarie 1897 la Kolymbari, iar comandantul acestei expediții, colonelul Timoleon Vassos, a declarat că ia în stăpânire insula în numele regelui grecilor și
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
și locțiitor al scaunului Episcopiei de Timișoara, atunci reînființată. În această calitate a organizat-o și înzestrat-o chiar din fonduri personale. Printre altele, lui i se datorează reședința episcopală și o clădire pentru Consiliul Eparhial, în centrul orașului Timișoara. Ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria hortistă aduce și ocuparea Oradei. Episcopul Nicolae Popoviciu este reținut și brutalizat de autoritățile ungare de ocupație, apoi expluzat forțat peste hotarul creat de Hitler, Mussolini și Horty. O vreme, episcopul Nicolae Popoviciu merge în
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
În această calitate a organizat-o și înzestrat-o chiar din fonduri personale. Printre altele, lui i se datorează reședința episcopală și o clădire pentru Consiliul Eparhial, în centrul orașului Timișoara. Ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria hortistă aduce și ocuparea Oradei. Episcopul Nicolae Popoviciu este reținut și brutalizat de autoritățile ungare de ocupație, apoi expluzat forțat peste hotarul creat de Hitler, Mussolini și Horty. O vreme, episcopul Nicolae Popoviciu merge în Transnistria, intrată în administrație românească (de la Nistru la Bug
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
adoptării unor legi antisemite din timpul Guvernului Goga-Cuza, gazeta lui Ebner, "Ostjüdische Zeitung", a fost și ea închisă, ca și celelalte ziare evreiești. În anul 1940 se afla în vizită în Palestina, unde a fost surprins de evenimentele din România - ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către U.R.S.S., Dictatul de la Viena și apoi instaurarea regimului național-legionar în România. Aceste evenimente l-au determinat să rămână în Palestina, aflată pe atunci sub mandat britanic. În Palestina, dr. Ebner a colaborat la
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
facilităților și utilităților au fost donate poporului australian. Reacțiile indigenilor la apariția bruscă a coloniștilor britanici în Australia au fost variate, dar au devenit ostile în mod inevitabil atunci când prezența coloniștilor a condus către o competiție asupra resurselor și la ocuparea teritoriilor aborigenilor. Bolile europene au decimat populațiile native iar ocuparea sau distrugerea pământurilor și a resurselor de hrană a dus la foamete în rândurile acestora. Nici britanicii și nici populațiile aborigene nu au abordat conflictul într-un sens organizat iar
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
la apariția bruscă a coloniștilor britanici în Australia au fost variate, dar au devenit ostile în mod inevitabil atunci când prezența coloniștilor a condus către o competiție asupra resurselor și la ocuparea teritoriilor aborigenilor. Bolile europene au decimat populațiile native iar ocuparea sau distrugerea pământurilor și a resurselor de hrană a dus la foamete în rândurile acestora. Nici britanicii și nici populațiile aborigene nu au abordat conflictul într-un sens organizat iar ciocnirile s-au produs între grupuri de coloniști și triburi
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Campania din Borneo care a continuat până la sfârșitul războiului. Dar aceste campanii au contribuit în mică măsură la înfrângerea Japoniei și rămâne un subiect controversat utilitatea lor. După capitularea Japoniei la 15 august 1945, Australia și-a asumat responsabilitatea pentru ocuparea insulei Borneo și a estului Indiilor Olandeze de Est până la reinstaurarea conducerii coloniale olandeze și britanice. Autoritățile australiene au mai condus o serie de procese pentru crime de război ale personalului japonez. 993.000 de australieni au fost înrolați pe parcursul
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
efectuând 350 de ieșiri lansând 122 de bombe cu ghidaj laser. Puterea militară irakiană nu a rezistat prea mult în fața trupelor de coaliție și, odată cu înfrângerea lor, majoritatea forțelor australiene au fost retrase. Inițial Australia nu a luat parte la ocuparea post-război a Irakului dar apoi un grup de blindate ușoare - Grupul Operativ Al Muthanna (AMTG) ce includea 40 de vehicule ASLAVși infanterie - a fost trimis în sudul Irakului în aprilie 2005 ca parte a "Operațiunii Catalyst". Rolul acestei forțe a
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Ocuparea Constantinopolului (Istanbulul zilelor noastre) (13 noiembrie 1918 - 23 septembrie 1923) a fost ocupația militară a capitalei Imperiului Otoman care a urmat semnării Armistițiului de la Mudros, la sfârșitul Primului Război Mondial. Primele trupe franceze au intrat în capitală pe 12 noiembrie 1918, urmate
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
pe 23 septembrie 1923. Primele trupe ale revoluționarilor turci au intrat în oraș pe 6 octombrie 1923. Trupele aliate și-au împărțit orașul și au organizat o comisie interaliată militară de administrație începând cu primele săptămâni ale lunii decembrie 1918. Ocuparea Constantinopolului de către Aliați a fost pentru prima oară când orașul a fost predat unor forțe străine de la cucerirea orașului de către otomani în 1453. Ocuparea Constantinopolului, împreună cu Ocuparea Izmirului a mobilizat fortele naționaliste turce și a dus la declanșarea Războiului de
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]