67,111 matches
-
fi considerați factori ca: timpul consumat, influența posibilă asupra performanței globale dacă lucrătorul nu Îndeplinește bine această activitate. 21 I Diferențierea vizuală de departe (vederea diferențelor Între detaliile unor obiecte, evenimente sau trăsături care nu sunt la Îndemână, de exemplu, acționând un vehicul, privind peisajul, practicând un sport etc.) 25 I Diferențierea sunetelor (recunoașterea diferențelor sau schimbărilor sunetelor), cum ar fi tăria, Înălțimea sunetului și/sau calitatea tonului, de exemplu, munca acordorului de piane, a reparatorului de sisteme sonore 27 I
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
echipamentului 3.1.1. Unelte sau instrumente manuale În această categorie se includ acele instrumente care sunt folosite pentru a pune În mișcare sau a modifica piesele de lucru, materialele, produsele sau obiectele. Aici nu se cuprind instrumentele de măsurat. Acționate manual 50 I Unelte/instrumente de precizie (acționate de cel care le folosește pentru a Îndeplini operații foarte exacte sau precise, de exemplu: folosirea uneltelor gravorului, ceasornicarului, a instrumentelor chirurgicale etc.) 3.1.2. Alte instrumente manuale 56 I Dispozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În această categorie se includ acele instrumente care sunt folosite pentru a pune În mișcare sau a modifica piesele de lucru, materialele, produsele sau obiectele. Aici nu se cuprind instrumentele de măsurat. Acționate manual 50 I Unelte/instrumente de precizie (acționate de cel care le folosește pentru a Îndeplini operații foarte exacte sau precise, de exemplu: folosirea uneltelor gravorului, ceasornicarului, a instrumentelor chirurgicale etc.) 3.1.2. Alte instrumente manuale 56 I Dispozitive pentru desen sau Înrudite (instrumente folosite la scris
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
un spațiu al libertății și al siguranței, departe de un regim ce promova alte valori decît cele recunoscute pînă atunci de societate, care nu erau acceptabile pentru o parte a elitei culturale și politice, aceasta hotărînd astfel să continue să acționeze Într-un spațiu ce oferă garanții de securitate. Termenii de azil politic, refugiu sau exil aparțin aceleiași arii semantice, deși și Între aceștia pot fi făcute distincții clare. Sensul convențional al termenului de refugiat are mai ales o aplicabilitate juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe plan cultural, politic sau religios În propria țară În deplină libertate, fără a-și periclita viața sa sau a familiei sale. Distincția constă În faptul că exilații desfășoară o activitate cu un scop bine precizat, spre deosebire de refugiați, care nu acționează organizat și nu au scopuri comune bine definite. Totuși, În ciuda scopului comun exprimat explicit, exilul nu a fost de cele mai multe ori decît suma exilaților. În acest sens, Virgil Ierunca sugerează utilizarea la plural a conceptului de exil, deoarece există tot
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
căci, din punct de vedere politic și administrativ, exilat este acela care nu se poate Întoarce În țara din care a fugit fără să Își primejduiască libertatea. Astfel, exilul se caracterizează prin asumarea conștientă de către individ a responsabilității de a acționa public pentru a face cunoscută situația țării din care provine, avînd Întotdeauna o dimensiune elitistă, care Îl diferențiază radical de celelalte forme de migrație. Totuși, exilul poate fi interior, asumat ca forma mentis de intelectuali, dar, dacă este exterior, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după aprecierile sale, disproporționat de mic, față de toți cei care părăsiseră România În timpul regimului comunist. Ion Solacolu oferă două explicații, respectiv tema resimțită de cei care, după ce au fost supuși ani de-a rîndul unui regim polițienesc, se temeau să acționeze Împotriva regimului comunist și șantajul la care se preta constant Securitatea În cazul celor care aveau membri ai familiei rămași În țară. Explicația este parțial valabilă Întrucît exilații care ajunseseră În Occident În primii ani după 1945 nu se confruntaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau Șerban Voinea. Mulți dintre ei fuseseră În serviciul diplomatic român, avînd relații cu diferite personalități ale scenei mondiale. Nu trebuie uitat că În exil grupul politic cel mai numeros, și deci neomogen, a fost cel al legionarilor. Regele a acționat În continuare ca factorul constituțional care a Încercat să medieze Între diferitele grupuri. Prezența ultimului prim-ministru al României, generalul Nicolae Rădescu, și a fostului ministru de Externe Grigore Gafencu a influențat radical organizarea politică a exilului. Susținerea financiară din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Asociația femeilor ortodoxe din România, creată la 1 februarie 1953, care a Încercat constituirea unei școli speciale pentru copiii români care se aflau la Paris. La rîndul său, parohia greco-catolică, constituită la 27 februarie 1954 de către mons. Octavian BÎrlea, a acționat pe plan spiritual, social și cultural pentru ajutorarea exilaților români, de cele mai multe ori indiferent de religia lor. Astfel, sediul Misiunii de pe strada Ribera a oferit un spațiu generos activităților culturale ale intelectualilor din exil. Pe plan cultural, Misiunea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
