66,723 matches
-
filosofică a creștinismului. El a deosebit între doctrina principală și cea accesorie a creștinismului și a încercat să ateste valoarea adevărului relevat. Afirmă superioritatea cunoașterii care cuprinde credința ca dat al ei și subliniază că astfel, credința devine, ea însăși, cunoaștere. A susținut spiritualitatea lui Dumnezeu (Dumnezeu nu este corp), Logosul a fost definit ca substanță a substanței, reia doctrina lui Valentin referitoare la creație, gândește lumea inteligibilă ca model, crede și în decăderea acesteia în lumea sensibilă. Susține ideea încarnării
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
deci la ceea ce privește interioritatea. În "Contra Academicilor", sf. Augustin respinge argumentele scepticilor referitoare la negarea adevărului, surprinde erori copioase ale acestora despre relația dintre certitudine și probabilitate și demonstrează, de fapt, că scepticismul nu constituie o soluție validă asupra cunoașterii (cercetării) și despre mijloacele prin care se ajunge la adevăr. Contestarea existenței adevărului de catre Pyrrhon, Antioh, Aenesidem, Sextus Empiricus i s-a părut lui sf. Augustin ca o profundă cădere a spiritului in sofistică. El a demonstrat că negarea adevărului
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
exprimată prin celebra idee a suspendării judecății (epohe). Suspendarea judecății era legitimată de sceptici, cum se știe, prin invocarea tropilor (imperfecțiunea simțurilor, a naturii umane, a rațiunii etc.) și, deci, prin adoptarea îndoielii în orice. Îndoiala sceptică era nimicitoare pentru cunoașterea absolutistă. Cu atât mai nimicitor și periculos trecea scepticismul pentru religie. Tertullian formulase principiul "credo quia absurdum est" iar sf. Augustin își îndrepta atacul împotriva scepticismului, nu pentru a legitima credința ca absurd, ci pentru a-i găsi o explicație
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
așa-numitelor "Săptămâni de Sabbat". În fiecare an, în decurs de o săptămână petrecută în Centrul Diecezan, preoții se reciclează pe linia studiilor teologice, se familiarizează cu activitățile administrative și au contacte directe cu episcopul și personalul administrativ, ceea ce permite cunoaștere reciprocă, schimbul de opinii și experiență. Martin Roos a avut inițiativa elaborării unui program de vizite canonice pe o durată de cinci ani, pentru a cunoaște direct realitățile existente în parohii și filialele acestora. Vizitele pastorale au un specific aparte
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
Infanterie "Nicolae Bălcescu" din Sibiu (1973) și apoi Academia de Înalte Studii Militare, secția Arme Întrunite (1980). Ulterior, și-a perfecționat pregătirea militară urmând cursul postacademic de comandanți de regiment (1985); cursul postacademic superior (1993); un curs de perfecționare în cunoașterea limbii engleze (1999); Colegiul Național de Apărare (2000); master în administrația publică (2003). În anul 1998, a obținut titlul științific de doctor în științe militare, cu teza "Armata de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de
Eugen Bădălan () [Corola-website/Science/304913_a_306242]
-
În fereastra Indexes, se pot gestiona informațiile necesare unui index (ordine Ascending/Descending, Unique, Primary, Ignore Nulls). Pentru dezvoltarea de interogări, Access oferă un "Designer de interogare", o interfață grafică de utilizator, care permite utilizatorilor de a construi interogări fără cunoașterea limbajului de programare SQL. În Query Designer, utilizatorii se pot "arăta" sursele de date de interogare (care poate fi tabele sau interogări) și selecta câmpurile pe care le doresc, printr-un simplu clic de mouse. Unul dintre beneficiile Acces din
Microsoft Access () [Corola-website/Science/304919_a_306248]
-
2013, de pe scena improvizată în apropierea catargului pe care era înălțat drapelul județului Harghita, a făcut următoarea afirmație: „Trăim într-o lume în care limba maghiară a devenit discriminatorie în Miercurea Ciuc. Astăzi este ziua în care trebuie să spunem clar: cunoașterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie în Miercurea Ciuc, începând de la prefect, corespondenții televiziunilor și radiourilor românești, toată lumea care trăiește din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă.” Ráduly, împreună cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP
Róbert Kálmán Ráduly () [Corola-website/Science/305509_a_306838]
-
televiziunilor și radiourilor românești, toată lumea care trăiește din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă.” Ráduly, împreună cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), au fost amendați de CNCD cu câte 600 de lei, după ce au impus condiția cunoașterii limbii maghiare pentru ocuparea unei funcții publice.
