67,111 matches
-
culturale, morale și legale. Doar în acest mod pot fi asigurate normalitatea și raționalitatea vieții sociale, „standardizarea” unei mari părți a comportamentului uman permițând o comunicare concertată și inteligibilă a membrilor societății și indicații pertinente pentru modul său de a acționa. Factorul cultural poate explica în bună măsură modul cum funcționează ordinea socială într-o anumită societate. În măsura în care comportamentul cultural poate fi definit ca o totalitate de acțiuni, reacții, convingeri, aspirații, enunțuri verbale sau experiențe subiective (adică de tot ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în atingerea scopurilor cele mai eficace și eficiente mijloace, raționalitatea implicând aici sensul weberian de adecvare a mijloacelor la scopuri; - nevoia firească de obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem racorda la acțiunile și conduitele celorlalți; - dirijarea sociabilității umane în sensul dorit de societate și asigurarea predictibilității acțiunilor și conduitelor de așa manieră, încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
filtrate prin condițiile interne, acestea coparticipând ca elemente ale „aliajului”. Dezvoltarea, ca ordine succesivă a stadiilor, a fost o rezultantă a conlucrării dintre aceste influențe și condiții, o codificare în care nu se mai poate decela între împrumuturile ce au acționat și sistemul de înregistrare folosit (condiții). Ea nu a fost un simplu „efect de amprentă” sau „copiere” a Nachbarshaft-ului săsesc, ci un proces complex de elaborare și „construire” a unei instituții specific românești ce a răspuns unor necesități proprii comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
crede Paul Cernat, „a fost folosită de putere ca filtru de selecție, spațiu de negociere și supapă defulatorie, pentru a face mai ușor de înghițit pilula ideologica”. Adrian Păunescu a fost folosit pe post de „îmblânzitor” al totalitarismului ceaușist, a acționat ca „anestezist național” în vederea „lobotomizării comuniste a populației”, a fost „manipulatorul magic” care a creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-și câștiga independența și de a progresa. Pus În situația de a practica o diversitate de comportamente, de a se transpune În „pielea” unor personaje, copilului i se solicită un anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a acționa efectiv pe baza unor reguli de comportare civilizată, de a exersa În mod direct deprinderi, comportamente, relații sociale. Putem să afirmăm cu toată convingerea că astfel de jocuri au o eficiență sporită și marchează puternic comportamentul personal și social al
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
le aduce (e-mail, comerț electronic și tranzacții electronice, piața internet, distribuția de „conținut”) prin cuprinderea în sfera informației electronice a unui număr cât mai mare de cetățeni, se trece la societatea informațională. Cunoașterea este informație cu înțeles și informație care acționează. De aceea, societatea cunoașterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informațională și nu poate fi separată de aceasta. În același timp, ea este mai mult decât societatea informațională prin rolul major care revine informației-cunoaștere în societate. Cel mai bun
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoașterii este, probabil, acela de societate informațională și a cunoașterii. Denumirea de societate a cunoașterii este utilizată astăzi în întreaga lume. Această denumire este o prescurtare a termenului societate bazată pe cunoaștere. Se poate defini cunoașterea drept capacitatea de a acționa, ca un potențial de acțiune. Cunoașterea științifică și tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acționa. Statutul privilegiat al cunoașterii științifice și tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile științifice sunt în general considerate a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în întreaga lume. Această denumire este o prescurtare a termenului societate bazată pe cunoaștere. Se poate defini cunoașterea drept capacitatea de a acționa, ca un potențial de acțiune. Cunoașterea științifică și tehnică nu este nimic altceva decât abilitatea de a acționa. Statutul privilegiat al cunoașterii științifice și tehnice în societatea modernă derivă nu din faptul că descoperirile științifice sunt în general considerate a fi credibile, obiective, conforme realității, sau de nediscutat, ci din faptul că această formă de cunoaștere, mai mult
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a două sau mai multor structuri într-o singură structură, conform unor criterii. Copierea presupune obținerea unei dubluri, integrale sau parțiale, aleasă de utilizator. Categorii de operațiuni definite asupra datelor Prelucrarea datelor presupune parcurgerea unei succesiuni ordonate de operații, care acționează asupra valorilor acestora. Ele se pot grupa în următoarele categorii: operațiuni de atribuire; operațiuni de calcul; operațiuni de decizie; operațiuni de intrare/ieșire; operațiuni de transfer a controlului. Operațiunile de atribuire sunt acelea prin care unei variabile i se atribuie
