66,303 matches
-
își continue activitatea de profesor universitar la ASE în paralel cu aceea de senator. După 1990 a înființat Holdingul Grivco. Grupul avea la început ca principală activitate comerțul exterior. A urmat implicarea în media și lansarea unui ziar format A4 - Jurnalul Național și prima televiziune comercială din România, Antena 1. În timp, activitățile grupului s-au concentrat pe comerțul exterior cu materiale industriale, comerțul enegetic, agricultură și mass-media, dând naștere holdingului GRIVCO, structurat în prezent pe 3 divizii: comerț, media, industrie
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
600.000 dividende de la Antena 1. Cea mai cunoscută companie a grupului Grivco este Intact Media Group, care cuprinde televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Antena International și GSP TV, radiourile Romantic FM și Radio ZU, publicațiile Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor, Săptămâna Financiară, Felicia, Confidential, BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC Science Focus, tipografia Intact, Fundația “Mereu Aproape”. Trustul media a fost cedat în 2006 fiicei sale, Camelia Voiculescu, în urma intenției lui Dan Voiculescu de a ocupa
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut jurnal. După moartea lui subită, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut jurnal. După moartea lui subită, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice. Născut cu numele de Iosif Hechter într-o familie evreiască din
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
atenția publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joacă din când în când, dar tinerii îl ignoră. Atât criticul cât și romancierul din el intră în umbră pentru o jumătate de secol, până când, în 1996 (anul publicării Jurnalului său din perioada 1935-1944), se redeșteaptă interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale "Steaua fără nume", "Ultima oră" și "Jocul de-a vacanța" au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
oră" și "Jocul de-a vacanța" au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză ("Mona, l'étoile sans nom" [Mona, steaua fără nume]- 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady. Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
a prefațat ediția publicată la Editura Humanitas, cartea fiind un document de mare valoare istorică care documentează între altele, antisemitismul societății românești în anii războiului (care a dus la masacrarea a circa 100.000 evrei cetățeni ai României ). Între timp, Jurnalul a fost publicat și în Franța, SUA, Olanda, Cehia și de curând și în Germania. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperită atât în țară cât și în străinătate. 2007 fiind anul centenarului nașterii lui Mihail Sebastian, în
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
este pe cale de a fi (re)descoperită atât în țară cât și în străinătate. 2007 fiind anul centenarului nașterii lui Mihail Sebastian, în țara sa și în străinătate au fost publicate noi studii despre scriitor și creația sa. În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele "Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 (Îngrozit, dar nu disperat/ Jurnal )" și a apărut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
centenarului nașterii lui Mihail Sebastian, în țara sa și în străinătate au fost publicate noi studii despre scriitor și creația sa. În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele "Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 (Îngrozit, dar nu disperat/ Jurnal )" și a apărut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
fost publicate noi studii despre scriitor și creația sa. În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele "Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 (Îngrozit, dar nu disperat/ Jurnal )" și a apărut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este conferit în fiecare an începând din 1985 de către "Börsenverein des Deutschen Buchhandels
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
unui Sebastian până astăzi necunoscut, care, în prima sa tinerețe, mai exact în vremea colaborării la "Cuvântul" lui Nae Ionescu, ar fi avut clare simpatii de extremă dreapta și o orientare radical contrară celei cunoscute până acum de public din "Jurnalul" său. Alături de mentorul său Nae Ionescu, afirmă autoarea, Sebastian a început prin a fi, în anii 1927-33, antidemocrat, antieuropean, împotriva parlamentarismului, adept al dictaturii, susținător al Anschluss-ului, profascist și admirator declarat al lui Mussolini. Citatele - masive - din numeroase articole semnate
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
sălbatice, îi vedeai galopând”. "Ramunch" ar putea fi o transliterație a numelui „Român” reprezentând în acest context un conducător simbolic al românilor. Cele mai vechi atestări documentare ale termenului de „rumân/român” cunoscute în mod cert sunt conținute în relatări, jurnale și rapoarte de călătorie redactate de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care, fiind în majoritate trimiși ai Sfântului Scaun, au călătorit în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Astfel, Tranquillo Andronico notează în 1534, că valahii „se numesc romani
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
fapt consemnat și definitivat de Tratatul de pace de la Paris la 10 februarie 1947. Teritoriile fostei Românii Mari care nu mai fac parte din România sunt: Basarabia, jumătatea de nord a Bucovinei, ținutul Herța, Cadrilaterul și Insula Șerpilor. Serial în Jurnalul Național despre destrămarea României Mari -
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