Róbert Kálmán Ráduly () [Corola-website/Science/305509_a_306838]
-
mistici și de orientare areopagitică), acordând un rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului. El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului. El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
în care se invocă excomunicarea. Efectul este sigur și, odată cu acest rotul, teologii latini din Paris nu vor mai putea specula în legătură cu probleme cum ar fi medierea celestă între Dumnezeu și lumea sublunară, sub toate formele sale („mecanica” planetară, universaliile, cunoașterea indirectă sau chiar imposibilă a lumii de către Dumnezeu, caracterul necesar al evenimentelor particulare), unitatea intelectului universal și imposibilitatea multiplicării inteligențelor, eternitatea lumii create. Una dintre consecințele cele mai importante ale condamnării este reafirmarea omnipotenței divine, a doctrinei creației purificată de
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
dar ele au constituit condiții de posibilitate. Până acolo, însă, au existat filosofi a căror gândire începe nemijlocit sub semnul acestei propoziții. Elevul lui Bonaventura, și el augustinian, Matei din Aquasparta (1240-1302), proclamă că omul nu este capabil de nici o cunoaștere sigură fără intervenția Ideilor divine, ceea ce înseamnă că existența lumii externe este și ea o problemă de credință și iluminare. Henri din Gand, unul din consilierii episcopului Tempier cu prilejul elaborării condamnării, își pune întrebarea dacă omul este capabil de
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
fără intervenția Ideilor divine, ceea ce înseamnă că existența lumii externe este și ea o problemă de credință și iluminare. Henri din Gand, unul din consilierii episcopului Tempier cu prilejul elaborării condamnării, își pune întrebarea dacă omul este capabil de vreo cunoaștere. Nominaliștii, ulterior, prin William Ockham (și el franciscan), vor nega orice posibilitate de a întemeia cunoașterea ca fiind certă (cunoașterea poate fi intuitivă, reprezentând un asentiment, sau abstractă, reprezentând o înțelegere). Pentru Ockham, există o corespondență naturală între concepte și
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
credință și iluminare. Henri din Gand, unul din consilierii episcopului Tempier cu prilejul elaborării condamnării, își pune întrebarea dacă omul este capabil de vreo cunoaștere. Nominaliștii, ulterior, prin William Ockham (și el franciscan), vor nega orice posibilitate de a întemeia cunoașterea ca fiind certă (cunoașterea poate fi intuitivă, reprezentând un asentiment, sau abstractă, reprezentând o înțelegere). Pentru Ockham, există o corespondență naturală între concepte și lucruri, neproblematică și neintermediată de vreo „esență”, gen sau specie; ideile divine nu sunt cognoscibile de către
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
din Gand, unul din consilierii episcopului Tempier cu prilejul elaborării condamnării, își pune întrebarea dacă omul este capabil de vreo cunoaștere. Nominaliștii, ulterior, prin William Ockham (și el franciscan), vor nega orice posibilitate de a întemeia cunoașterea ca fiind certă (cunoașterea poate fi intuitivă, reprezentând un asentiment, sau abstractă, reprezentând o înțelegere). Pentru Ockham, există o corespondență naturală între concepte și lucruri, neproblematică și neintermediată de vreo „esență”, gen sau specie; ideile divine nu sunt cognoscibile de către om, în schimb Dumnezeu
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
Palamas scrie apoi trei trilogii de apărare a Isihasmului. Trilogia întâi conține următoarele titluri: Trilogiile a doua și a treia conțin titluri asemănătoare. A mai scris: Doctrina teologică a lui Grigore Palamas a fost rezumată de John Meyendorff astfel: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu este o trăire pe care toți creștinii o primesc prin botez și o actualizează prin continua participare la Euharistie, prin rugăciune și slujire, dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele. În aceste condiții, cunoașterea lui Dumnezeu nu este una
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