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de către toți „actorii” din întreprindere, la diferite nivele, de la cei ce-și desfășoară activitatea în sistemul operațional, până la conducerea de vârf. Prin activitatea decizională, întreprinderea este reglată, condusă și adaptată mediului concurențial. Acest sistem primește informații despre sistemul operațional și acționează prin decizii asupra acestuia. Sistemul informațional este cel care asigură funcționarea sistemului de conducere, prin realizarea cuplajului sistem de conducere-sistem operațional. El cuprinde ansamblul informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, precum și totalitatea mijloacelor, metodelor și tehnicilor prin care se asigură prelucrarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se interpuneau încă analistul, programatorul, operatorul de date, controlorul datelor, administratorul arhivei de informație. Entitatea organizațională caracteristică era centrul de calcul, cu zeci sau sute de persoane, majoritatea operatori. În prezent, contactul dintre utilizator și sistemul TIC este direct, utilizatorul acționând dispozitive prietenoase staționare (de exemplu, PC) sau mobile (de exemplu, PDA, tableta), eventual fiind identificat prin utilizarea cartelei cu microprocesor. Aplicațiile standardizate pe baza celei mai bune experiențe mondiale și importante posibilități de localizare prin parametrizare sunt elaborate, întreținute și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Acest lucru se poate realiza prin implementarea, în mecanismul cauzal, a unor „dispozitive” instituționale care se declanșează în mod automat, atunci când anumite condiții, preconcepute, sunt verificate și, ca urmare, produc variația variabilei țintă. Este de menționat faptul că criteriile menționate acționează simultan, realizând o dublă caracterizare a oricărei politici guvernamentale concrete. Cu alte cuvinte, o anumită politică guvernamentală va fi calificată atât după primul criteriu cât și după al doilea. Am avea, astfel, în principiu, patru categorii distincte de politici guvernamentale
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
este o politiciă inconsistentă. Într adevăr, dacă politica guvernamentală este directă, acest lucru înseamnă că variabila țintă este vizată în mod nemjilocit, fără intermedierea vreunei variabile de comandă. Or, caracterul implicit înseamnă tocmai existența unei asemenea variabile de comandă care acționează asupra variabilei țintă. Așadar, conform condiției de consistență, vom avea doar trei tipuri distincte de politici guvernamentale: 1) politica guvernamentală directă explicită; 2) politica guvernamentală indirectă explicită; 3) politica guvernamentală indirectă implicită. O politica guvernamentală explicită este ceea ce vom numi
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
se pare, o imposibilitate. Ca urmare, metoda pe care o vom utiliza este aceea a identificării unei liste minimale cu cele mai importante instrumente ale unei politici date și examinarea fiecărui asemenea instrument, în scopul de a stabili dacă el acționează într-un mod discreționar sau într-unul non discreționar. Vom fi interesați de a stabili condiții instituționale și de mecanism care să asigure ca un anumit instrument (sau cele mai importante, sau, la limită toate) al unei anumite politici guvernamentale
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
respective (prin anticiparea impactului, respectiv prin construirea, de către proces, a propriilor funcții de reacție la aceste decizii); 2. Competența anti-ciclică a sistemului fiscal-bugetar -notația predicatului: ; -definiția predicatului: capacitatea instituțională dar și efectivitatea practică a statului, a sistemului fiscal-bugetar, de a acționa (de a lua măsuri instituționale) anti ciclice sau de a contracara, total sau parțial, efectul pro-ciclic al acțiunilor altor actori instituționali; -funcția predicatului: asigurarea, pe un orizont de timp previzibil, împotriva formării de cercuri vicioase (pe baza reacțiilor de tip
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se poate vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor publice și se poate evalua, în funcție de poziția economiei pe ciclul economic, măsura în care politica fiscală acționează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul creșterii dezechilibrelor. În cercetarea efectuată, analizez performanța managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural, prin intermediul căruia se evaluează gradul de discreționarism al politicii fiscal-bugetare din România, gradul în care politica
