66,723 matches
-
de conștientizare a ființelor umane. Definiția cunoașterii este un subiect dezbătut în continuare de către filozofi în domeniul epistemologiei. Definiția clasică, descrisă dar nu complet aprobată de către Platon, susține că o afirmație trebuie să întrunească trei criterii pentru a fi considerată cunoaștere: trebuie să fie justificată, adevărată și credibilă. Unii susțin că aceste condiții nu sunt suficiente, cum ar fi condiția suplimentară a lui Simon Blackburn, conform căreia nu trebuie să spunem că cei care întrunesc oricare dintre aceste condiții „prin eroare
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
adevărată și credibilă. Unii susțin că aceste condiții nu sunt suficiente, cum ar fi condiția suplimentară a lui Simon Blackburn, conform căreia nu trebuie să spunem că cei care întrunesc oricare dintre aceste condiții „prin eroare, omisiune sau eșec” au cunoaștere. În contrast cu această abordare, Wittgenstein a observat, urmărind paradoxul lui Moore, că cineva poate spune „o crede și să nu fie așa”, însă nu poate spune „o cunoaște și să nu fie așa”. El continuă să argumenteze că acestea nu corespund
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
acest punct de vedere, a ști că ceainicul fierbe nu presupune să fii într-o stare mentală specifică, ci a efectua o operație specifică pe afirmația că ceainicul fierbe. Wittgenstein a căutat să depășească dificultatea definiției observând modul în care „cunoașterea” este folosită în limbajul natural. El privea cunoașterea ca un caz de recunoaștere a familiarității. Mergând pe această idee, „cunoașterea” a fost reconstruită ca un concept separat, care evidențiază trăsăturile relevante, dar care nu este ilustrat în mod adecvat de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
fierbe nu presupune să fii într-o stare mentală specifică, ci a efectua o operație specifică pe afirmația că ceainicul fierbe. Wittgenstein a căutat să depășească dificultatea definiției observând modul în care „cunoașterea” este folosită în limbajul natural. El privea cunoașterea ca un caz de recunoaștere a familiarității. Mergând pe această idee, „cunoașterea” a fost reconstruită ca un concept separat, care evidențiază trăsăturile relevante, dar care nu este ilustrat în mod adecvat de nicio definiție. -Intenționalitatea definește predeterminarea acțiunii în real
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
efectua o operație specifică pe afirmația că ceainicul fierbe. Wittgenstein a căutat să depășească dificultatea definiției observând modul în care „cunoașterea” este folosită în limbajul natural. El privea cunoașterea ca un caz de recunoaștere a familiarității. Mergând pe această idee, „cunoașterea” a fost reconstruită ca un concept separat, care evidențiază trăsăturile relevante, dar care nu este ilustrat în mod adecvat de nicio definiție. -Intenționalitatea definește predeterminarea acțiunii în real prin construcția unui model de acțiune în mintea subiectului. -Raționalitatea definește căutarea
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
tuturor formelor, proprietăților și relațiilor între proprietăți, care permit subiectului să realizeze o anume transformare de stare în realitate, sau să explice cauzal o anume stare observată ori construită experimental. -Valorizarea este consecința evaluării utilității rezultatelor dobândite printr-o anume cunoaștere, printr-o acțiune configurantă sau explicantă cauzal de modalitate. Funcția cognitiva implică conștiența subiectului, implică capacitatea acestuia de a modela realitatea în mintea sa, de a se modela pe sine ca agent purtător de conștiență și creator de cunoaștere, dar
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
anume cunoaștere, printr-o acțiune configurantă sau explicantă cauzal de modalitate. Funcția cognitiva implică conștiența subiectului, implică capacitatea acestuia de a modela realitatea în mintea sa, de a se modela pe sine ca agent purtător de conștiență și creator de cunoaștere, dar și de a se separa de modelele de sine și de realitate, tratându-se pe sine ca sursă a modelării și conștientizării modelării realității. Conștiența sumar caracterizată este proprietatea sistemului de a se identifica, diferenția structural și dinamic, poziționa
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
