65,252 matches
-
au fost îngropați în acel loc. Spațiul din cimitir rămas liber mai cuprinde astăzi doar o suprafață restrânsă de teren. În acest penitenciar au petrecut ani de temniță următoarele și așa zise personalități: Valeriu Gafencu - și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-i credința. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
păstorea pentru slujba de dimineață. La scurtă vreme, în celula sa este închis și liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Urmează ani de temniță grea, în care Richard Wurmbrand este închis singur în celule subterane obscure, torturat bestial sau purtat prin diverse închisori: Rahova, Jilava, Târgu Ocna, etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei ani, împarte mai multe celule cu
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
iar acțiunea are loc în 1913. Gelu Ruscanu este directorul unui ziar socialist care intră în posesia unei scrisori compromițătoare pentru ministrul Justiției. Fiind silit de colegii săi de partid, Gelu renunță la publicarea scrisorii în schimbul eliberării unui muncitor din închisoare. Scrisoarea era de la fosta sa amantă, în prezent soția ministrului. În scrisoare, ea îl acuză pe acesta de o crimă nelegiuită. În final, Gelu se sinucide.
Jocul ielelor () [Corola-website/Science/335861_a_337190]
-
este o piesă de teatru a autorului român Camil Petrescu. A fost publicată fragmentar în "Universul literar", nr. 17 din 25 aprilie 1926, și anume scena închisorii de la Conciergcrie (actul IV). A fost publicată și în foileton în "Vremea", primele 14 tablouri fiind tipărite în numerele 129 (4 septembrie 1926) - 155 (18 decembrie 1926). Apare integral în volum la Editura Vremea din București în anul 1931. Este
Danton () [Corola-website/Science/335863_a_337192]
-
să ridice legea marțială și cenzura presei. La alegerile din decembrie pentru , partidele pro-germane au primit 87% din voturi (25 de locuri din 29) în teritoriul Klaipėda. Dr. Ernst Neumann, principalul inculpat în procesele din 1934, a fost eliberat din închisoare în februarie 1938 și a devenit liderul mișcării pro-germane din Klaipėda. În decembrie, el a fost primit de Adolf Hitler, care l-a asigurat că problema Klaipėdei va fi rezolvată până în martie sau aprilie 1939. Neumann și alți activiști naziști
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
În România, drepturile omului sunt în general respectate de autorități. Totuși, există îngrijorări în ceea ce privește abuzurile din partea forțelor de ordine, discriminarea minorității rrome și a minorităților sexuale, corupția guvernamentală, condițiile precare din închisori și independența judiciară compromisă. România s-a clasat pe locul 59 din 167 de țări într-un studiu al revistei financiare "The Economist" privind starea democrației în 2015, fiind descrisă ca o "democrație defectuoasă", asemenea altor țări din Europa Centrală
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
ONG-uri. În penitenciarele din România sunt închise 29.660 de persoane, deși capacitatea de detenție, calculată la 4 m², este de 17.772. Doar în 2014, România a fost condamnată să plătească 196.400 de euro din cauza condițiilor din închisori. Până la jumătatea lunii iulie a anului 2014, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a emis 11 hotărâri împotriva statului român pentru condițiile de detenție precare și tratamentul inuman și degradant din închisori. Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
să plătească 196.400 de euro din cauza condițiilor din închisori. Până la jumătatea lunii iulie a anului 2014, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a emis 11 hotărâri împotriva statului român pentru condițiile de detenție precare și tratamentul inuman și degradant din închisori. Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a făcut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013, sunt: supraaglomerarea, igiena neadecvată, lipsa programelor educaționale și culturale, tratamentul pacienților vulnerabili, lipsa asistenței medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
a anului 2014, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a emis 11 hotărâri împotriva statului român pentru condițiile de detenție precare și tratamentul inuman și degradant din închisori. Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a făcut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013, sunt: supraaglomerarea, igiena neadecvată, lipsa programelor educaționale și culturale, tratamentul pacienților vulnerabili, lipsa asistenței medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de deținuți lucrează, majoritatea voluntar, adică fără a fi remunerați. Potrivit unui raport anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102 deținuți au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre aceștia suferind o moarte violentă. Într-unul din aceste cazuri, cel al lui Cătălin Resmovici, închis la Penitenciarul Giurgiu, autoritățile au declarat că moartea acestuia a survenit după o supradoză de medicamente, deși unchiul său spunea