odată cu tipărirea revistei culturale "Familia", a lui Iosif Vulcan, revistă ce există și astăzi (în serie nouă). Până în perioada interbelică au luat ființă alte peste 20 de ziare locale, în limbile maghiară și română. Dintre cele mai importante: "Nagyváradi napló" ("Jurnalul orădean"; 1898), "Tavasz" ("Primăvara"; 1919), "Cele trei Crișuri" (revistă de cultură înființată de colonelul Bacaloglu). În ianuarie 1945 este înființat ziarul "Viața nouă", publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum "Familia" și Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin peste 13 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 5 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio. Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
printre protestanți antisemitismul nu era nici el mai mic decât printre catolici.. Cartea lui Hitler (Mein Kampf) a fost editată de un preot, teolog și călugăr ieronimit catolic (Bernhard Stempfle), care de altfel era deja la acel moment editorul unui jurnal bavarez antisemit foarte popular în toată Germania (anume Miesbacher Anzeiger). Acesta a făcut (alături de alți naziști) corectura scrierii politice a lui Hitler, a publicat cartea acestuia la casa lui de publicații, dar a și avut o contribuție importantă în chiar
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
limbi germanice. În 1892, a fost în Anglia și în Italia, căutând surse istorice pentru teza în limba franceză despre Philippe de Mézières, un francez care a participat la Cruciada Alexandriană. Între timp a devenit contribuitor al "Revue Historique", un jurnal academic francez. Oarecum nesatisfăcut de educația în Franța, Iorga și-a prezentat disertația și, în 1893, a plecat în Imperiul German, pentru a se înscrie la programul de doctorat al Universității din Berlin. Lucrarea sa despre marchizul de Saluzzo Thomas
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Veneto" despre relațiile dintre Republica Veneția și Balcani, și din nou despre cultura "Settecento". S-a concentrat asupra albanezilor și Arbëreshëlor — Iorga a descoperit cel mai vechi document istoric scris în albaneză, "Formula e pagëzimit" (1462). În 1916, a fundat jurnalul academic bucureștean "Revista Istorică", un echivalent românesc al "Historische Zeitschrift" și al "The English Historical Review". Implicarea lui Nicolae Iorga în dispute politice și cauza iredentistă au devenit caracteristice în viața sa în timpul Primului Război Mondial. În 1915, în timp ce România era încă
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Iorga a scris că evreii aveau o „pasiune pentru laude mărețe și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în "Sămănătorul", a afirmat că Iașiul era ”poluat” de o comunitate de „afaceriști păgâni și ostili”. A mai exprimat păreri similare în jurnalele de călătorie, văzând ca de înțeles pogrom-urile împotriva evreilor bucovineni și basarabeni. Venind din aceeași familie ideologică ca și mișcarea „Democrației Naționale” din Polonia,; PND-ul, fiind de părere că evreii locali sufocau clasa mijlocie românească și trebuiau să
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fraților săi, Cazan și Udriște Năsturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente specifice stilului baroc, a fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul 1642, și a fost considerată de Paul de Alep, în jurnalul călătoriilor sale, ca „un palat fără egal în lume”. Ansamblul arhitectural a avut mai mulți proprietari: Constantin Năsturel-Herescu, prințul Miloș Obrenovici, familia Atanasie Stolojan. În prezent, activitatea culturală se desfășoară în următoarele instituții culturale: Muzeul județean „Teohari Antonescu” înființat în
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
circa 2 miliarde de dolari. Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani. Serial în Jurnalul Național -
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
Pro Sport), avansând până la 64.795 de exemplare în anul 2009, devenind lider pe piața ziarelor sportive. După o perioadă în care s-a aflat în posesia trustului elvețian Ringier, actualmente face parte din trustul Intact, alături de Antena 1 și Jurnalul Național. Directorul ziarului este Ovidiu Ioanițoaia, redactor-șef fiind Cătălin Tolontan. Din echipă mai fac parte jurnaliști ca Andrei Vochin, Alin Buzărin, Cristian Geambașu, Maria Andrieș și alții. "Gazeta Sporturilor" este editată de Convergent Media SA, firmă care a avut
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
Kafka face cunoștință cu operele lui Hofmannsthal și Nietzsche, mai ales cu "Așa grăit-a Zarathustra". Încă din gimnaziu este preocupat de literatură. Primele sale încercări literare însă au fost probabil distruse de el însuși, la fel ca primele sale jurnale. Din 1899, tânărul de șaisprezece ani este atras de socialism. Deși prietenul și mentorul său politic Rudolf Illowý este exmatriculat din cauza mașinațiunilor lui socialiste, Kafka rămâne fidel convingerilor sale și poartă în continuare cu mândrie o garoafă roșie la butonieră
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
părăsește pentru prima dată Boemia și călătorește cu unchiul său Siegfried Löwy în insulele Norderney și Helgoland. Relația strânsă dintre scriitor și unchiul lui dinspre mamă, doctor în Moravia, a inspirat povestirea "Un medic de țară". Kafka evocă neîndurător, în jurnalul său, perioada adolescenței. Atunci era, după cum recunoaște, « deosebit de prost îmbrăcat », pentru că părinții îi comandau hainele de la un anume negustor din Nusle. Veșmintele inestetice i-ar fi deformat nu doar mersul și postura, ci chiar și imaginea despre sine și gândirea
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
invocat impotența (Louis Begley) sau homosexualitatea refulată (Saul Friedländer). Se pretinde că scrisorile adresate lui Oskar Pollak, precum și pasaje din "Descrierea unei lupte" sau "Procesul" ar conține elemente sau exprimări homoerotice. De asemenea, la 7 ianuarie 1912, Kafka menționează în jurnal că va poza în fața unui pictor ca model pentru Sfântul Sebastian, un personaj cunoscut în artă pentru modul cum a ajuns să camufleze fantezii homosexuale. Posibila homosexualitate a lui Franz Kafka este încă o temă controversată, contestată și prea vag
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]