an American industrial system”. Așadar, investigațiile În această direcție sînt departe de a fi fost Încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci Îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfîrșitul secolului trecut și pînă la Primul Război Mondial, declanșată, În principal, de motivații economice și produsă exclusiv În mediul rural, după 1945 Întîlnim un complex de cauze, cele antebelice și altele noi, toate acționînd cu o intensitate constantă, cu precădere În zone urbane, În toate mediile sociale și la nivelul tuturor grupurilor de vîrstă ale populației. De asemenea, În contrast cu vechea emigrare, cea de după război este una definitivă, se produce la nivelul Întregii celule economice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuvintele Leonei Toker privind importanța memoriei Gulag-ului: Scala valorilor noastre se modifică și viețile noastre sînt plasate În perspectivă. Această autotestare ia deseori forma unei identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi În locul lor, dacă am fi fost În stare să suportăm suferințele lor și dacă nu ne-am fi găsit cumva mai degrabă În poziția ciocanului decît a cuiului. Prin descrierea comportamentului uman În situații extreme, literatura ce tratează lagărele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste, subliniem că se pot distinge două categorii de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vistriceni, transformat În ghetou, au fost Înghesuiți peste 10.000 de evrei ce urmau a fi deportați către est. Deși În lagăr s-a format un comitet evreiesc, acesta nu a avut competența și nu i s-a permis să acționeze, fiind utilizat pentru a informa despre starea evreilor și pentru a-i ține sub supraveghere pe conaționali. În această perioadă abuzurile Împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apropia tot mai mult de altceva, astfel scrisul fiind, În lipsă de acțiune și de lecturi, un act existențial, nu hedonist, astfel devenind o acțiune necesară, autoarea Încercînd la un moment dat să provoace scrisul, să-l incite, căutînd să acționeze, să se miște pentru scriitură: „M-am plictisit de atîta scris. Sper să mă duc duminică la Satkovitz și voi avea din nou despre ce scrie”. Speranța („Dar de ce am Început azi să scriu din nou? Fiindcă plecarea noastră acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al vinovăției este acuzată o persoană care făcea parte din anturajul patriarhului. În acest fel răzbunarea este considerată Îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de prost-gust poartă totuși un mesaj destul de limpede: frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe lingușeală și cîștigarea favorurilor. PÎnă acum se vorbea despre partidul comunist ca agresor al BOR. Dar, pentru că partidul nu putea fi un agresor perfect, ne Întrebăm care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, În cadrul corpului didactic erau unii care nu-l puteau suferi pe tata. Faima lui crescîndă, respectul de care se bucura pretutindeni Îi deranja. Mai existau și alte motive ascunse de antipatie, mai ales În Ardeal, unde În multe cercuri acționa În stare latentă o puternică ură Împotriva ortodoxiei. Și tata era exponentul ei cel mai remarcabil [...]. Din păcate, la cîțiva, foarte puțini, e drept, dintre români au funcționat resentimente anacronice de intoleranță, de ură chiar, pornite dintr-un fanatism care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cel nordic, comandate de locotenent-colonelul Gheorghe Arsenescu, căpitanul Toma Arnăuțoiu și studentul Ion Gavrilă-Ogoranu. Acestea au fost cele mai longevive și cele mai mediatizate, Însă În nici un caz singurele. În note este amintit și grupul maiorului Nicolae Dabija, care a acționat În Munții Apuseni, dar a fost distrus la Începutul anului 1949. Precizăm că grupuri de rezistență armată au existat și În alte regiuni, cu preponderență În cele montane sau Împădurite: Bucovina, Neamț, Vrancea, Dobrogea, Oltenia, Banat, Maramureș ș.a. Capitolul 12
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați În urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Centrul de Sociologie Urbană și Națională. Atît Nucșoara, cît și Scornicești sînt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică Încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie Într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Gorbaciov avînd și În prezent numeroase zone de umbră) și paranoia „agenturilor străine”. Din acest punct de vedere, poziția bine cunoscută a lui Nicolae Ceaușescu se Încadrează Într-o serie Întreagă: În China, se vorbește despre „nucleul de instigatori care acționau În consonanță cu elementele din străinătate”, nucleu „denunțat ca urmărind scopuri antisocialiste, imperialiste și antiguvernamentale” (p. 92). La Berlin, „Agenția de știri AND a difuzat o scurtă știre, sub titlul «Perturbări ale serbărilor populare», În care se arată că, la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că Întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru Îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne vor fi trasate, pentru binele, fericirea poporului, pentru libertate, democrație și independență” (p. 487). Nota este adresată „Tovarășului Ion Stoian, ministrul Afacerilor Externe”... Desigur, este ușor să se emită judecăți atunci cînd este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
influența Kremlinului În Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decît scopuri generale (universaliste - o conducere democratică), dar nu interese speciale. Investițiile americane erau foarte scăzute În cele două țări dunărene. Istoricul german este de părere că SUA și Roosevelt „au acționat nesăbuit și contrar informațiilor precise” În 1945 și În acest fel au subestimat politica sovietică În Europa de Est. La Conferința de la Ialta, În februarie 1945, americanii au urmărit obținerea acordului URSS de a intra În războiul contra Japoniei, precum și asigurarea formării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
relațiile de muncă, sindicate, conducerea Întreprinderii, ierarhiile de autoritate de partid și guvern. Relatările dezvăluie mecanismele și sensurile pe care le capătă memoria: depozitară a unei experiențe de calvar, recuperatoare, justificativă, manipulatoare, evaluatoare și apreciativă. Se cuvine să observăm cum acționează bine cunoscutul mecanism de tipul „vîrsta de aur” În cuprinsul volumului. Trecutul apropiat este evocat cu nostalgie ca simbol al unei epoci de prosperitate În opoziție cu prezentul dificil și viitorul incert. Lipsurile, inflația, grijile cotidiene Își fac simțită prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și unitară a fondului forestier proprietate publică a statului. ... (2) Activitatea principală desfășurată de Romsilva este "Silvicultură și alte activități forestiere", clasa CAEN 0210. ... (3) Prin activitățile pe care le desfășoară, Romsilva urmărește: ... a) aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii, acționând pentru apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, respectiv a celui proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată pe care îl administrează, precum și pentru gestionarea fondurilor de vânătoare și de pescuit atribuite, pentru recoltarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208809_a_210138]