7,005 matches
-
Nectarie a fost apreciat, pentru revista „Candela” fiind „o onoare că unul din redactorii ei de astăzi ajunge Episcop în Basarabia și va fi o mângâiere, dacă noul Episcop va rămâne, lucru de care nu ne îndoim, și de aici încolo sufletește în mijlocul nostru”. „Candela. Jurnalu bisericescu literariu” apare prima dată la 1 iulie 1882, când mitropolitul Silvestru Moraru Andrievici emitea Circularul nr. 30 din 17/29 aprilie 1882, prin care anunță apariția revistei, care urma să fie „organ propriu pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
conducător al tezei sale de doctorat. Imediat după absolvirea studiilor universitare, în 1962, viitorul entomolog a fost încadrat preparator și în vara anului 1963 am condus împreună practica de vară a studenților din anul I, în Masivul Retezat. De aici încolo, până la această frumoasă vârstă de 75 de ani, aveam să-l cunosc și mai bine, să lucrăm împreună pe tărâm didactic și social-politic, să-i urmăresc îndeaproape evoluția profesională, urcând toate treptele ierarhiei universitare, până la cea de profesor titular, conducător
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a neputinței: «Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?» (Mt 27,46). S-a făcut întuneric pe toată fața pământului» (Mc 15,33). Și don Calabria a suferit nespus, mai ales în ultimii ani. O să revenim ceva mai încolo asupra acestui subiect. Se simțea abandonat de Dumnezeu, osândit pentru totdeauna, respins, separat de lumina credinței și a speranței ca de un zid de netrecut, dar mai apoi, cu tenacitate și disperare, striga: «Gesù, Gesù, siatemi Gesù!» (Isuse, Isuse, ai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dificilelor obstacole din cîmpia romană, mai mult cu îndrăzneală decît cu siguranță, în urma cîinilor purtați pe urmele vulpii de maestrul de vînătoare, marchizul Roccagiovine, din spița Bonaparte. Am povestit deja inițiativa lui Barrère privind trenul direct Roma-Paris; voi relata mai încolo ce am văzut și aflat despre activitatea sa între anii 1898-1904 și în ajunul intrării în război a Italiei, la întoarcerea mea la Roma în calitate de ministru; nu va fi decît o scurtă rememorare, deoarece ambasadorul Laroche a consacrat o carte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
abrutizarea la care l-ar fi dus o viață cazonă la țară. Nu este însă vina lui dacă, ajuns împărat, în plină prăbușire a imperiului, a fost groparul iresponsabil al monarhiei. Cît despre arhiducele moștenitor, Franz Ferdinand, voi vorbi mai încolo și mai pe larg. Nimic de spus despre arhiducese, care nu străluceau în mod deosebit prin frumusețe și spirit, cu excepția văduvei arhiducelui Carol Ludovic, unul dintre frații împăratului, soacra arhiducelui moștenitor. Arhiducesa Maria Tereza era frumoasă, rasată și avea o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
altădată. Faptul că fusese miop în privința apropierii de Austria și deconcertat de falsitatea profețiilor lui Berchtold, cît și de pendulările diplomației de la Ballplatz, se cantona într-o atitudine britanică de "wait and see" cu unele izbucniri intempestive. Voi relata mai încolo cum, datorită suveranului, am trecut printr-un moment penibil și neașteptat, cînd am fost chemat să apăr problema românească la St. Petersburg, la întrunirea ambasadorilor...). Celelalte mari puteri începeau să fie preocupate de răbufnirea încurcăturilor balcanice ce se conturau datorită
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cum trebuie această distincție, care nu a fost luată în considerație de Germania. Totuși, soldații italieni urmau să-i aibă în fața lor pe cei germani, abia în 1917, la Caporetto, în împrejurări destul de surprinzătoare, pe care le voi relata mai încolo... ...România rămînea neutră: decepție pentru guvernul italian, dar fără vreo manifestare directă pe care să trebuiască să o înregistrez în postul meu de la Roma. Armata italiană intra în acțiune în momentul, ales în mod deliberat, în care rușii băteau în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
straturile de flori sclipitoare, sala cu nobile arcade, tot acest decor de o ordine regească, și viziunea, care nu se risipea din minte, a tranșeelor noroioase, a satelor rase de pe fața pămîntului și a osuarelor ce vor popula de acum încolo cu crucile lor cîmpia Franței era izbitor. Privirile erau atrase de înalta statură a contelui Apponyi, vultur bătrîn cam jumulit, întruchipare a marelui boier ungur, dotat cu talente oratorice apreciate la Societatea Națiunilor. În memorandumul maghiar, redactat de el, se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