de John Meyendorff astfel: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu este o trăire pe care toți creștinii o primesc prin botez și o actualizează prin continua participare la Euharistie, prin rugăciune și slujire, dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele. În aceste condiții, cunoașterea lui Dumnezeu nu este una conceptuală ci o trăire duhovnicească, de natura percepției. 2. Dumnezeu este inaccesibil în ființa sa, atât în viața de aici cât și în cea viitoare, deoarece este transcendență absolută. Omul este capabil de un act
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
Energiile sunt Dumnezeu însuși. În câteva epistole, Palamas vorbește despre energiile divine necreate (gr:"energeiai, dunameis") prin care Dumnezeu comunică permanent cu lumea creată. Oamenii pot cunoaște aceste energii sub forma bunătății, harului, dreptății, ele fiind nivelul maxim la care cunoașterea umană poate ajunge deoarece esența Creatorului rămâne incognoscibilă. Ca și neoplatonicii, Palamas susține că realitatea lui Dumnezeu nu este compatibilă cu creatura, fiind una, simplă, infinită și de neînțeles. Neavând aceeași natură cu creaturile, nu poate fi înțeleasă rațional. Dumnezeu
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la premise „străine” (adică eretice). Palamas nu admite valoarea propozițiilor laice, a enunțurilor cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât și cea apodictică trebuie să pornească de la premise revelate. Dacă nu există decât adevăr revelat, și dacă adevărul revelat este cel ortodox, latinii se înșală indiferent de metodă: dacă pornesc
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
poate fi privit ca un principiu al răului. Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
Yuhanna Al Dimashki c. 676 — d. 4 decembrie 749), considerat ultimul părinte bisericesc, în ordine cronologică. Unul din cei mai importanți gânditori ai Bizanțului, de origine arameică-siriană. Spirit enciclopedic, a încercat să realizeze o sinteză de vaste proporții, a întregii cunoașteri a epocii sale, în spirit creștin, proiectul său fiind comparabil, prin proporții, cu cel aristotelic. Lucrările sale intitulate "Dialectica" și "Dogmatica" reprezintă inestimabile documente cu privire la vocabularul filosofic și la proiectul, de secol VIII, de integrare a aristotelismului în cultura creștină
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
compunerea unor Carmina (imnuri) liturgice. Scrierile Damaschinului au caracter compilator, întrucât nu doar că reia terminologia dialectică și teologică a Părinților Bisericii, dar îi și citează in extenso, fapt care deși evidențiază lipsa-i originalitate, în același timp ne arată cunoașterea sa profundă asupra acestei materii. A introdus în teologie tratarea amplă a problemelor cosmologice, antropologice și clarificarea anumitor noțiuni trinitare, și termeni noi precum: físis (natura), hìpóstasis (persoana) și perikóresis (perihoreza) (*unirea hipostatică în Cristos), anumite considerații despre cultul imaginilor
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
Normandia. Recensământul din 2001 indica un număr de 1.327 persoane (2% din populația totală) care sunt capabile să vorbească limba, din care 70% au o vârstă de peste 64 de ani. Totuși 40% din populație pretinde un anumit nivel de cunoaștere a limbii. În unele școli din insulă, limba este predată ca materie opțională.
Guernsey () [Corola-website/Science/305651_a_306980]
-
(815-877) sau Ioan Scottus Eriugena este considerat primul mare gânditor scolastic. Importanța și caracterul inedit al operei lui Eriugena stau în cunoașterea și efortul remarcabil de a introduce în lumea creștină scrierile areopagitice. Numele lui arată locul de proveniență. Astfel, "Scottus" sau "Scotus" înseamnă „scoțianul” iar "Eriugena" sau "Erigena", nume construit, se pare, de către el însuși, înseamnă „născut în Irlanda” („Eriu” desemnează
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
o problemă cu adevărat importantă pentru întreaga filosofie scolastică. Răspunsul lui Eriugena la această problemă conține trei niveluri, în funcție de diferitele situări succesive ale omului față de Adevăr. Fiecare stare a omului față de Adevăr întâlnește un anumit tip de răspuns la problema cunoașterii. 1. Starea pre-evanghelică. Înainte de venirea lui Christos, când omenirea căzută în păcat nu se afla în posesia adevărului evanghelic revelat, rațiunea a fost singura călăuzitoare a înțelepciunii și, în mod autonom, fără nici o autoritate exterioară, a reușit să explice prin
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]