7,108 matches
-
îi răspunse că nu-și aduce nici el bine aminte, deoarece, în timpul acela, se gândise în altă parte. Bietul paracliser, ca să nu se întoarcă la părintele fără nici un răspuns, se gândi puțin, deschise ușor ușa Sfântului Altar și zise în șoaptă: Părinte, am aflat: în duminica trecută, părintele celălalt a vorbit despre... Dumnezeu. Din această întâmplare constatăm un dureros adevăr: în multe biserici se predică cu râvnă și evlavie cuvântul lui Dumnezeu, dar puțini sunt aceia care îl ascultă cu râvnă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
toată se afla învăluită de atmosfera tainică a rugăciunii, el zise unui credincios de alături: Spune-mi, te rog, ce v-a predicat preotul duminica trecută? Acesta, după câteva clipe de gândire, îi răspunse, cu zâmbetul pe buze și în șoaptă: Printre altele, ne-a învățat ca să avem mare grijă, să nu ne mișcăm prin biserică în timpul Sfintei Liturghii, să nu vorbim, ci să ascultăm cu atenție și să ne rugăm! 117. Participarea la Sfânta Liturghie Creștinii din vremea Apostolilor participau
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
proaspăt, de autentic, așa cum o face Boancă. Boancă personaj unic, prietenul care emoționează pe cine îl ghicește.” (Prof. Dr. Constantin Romanescu) Coborât parcă din „Amintiri din copilărie”, pașnicul Gheorghe Boancă a coborât în dulcele târg al Ieșilor tocmai din nemuritoarele șoapte ale codrilor de la Țibănești, aducând cu sine o stare de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ancestral.” (Traian Mocanu - critic de artă ) „Icoanele ei transmit o astfel de candoare, cea a sufletului însetat de puritate. Desenul, de o eleganță discreție, și culorile estompate creează o atmosferă de calm și împăcare. Icoanele Sandei Năforniță vorbesc evlavios în șoaptă. Sfinții ei vin dintr-un tărâm de vis cucernic, înnobilați de credința unui popor ce se pierde în negura veacurilor. Icoanele ei aparțin deopotrivă creației populare, dar și rigorilor picturii de gen.” (Marilena Tuilă) Negru B. Gheorghe 1911 - ? Pictor „Am
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mâinile noastre, guvernul nostru nu trebuiesă se teamă de cheltuieli excesive. Absolutismul nostru va fi consecvent în toate. De aceea marea noastră voință va fi respectată și ascultată fără murmur de câte ori vom porunci. Ea nu va ține seama de nici o șoaptă, de nici o nemulțumire; ea va opri orice revoltă printr-o pedeapsă exemplară. Vom desființa dreptul de casație, de care vom dispune singuri, noi guvernanții, pentru că nu trebuie să lăsăm să se nască în popor ideea că vreo decizie nedreaptă ar
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute în ultimele decenii, dar mai ales după 1990, au o structură erudită și se bazează pe un material faptic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
directe, față de contextele de la (5)-(6), în care se exprimă percepții indirecte: (2) La una din ele văd uneori pe un civil cu fes. (Holban, O moarte care nu dovedește nimic, în CLRA) (3) Începusem să nu-i mai aud șoaptele și să nu-i mai văd toate gesturile care, cu siguranță, m-ar fi scos la mal. (Naum, Zenobia, în CLRA) (4) Văd că plânge. (5) Văd că s-a întunecat devreme. (6) Încercasem cu tot dinadinsul să mă vindec
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se exprimă prin metonimie. În ultimul context se exprimă percepția auditivă indirectă a unor sunete a căror sursă corespunde nominalului realizat ca obiect direct: (69) Deja se aud murmure. (Naum, Zenobia, în CLRA) (70) Mi se părea că le aud șoaptele, dar n-a ieșit nici unul să alunge haita. (Naum, Zenobia, în CLRA) (71) Se aud focuri de armă? (Paraschivescu, Ghidul nesimțitului, în CLRA) (72) Aud clopotele./ Aud vioara./ O aud pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mereu goală...// Take my breath away...// Înveșmântat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul...” - După-amiaza de duminică) sau, între ele, clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I), altele trăgându-se către zona milenarismului, de actualitate la data debutului. Având ambiții de „antropologie culturală”, eseistica din Modernități (2001), cu un sumar dat de inventarierea ofensivă a câtorva locuri comune ale postmodernității, aparține
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
răbdătoare de pe coridoare în căutarea sprijinului pentru politicile americane. Este corect să considerăm că puterea statului mare se face încă simțită, la fel ca slăbiciunea celui mai mic; deoarece primul vorbește cu vocea convingătoare a puterii, iar celălalt răspunde cu șoaptele slăbiciunii. Însă, deși puterea și slăbiciunea contează încă pentru noua diplomație a Națiunilor Unite, nu contează atât de mult ca pentru diplomația tradițională. Aceasta este diferența majoră dintre diplomația tradițională și cea a Națiunilor Unite: ultima este obligată să convingă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
voce și posturi, ceea ce dă mai multă forță și credibilitate mesajului. 96 98 Uciderea simbolică - Limbajul trupului care celebrează înfrângerea unui adversar, precum pugiliștii victorioși care ridică mâna în semn de victorie și se înalță deasupra adversarilor învinși. Vorbe dulci - Șoapte și manifestări de limbaj al trupului folosite de îndrăgostiți. 97 99 ANEXA 1 PROIECT DE ACTIVITATE TEMA: Comunicare asertivă. Comportamentul asertiv, pasiv și agresiv OBIECTIV DE REFERINȚĂ: să distingă între comportamentul asertiv, pasiv și agresiv OBIECTIVE OPERAȚIONALE: 01: să identifice