discuta această alegație injurioasă, mărginindu-ne, în această chestiune, să "lăsăm cuvîntul aliaților noștri"... În afara acestei scăpări verbale supărătoare, nobilul conte era curtoazia însăși; făcînd în fața mea figură de patriot resemnat la sacrificiile cerute de înfrîngere, îmi repeta: "De acum încolo România și Ungaria trebuie să se apropie pentru o sarcină comună: să fie bastionul avansat al Europei contra bolșevismului...". Italienii se distinseseră printr-o declarație teatrală, făcută în afara Conferinței. La care însă s-au întors: Orlando, Sonnino, Bonin Longare, ambasador
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ministru la Roma, și mai apoi timp de 14 luni cît am fost ministru al Afacerilor Externe, am avut posibilitatea să aflu geneza acordului italo-român, angajamentele luate și nerespectate, precum și rebuturile pe care le-a produs. Le voi consemna mai încolo, în momentul îngropării oficiale a acestui instrument diplomatic, născut în mod nefericit și menit să moară după o existență neconvingătoare. Așa cum a fost, presa și guvernele devenite aliate l-au lăudat. Pentru partidul lui Averescu era vorba de un succes
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sau cu condiția sine qua non, neformulată, întrucît se înțelegea de la sine că era nevoie de aprobarea prealabilă a Societății Națiunilor toate acestea sînt, cum ar fi zis Kipling, o altă poveste pe care o voi aminti, în treacăt, mai încolo, evocînd unele amintiri referitoare la acest trist război italo-etiopian. Neînțelegerea franco-italiană, agravată de rezultatele acordului din 1935, avea să fie dezastruoasă pentru evenimentele ce se pregăteau în Europa. În 1935, ea nu mai avea aceleași inconveniente pentru România, întrucît încă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și capul plecat în fața boierului ori a vechilului. Dor de România de atunci. Egalitatea aceasta virtuală, egalitatea în drepturi e absolut necesară societății moderne. Asociată ideii de libertate, ea nu putea fi cu adevărat aplicată în timpul comunismului. Abia de acum încolo există o șansă ca aceste principii, vechi de la Revoluția franceză, să capete realitate și în România. — Frumos grăiși și subțirel... Hai să mai luăm o bere și încă un rând de gustări! Cotidianul, 6 octombrie 2001 Cu Pastenague pe Champs-Elysées
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
are o altă părere și o susține cu vehemență înjurându-i pe cei din jur, cum vrei ca ziarul să aibă credibilitate în ochii cititorilor? Nu poți, într-un editorial, să-l înjuri pe cel care iscălește câteva coloane mai încolo. Păi asta e treaba celui înjurat. N-are decât să nu mai scrie. — Asta spun și eu! Cotidianul, 10-11 august 2002 O discuție aberantă Am asistat la discuția dintre Pastenague și un critic literar român. Nu spun care, personaj important
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
timpul dedicat simțirii patriotice pentru a vedea un meci de antologie precum Franța-Brazilia. iulie 2006 Țară, țară, vrem borfași! Emir Kusturica La Timișoara, Ștefan Grigorie e pălmuit în fața vestiarului de un tip care se dă suporter. La cîțiva pași mai încolo, alt fan (sau același?) discută principial cu Alexa: „Da’ cum a fost cînd ai mers cu noi la băut?“. Apoi, Pițurcă recunoaște c-a întîlnit în crucea nopții, pe coridorul hotelului unde stătea echipa națională, nu știu ce ospătar aflat în legătură cu diverși
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ne împrăștiam în patru zări bocetul de copii ai nimănui, striviți sub talpa îmbuibaților de prin străinătățuri. Acest blat de vară de pe Do Bessa (denumirea, tălmăcită aproximativ în românește, miroase a sulf, nu-i așa?) ne va servi de-acum încolo drept pavăză, carte de căpătîi, termen de comparație și scuză perenă. Vor vorbi despre cinste și morală (deja au și început s-o facă!) oameni care, în condițiile oricărui alt rezultat între Suedia și Danemarca, ar fi trebuit să traverseze