realității, indivizi cunoscători și mulțimea efectelor acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de familii de forme sau familii de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de familii de forme sau familii de proprietăți, care conduc la o anume stare sau o dependență precisă între o serie de stări
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de familii de forme sau familii de proprietăți, care conduc la o anume stare sau o dependență precisă între o serie de stări. Cunoașterea abstractă caracterizantă de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de familii de forme sau familii de proprietăți, care conduc la o anume stare sau o dependență precisă între o serie de stări. Cunoașterea abstractă caracterizantă de obiect și proces fenomenal sau social își
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi practică sau intuitivă. Cunoașterea abstractă este acțiune corelantă între serii de familii de forme sau familii de proprietăți, care conduc la o anume stare sau o dependență precisă între o serie de stări. Cunoașterea abstractă caracterizantă de obiect și proces fenomenal sau social își definește componentele obiect, relație și proprietate, precum și procedurile specifice de manipulare distinctă a obiectelor, regulile de conectare între acțiunile operante și traseul conexiunilor argumentate care indică posibilitatea realizării sau negarea
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
definește componentele obiect, relație și proprietate, precum și procedurile specifice de manipulare distinctă a obiectelor, regulile de conectare între acțiunile operante și traseul conexiunilor argumentate care indică posibilitatea realizării sau negarea posibilității realizării unei anume configurații într-un spațiu obiectual determinat. Cunoașterea practică vizează realizarea directă a unei forme sau mulțimi de forme conectate funcțional, acesta este cazul proiectării și realizării de obiecte, funcții și utilități prin unelte materiale. Cunoașterea formală utilizează operatori și interpretări cantitative, matematice, și este folosită pentru a
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
sau negarea posibilității realizării unei anume configurații într-un spațiu obiectual determinat. Cunoașterea practică vizează realizarea directă a unei forme sau mulțimi de forme conectate funcțional, acesta este cazul proiectării și realizării de obiecte, funcții și utilități prin unelte materiale. Cunoașterea formală utilizează operatori și interpretări cantitative, matematice, și este folosită pentru a modela precis, predictiv, utilizând funcții matematice, un segment de fenomenalitate, un aspect metabolic sau conceptual al omului, sau a stabili parametrii și dimensiona dinamic o acțiune socială, o
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
utilizând funcții matematice, un segment de fenomenalitate, un aspect metabolic sau conceptual al omului, sau a stabili parametrii și dimensiona dinamic o acțiune socială, o instituție, o anume agregat unealtă, cu o structură și utilitate specifică. Putem de asemeni discrimina cunoașterea culturală, care operează cu variabile ambigue precum valori, atitudini, legături sufletești, emoții, contacte, cooperări și conflicte umane. În cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere 'abstractă' care construiește principii și metode de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
acțiune socială, o instituție, o anume agregat unealtă, cu o structură și utilitate specifică. Putem de asemeni discrimina cunoașterea culturală, care operează cu variabile ambigue precum valori, atitudini, legături sufletești, emoții, contacte, cooperări și conflicte umane. În cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere 'abstractă' care construiește principii și metode de creație muzicală, picturală, regizorală sau literară, sau principii estetizante. Fiecare domeniu al cunoașterii are obiecte proprii, reguli generative proprii și strategii evaluante
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
și utilitate specifică. Putem de asemeni discrimina cunoașterea culturală, care operează cu variabile ambigue precum valori, atitudini, legături sufletești, emoții, contacte, cooperări și conflicte umane. În cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere 'abstractă' care construiește principii și metode de creație muzicală, picturală, regizorală sau literară, sau principii estetizante. Fiecare domeniu al cunoașterii are obiecte proprii, reguli generative proprii și strategii evaluante și utilizante proprii, unele accesibile majorității altele extrem de tehnice formal, sau