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
sparți, o gaură în cap, mâna ruptă și organele genitale distruse. Într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite se arată că agresiunile din partea gardienilor sunt frecvente, iar uneori deținuții își atacă și abuzează colegii deținuți. Condițiile precare din închisori au fost motivele pentru numeroase proteste din partea deținuților, semnificative fiind protestele din decembrie 2006. Atunci, peste 6.000 de deținuți din 25 de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
precare din închisori au fost motivele pentru numeroase proteste din partea deținuților, semnificative fiind protestele din decembrie 2006. Atunci, peste 6.000 de deținuți din 25 de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii, există atitudini negative și comportamente discriminatorii de factură rasistă. Discriminarea socială sistematică a romilor le afectează acestora dreptul la educație, locuință, îngrijire medicală și oportunități de angajare adecvate. În 2010 45% din șomerii romi au declarat că etnia
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
de antisemitism clasic, rasist și religios, a creat în rândurile milenarei comunități evreiești o atmosferă de spaimă și nesiguranță. În iulie 1948 guvernul a adoptat o lege prin care orice activitate sionistă a devenit pasibilă de pedepse între 7 ani închisoare și pedeapsă cu moartea. La 28 august 1948 li s-a interzis evreilor să lucreze în bănci și în tranzacții de valută. În septembrie au fost concediati salariatii evrei de la caile ferate, poștă, telegraf și ministerul de finanțe, ca suspecți
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
guvernul irakian s-a adresat companiilor de petrol operând în Irak, recomandându-le să nu angajeze evrei. In multe cazuri evreii erau opriți în stradă de către polițiști pentru a le confisca ceasurile, și erau aduși în fața justiției și sondamnati la închisoare sub pretext că prin intermediul ceasurilor de mână transmiteau telegrafic secrete militare sioniștilor din Palestina. Ceasurile respective erau predate apoi politiștilor ca bonus. La 19 februarie 1949, premierul Nuri al-Said a recunoscut că evreii din Irak fac în ultimele luni obiectul
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Hulewicz (Wiesława Kosmalska), de la care află despre moartea lui Birkut în timpul grevelor din decembrie 1970 și despre căsătoria lui Tomczyk cu Agnes (Krystyna Janda), o tânără regizoare ce lucrase în 1976 la un film despre Birkut. Ziaristul o vizitează în închisoare pe fosta regizoare, care fusese arestată pentru susținerea grevei. Agnes îi povestește cum l-a întâlnit pe Tomczyk și îi descrie viața grea de familie pe care a avut-o din cauza șicanelor permanente ale organele de securitate. Winkel își dă
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]
-
dar care se pronunță asemănător, sporesc confuzia. Treptat se formează însă o legătură între Louka și Kolja. Copilul se îmbolnăvește de meningită și trebuie să fie îngrijit cu atenție pe bază de antibiotice. Louka este amenințat apoi de autorități cu închisoarea pentru că a încheiat o căsătorie suspectă, iar copilul urmează să fie deportat și plasat într-un orfelinat rus. Revoluția de catifea intervine însă, iar mama lui Kolja revine în Cehoslovacia și își ia fiul înapoi. Louka și Kolja se despart
Kolja () [Corola-website/Science/335906_a_337235]
-
externe) și Gustáv Husák (conducătorul organismului administrativ responsabil pentru Slovacia), care au fost înlăturați din funcții în urma acuzațiilor de „naționalism burghez”. Slánský și Clementis au fost executați în decembrie 1952, iar sute de alți oficiali guvernamentali au fost trimiși la închisoare. Husák a fost reabilitat în anii 1960 și a devenit lider al Cehoslovaciei în 1969. Într-o fotografie celebră din 21 februarie 1948, descrisă și în "Cartea râsului și a uitării" de Milan Kundera, Clementis stă lângă Gottwald. Atunci când Vladimír
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