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un chinez i-a pus pistolul la tîmplă sau că suma pe care a băgat-o în buzunar a fost mai degrabă neînsemnată. Ai participat la măgării, nu mai poți rămîne o secundă la noi! Pa! Plus că, de-acum încolo, intervin Poliția, Procuratura și alte instituții care se ocupă cu respectarea și aplicarea legii. în paranteză fie spus, Mitu e victimă doar într-o oarecare măsură. Cînd l-a ales, purtătorul chinez de pistol o fi știut că băiatul a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lui Platon, e admisă printre bunurile cetății (ceea ce nu se întâmplă în Politeía). Imitația savantă îi cere însă lui Platon un preț semnificativ: revizitarea propriei teorii a ideilor și reconsiderarea măcar parțială a imaginii, care trimite, de aici încolo, când la model, când la simulacru. Aș nuanța înțelegerea imaginii−iluzie, a simulacrului - i-realul, non−existentul −, nu ca pe un instrument de devalorizare a mímēsis-ului însuși sau a imaginii în sine, ci ca pe o subliniere a "paricidului lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Costandine, că din nimica, eu te-am rădicat și te-ai făcut slugiar mare, comis mare, și cluciar mare, al șeasele scaun al divanului, și te-am miluit și te-am ținut credincios" și celelalte. Tot Radu Popescu devine mai încolo panegiristul lui N. Mavrocordat, dovedind aceeași răutate plastică observabilă în infernala relație despre viermi albi cu capetele negre ce ar fi ieșit din groapa serdarului Barbu, pentru faptele lui cele rele (de a fi scos din slujbă pe cronicar!). Pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scena întoarcerii să se veselească, și cum tablourile sunt la rând, privitorii și ai unuia și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un șarpe, ce se sorește pe ea. Versurile lui Nicolae Dimache († 1837) sunt și ele de inspirație veche, pe motivul zădărniciei. Cât despre Ioan Prale, "musicos" de origine basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut oi mă aleasă, Mâna mea făcu organul, Degetele mele psalmul. GH. ASACHI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
columba În valea guea mare la vecinica pace au durere, Primi aud,i-vor quel sutteranu resunetu Și primi salta-vor afara din grôpa Sacri Poeți gue prea ușôrî țêrinîi Copere, și quîror puțin d'uman picioarele împlumbî. De aci încolo pentru Eliade păsările svoală, sunt svolătoare, pe mări trec pyroscaphe, batelle, ciuma e abominabilă, aducătoare de trăpas, lutt, turmente, e mortiferă, pictorul depinge mullieri, dame, donzelle, care sunt pline de bellețe, bellissime, dilecte, cu bellă capellură, amoroase, radioase, cu ochi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ele erau locuri comune ale emigrației. Însă Mazzini combina, e adevărat, propoziții enciclopediste și vichiene cu altele caracteristice spiritualismului german, dîndu-le un ton sacerdotal creștin. În umbra acestei filozofii de carbonari mesianici, Bălcescu admitea răsturnarea civilizației după Hristos. De aci încolo ea se întemeia pe "principiul subiectiv, din lăuntru, pe dezvoltarea absolută a cugetării și a lucrării în timp și în spațiu, și prin identitatea între esența naturii spirituale a omului și esența naturii divine". Cugetarea nu era însă Rațiunea, putând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crede, nu degrabă Se face iar senin. Un ce fără de nume Rămîne-n el ascuns... Dar ochii tăi sunt limpezi, Nu pot să cred c-ai plâns. D. PETRINO D. Petrino (1844-1878) s-a făcut reputat prin purtarea incalificabilă față de Eminescu. Încolo vocația lui poetică e foarte anemică. Sinceritatea durerii din Flori de mormânt (îi murise soția) poate fi adevărată, figurile literare sunt însă banale. Raul, poem în două cânturi, reeditează după Musset un caz Rolla. La gura sobei, poem în trei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nenoroc să stea pe lângă el. Dar Nenoroc ar dori să plece. Prin urmare Voie-Bună e conformistul, Nenoroc este nostalgicul, amândoi prin puterea fatalității. Presimțirea lui Verde-împărat se izbândește, vine Roș-împărat care-l omoară, fiii sunt aruncați la închisoare. De acum încolo Voie-Bună face numai lucruri cuminți, până ce se întoarce în patrie și răstoarnă pe uzurpator, în vreme ce Nenoroc, consiliat de Diavol, devine un geniu al răului, criminal, instigator, sinucigaș. S-a observat incompatibilitatea între fatalitate și calitatea de om liber a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romanelor lui Proust care transcriu viețile consumate în nimicuri mondene, tragediile imperceptibile ale salonului. Prin definiție, astfel, Hortensia Papadat-Bengescu scrie un roman curat orășenesc, consacrat exclusiv proceselor inutile ale unei clase scutite de problemele aspre ale existenței. Eroii sunt bogați. Încolo, lăsând la o parte buna poziție observatoare, literatura scriitoarei respiră adânc feminitatea. Se constată în ea întîi oroarea de promiscuu și degenerat, de unde o galerie întreagă de schilozi fizici și morali (paralitici, isterici, gemeni, hibrizi, copii nelegitimi). Caracterologia e înlocuită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]