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare -, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se pot vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor publice și se poate evalua (în funcție de poziția economiei pe ciclul economic) măsura în care politica fiscală acționează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul creșterii dezechilibrelor. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În România, nivelurile efective ale deficitului bugetului general consolidat (date oficiale) au fost de 2,5% în 2007 și, respectiv, 5,4% din PIB în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
precum și criza de încredere. În România, contagiunea crizei financiare globale s-a suprapus efectului de cauzalitate cumulativă - efectele negative ale crizei externe fiind accentuate de dezechilibrele interne deja existente, mai ales în economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, a acționat și efectul de turmă - investitorii retrăgându-și capitalurile speculative din țările emergente într-o perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
modificată, în cazul în care, de exemplu, peste șase ani mediul macroeconomic se schimbă. Or, pentru a modifica Constituția trebuie să existe o largă majoritate. În situația noastră este clar că gradul ridicat de oportunism politic s-ar putea să acționeze atunci și regula să înceapă să lucreze împotriva interesului național. Mitul 2. Regula fiscală blochează investițiile. Fals. Acest tip de regulă fiscală este de departe cea care are cea mai ridicată marjă de flexibilitate. Totuși, dacă gândim în termenii situației
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în vigoare pentru bugetul din 2009 SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Belgia SR (supranational rules) SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Brazilia BBR, ER (2000) DR (debt rule - regulă privind datoria publică) (2001) Acționează Legea responsabilității fiscale Investițiile sunt excluse din țintele fiscale Legea stabilește o serie de reguli numerice privind indicatorii fiscali - de exemplu, ținte multianuale privind soldul bugetar, cheltuielile bugetare și datoria publică. Dacă țintele sunt încălcate, sunt prevăzute acțiuni corective și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și ale structurilor subiacente, la niveluri și pe întinderi variabile, produse de un agent vulnerant, cu păstrarea integrității tegumentelor. 12.2.1. CLASIFICAREA CONTUZIILOR Criteriile de clasificare ale acestor leziuni sunt multiple și dependente de: natura și forța cu care acționează traumatismul, importanța leziunilor produse. Ca urmare contuziile pot fi clasificate în funcție de: profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2.1.1. Profunzimea leziunilor a. contuzii superficiale care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ETIOPATOGENIA CONTUZIILOR Contuziile sunt produse de agenți traumatici cu suprafața regulată și întinsă, care împing și compresează pielea fără a o rupe. Factorii etiologici pot avea stări fizice diferite, cea ce explica variabilitatea leziunilor; pot fi fizici sau chimici, pot acționa izolat sau se pot asocia. În general, agenții fizici sunt cei mai frecvenți ( plăci sau piese metalice, bare, cărămizi sau surpări de pereți ori maluri de pământ, etc.) care determină zdrobiri, efecte explozive (bombe, gaze etc.) sau compresiuni (mai frecvent
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
În general, agenții fizici sunt cei mai frecvenți ( plăci sau piese metalice, bare, cărămizi sau surpări de pereți ori maluri de pământ, etc.) care determină zdrobiri, efecte explozive (bombe, gaze etc.) sau compresiuni (mai frecvent la imersia scafandrilor). Forța contuzivă acționează prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
contuzivă acționează prin: presiune când elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse și apoi strivite; tracțiune când țesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilității lor normale și se rup în mod variabil după rezistența lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
precoce, dar reversibil. la nivelul extremității cefalice, modificările fiziopatologice rezultă din transferul de energie cinetică asupra craniului și conținutului intracranian (creier, meninge, vase, L.C.R.) care reacționează funcțional și lezional. Efectul traumatic rezultă ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct de vedere fiziopatologic efectele traumatice au un caracter dinamic (evolutiv) și ca urmare evaluarea lor este retrospectivă. Indiferent de mecanismul de producere a contuziilor direct sau indirect acțiunea traumatismului determină tulburări funcționale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]