al II-lea al Boemiei. El era inițial un castel regal important și sediu al margrafilor Moraviei la mijlocul secolului al XIV-lea, dar a fost transformat treptat într-o fortăreață uriașă în stil baroc, ce a devenit cea mai dură închisoare din Austro-Ungaria și apoi o cazarmă. Această închisoare a făcut parte întotdeauna din cetatea Špilberk. Orașul Brno a cumpărat castelul în 1560 și l-a transformat într-o fortăreață municipală. În anul 1620, după ce au fost înfrânți în Bătălia de la
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
un castel regal important și sediu al margrafilor Moraviei la mijlocul secolului al XIV-lea, dar a fost transformat treptat într-o fortăreață uriașă în stil baroc, ce a devenit cea mai dură închisoare din Austro-Ungaria și apoi o cazarmă. Această închisoare a făcut parte întotdeauna din cetatea Špilberk. Orașul Brno a cumpărat castelul în 1560 și l-a transformat într-o fortăreață municipală. În anul 1620, după ce au fost înfrânți în Bătălia de la Muntele Alb în data de 8 noiembrie, conducătorii
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
Špilberk au contribuit la apărarea orașului Brno împotriva incursiunilor suedeze din cursul Războiului de Treizeci de Ani, iar ulterior castelul a fost întărit și mai mult, dobândind o funcție militară decisivă. În același timp, castelul Špilberk a fost folosit ca închisoare. Primii prizonieri aduși aici au fost protestanții, urmați mai târziu de participanții la revoluțiile din 1848-1849, deși au fost internați și infractori de drept comun (criminali, hoți și infractori mărunți). Franz Freiherr von der Trenck, militar austriac și una dintre
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
fostei cetăți au fost umplute cu patrioții italieni cunoscuți sub numele de carbonari, care luptau pentru unirea, libertatea și independența țării lor. Poetul Silvio Pellico, care a fost internat aici timp de opt ani, a contribuit la celebritatea europeană a închisorii Špilberk prin cartea sa "Le mie prigioni - Închisorile mele". Ultima mare grup „național” de deținuți politici de la Špilberk a fost format din aproximativ 200 de revoluționari polonezi, participanți în majoritate la Revolta din Cracovia din 1846. După aceea, împăratul austriac
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
cunoscuți sub numele de carbonari, care luptau pentru unirea, libertatea și independența țării lor. Poetul Silvio Pellico, care a fost internat aici timp de opt ani, a contribuit la celebritatea europeană a închisorii Špilberk prin cartea sa "Le mie prigioni - Închisorile mele". Ultima mare grup „național” de deținuți politici de la Špilberk a fost format din aproximativ 200 de revoluționari polonezi, participanți în majoritate la Revolta din Cracovia din 1846. După aceea, împăratul austriac Franz Joseph a desființat închisoarea Špilberk în 1855
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
Le mie prigioni - Închisorile mele". Ultima mare grup „național” de deținuți politici de la Špilberk a fost format din aproximativ 200 de revoluționari polonezi, participanți în majoritate la Revolta din Cracovia din 1846. După aceea, împăratul austriac Franz Joseph a desființat închisoarea Špilberk în 1855 și după plecarea ultimilor prizonieri, trei ani mai târziu, clădirile sale au fost transformate în cazărmi, având această funcționalitate timp de o sută de ani. Špilberk a intrat în conștiința publică ca un centru al suferinței și
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
an al ocupației naziste a Cehoslovaciei. Mai multe mii de patrioți cehi au suferit în Špilberk la acea vreme, unii dintre ei fiind condamnați la moarte. Pentru majoritatea lor, Špilberk a fost doar o oprire în drumul lor către alte închisori germane și lagăre de concentrare naziste. În perioada 1939-1941, Armata Germană și Gestapo-ul au organizat o amplă reconstrucție a cetății Špilberk, în scopul de a o transforma într-o cazarmă model în spiritul istoricismului romantic atât de iubit de
Castelul Špilberk () [Corola-website/Science/335963_a_337292]
-
curând, Ranković a fost descoperit de către poliție. El a fost capturat la Belgrad, într-o locuința comspirativă. Procesul lui Ranković a fost unul din primele procese de după proclamarea dictaturii regelui Alexandru I. El a fost condamnat la 6 ani de închisoare și și-a ispășit pedeapsa în închisorile din Sremska Mitrovica și Lepoglava. În timpul detenției sale, el a făcut propagandă comunistă în rândul tinerilor deținuți. În închisoare, el a organizat atacuri ale deținuților politici atacuri împotriva poliției. A fost eliberat în
Aleksandar Ranković () [Corola-website/Science/335998_a_337327]