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
contacte, cooperări și conflicte umane. În cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere 'abstractă' care construiește principii și metode de creație muzicală, picturală, regizorală sau literară, sau principii estetizante. Fiecare domeniu al cunoașterii are obiecte proprii, reguli generative proprii și strategii evaluante și utilizante proprii, unele accesibile majorității altele extrem de tehnice formal, sau subtil realizante estetic, inaccesibile omului mediu. Este cunoscut ca aparatul matematic utilizat în construcția modelelor teoretice actuale ale fizicii este
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
angrenează anual un număr de aproximativ 1200 de elevi din toată țara. Prima ediție a proiectuluia fost recompensată cu Premiul I la secțiunea Educație în cadrul Galei Societății Civile. Campania de Toamnă urmărește implicarea activă a studenților în comunitatea academică prin cunoaștere și apărarea drepturilor lor, participarea activă în procesul electiv al studenților reprezentanți și consolidarea structurilor de reprezentare ale studenților. În fiecare an, Campania urmărește una dintre prioritățile studenților. Anul trecut campania a fost organizată sub egida ”6 pentru Educație”, angrenând
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România () [Corola-website/Science/304847_a_306176]
-
în Cecenia ca și comunicări radio germano-cecene interceptate de sovietici. Cecenilor li s-a permis să se întoarcă pe pământurile strămoșești abia după 1956, în timpul destalinizării promovată de Nikita Hrușciov. Politica de rusificare a Ceceniei a continuat și după 1956, cunoașterea limbii ruse fiind obligatorie pentru a avansa profesional sau în sistemul politic sovietic. Mulți etnici ceceni au reușit să acceadă la funcții guvernamentale și militare de frunte în URSS, (printre aceștia numărându-se Ruslan Hasbulatov (președinte al Sovietului Suprem), generalul
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
prima parte a vieții lui), cel care a "primit iluminarea pe drumul Damascului, avea să ajungă la câteva idei care vor deveni constitutive sau referențiale ideologiei creștine din toate timpurile. Între acestea sunt de menționat: 1) cognoscibilitatea lui Dumnezeu prin cunoașterea operei sale; 2) ideea mântuirii de păcat prin credința în Isus; 3) grația, ca dar al lui Dumnezeu pentru salvarea de păcat dată lui Iisus; 4) deosebirea dintre viața prin spirit și viața subordonată nevoilor corpului; 5) considerarea bisericii ca
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
se datorează celor din urmă. Gnosticii au fost o sectă răspandită atât în Orient cât și în Occident caracterizată prin demersul de a elabora o filosofie a creștinismului, sau, altfel zis, de a "transforma credința în știință".Cuvântul gnosis înseamnă cunoaștere bazată. pe rațiune, control, argumente logice; în filosofia greacă, gnosis era opus lui pistis prin care se înțelegea cunoașterea fără control. Gnosticii au îndrăznit, în timpul lor, să raționalizeze dogmele creștine, deci să facă rațional ceea ce trecea sau era ravonal, să
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
prin demersul de a elabora o filosofie a creștinismului, sau, altfel zis, de a "transforma credința în știință".Cuvântul gnosis înseamnă cunoaștere bazată. pe rațiune, control, argumente logice; în filosofia greacă, gnosis era opus lui pistis prin care se înțelegea cunoașterea fără control. Gnosticii au îndrăznit, în timpul lor, să raționalizeze dogmele creștine, deci să facă rațional ceea ce trecea sau era ravonal, să facă deci un creștinism filosofic. Reprezentanții acestei mișcări considerate ca un mare pericol pentru religie și biserica creștină au
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Aproape toți comentatorii operei sale sunt de părere că opera lui Origene este prima mare doctrină filosofică a creștinismului. El a deosebit între doctrina principală și cea accesorie a creștinismului și a încercat să ateste valoarea adevărului relevat. Afirmă superioritatea cunoașterii care cuprinde credința ca dat al ei și subliniază că astfel, credința devine, ea însăși, cunoaștere. A susținut spiritualitatea lui Dumnezeu (Dumnezeu nu este corp), Logosul a fost definit ca substanță a substanței, reia doctrina lui Valentin referitoare la creație
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]