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
s-a anunțat dispariția lui Vatel. L-a afectat! Și doamna de Sévigne încheie fermecător scrisoarea către doamna de Grignan: „... prânziră foarte bine, luară gustarea de după-amiază, cinară, se duseră la vânătoare; totul era ca vrăjit“. „- Cum? - întrebă Cerviacov în șoaptă, aproape leșinat de spaimă.“ *** Metamer de înger. Pe atunci știam: nu merg decât să ating cu pieptul lumina. Și pasul îmi era lin, ochiul bombat în deschiderea lacomă a pleoapelor, inima ceasornicărea tainic roua în turnul de nervi. Fragedele fraude
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
contribuit, prin prezența ta în fimul acesta și în filmele străine, la „consolidarea“ acestui brand de țară? Despre patriotism nu putem vorbi în termeni comerciali. Cred că sentimentele și emoțiile puternice, în cazul în care sunt exprimate, trebuie exprimate în șoaptă. Pe copii e bine să îi săruți în somn. Relația dintre mine și țara mea e una foarte intimă și sunt foarte fericită că am făcut un film în românește, despre România, care a fost văzut și va fi văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de acces descoperite pe bucățele de hârtie aruncate neglijent la coș sau cartele ascunse în ghiveciul ficusului. Eziți, cu teamă, să apeși un întrerupător, cu toate că știi că asta trebuie să faci pentru a trece mai departe. Te înfioară sunetele, pașii, șoaptele. Îți vine să arunci priviri peste umăr, deși perspectiva e strict bidimensională. Aștepți. Păuni fluorescenți, animale fantastice, creiere, chipuri. 99 de încăperi în care te poartă visul. Auzi flașnetarul și ți se face poftă de vată de zahăr în timp ce mâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
roșu cu perle veșnice, cocoșu’ de la Bangkok. Și,-așijderi, cam ca un balon din chewing-gum de străvezie (iar nu ca la balet, un alb tutu), cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot s-o ating nici cu o șoaptă: un paing expert, - umbraticei prințese pe nume Nocția, i-o tot țese“. ÎNGHEȚATE: „Înghețată ușoară, în compoziția căreia predomină apa, - din fruct oprit. Desertul preferat al prințeselor, încât unele îl iau și ca aperitiv. Rețetele sunt delicioase și variate: Înghețată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Despre autori, acum: există autorii pretențioși și aproape baroci, care au făcut din voluptatea lingvistică un soi de dantelă zburătoare și labirintică; și există autori ai imaginarului cotidian, care preferă vorbele puține și propozițiile scurte, fără farfaslâcuri, fără brizbrizuri, fără șoapte, culise ori underground. Ce fel de autor și cititor sunt eu, știu cu siguranță - dar este mai onest nu ca eu să spun ce sunt (întrucât ar fi, oricum am lua-o, un act narcisiac crescândă, ci alții să spună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
părere de rău. Ne dă câte-un bilet. „Dincolo de ușa aceasta, e lumea celor care se odihnesc. Vă rog să nu-i deranjați.“ Veioza se stinge, găsim greu drumul spre ușă. Și lumea de dincolo ni se deschide terifiantă, cu șoapte, umbre, vaiete de viori. Înapoi nu există Miroase a lumânări. Pe masă e întinsă, între valuri spumoase de dantelă, dureros de frumoasă, mireasa. Înaintăm în castel și iată în capătul coridorului iarăși o femeie în rochie albă. Ne face semn
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
găsit plicurile pentru că astfel am cum să-mi întrebuințez mai bine timpul, discutând împreună. Uite, acum aceasta e singura noastră posibilitate de a sta de vorbă, noi între noi. Numai așa ne putem spune unul altuia gândurile noastre bune și șoaptele de iubire veșnică. În acest moment, ceasul de la mână îmi arată a fi trecut cu câteva minute peste 5.30. Îți scriu ca să pot răzbuna restanța. Știu că m ai iertat de întârziere, că acolo unde e iubire multă se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tu n-ai putea intui zbuciumul meu iscat de atâtea probleme neștiute”. Care sunt problemele neștiute, de ce o venerează așa pe maică-sa. Vorbește de o copilărie cu nopți albe, cu certuri, cu țipete, cu inima ticăind a îndurare, cu șoapte și lacrimi, cu mama lui fugind prin geamuri sparte, cu revelația prematură a oribilului, o greață, alături de o mare iubire pentru mamă. Probabil că au existat neînțelegeri între maică-sa și tatăl lui în tinerețe, mai ales când o soră
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
marea printre stele / Și scrijelea dumnezeiri în vânt. // Ardea lumina ca o jertfă aspră / Desculță-n spuma unui cer murdar... / Și umbra ei de pasăre albastră / Murea în rana soarelui amar. // E-atâta dor în umbra ruginie / Și printre stele șoaptele-s adânci. Încărunțit cu înc-o veșnicie / Mă răstignesc în agonii de stânci...” (Radu Strugariu, Bocet solar, 3, 1995, p. 21); „Albastră, zăpada scrâșnea fumegând / Și timpul zadarnic trudea la corvoadă, / Corvoada aceea numită zăpadă... / Mi-e dor. Și mă frige
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Sub care ne opream anume Că numa-n ochii celuilat Să regăsim o întreagă lume... Mi-e dor de proaspătul nectar Al gurii dulci că fraga coapta Pe care-n parcul solitar Mi-l dăruiai cu-n ris, c-o șoaptă... Mi-e dor de glasul tău iubit Ce parcă și acuma îmi sună În sufletu-mi de el vrăjit Deși nu suntem împreună Mi-e dor de acel farmec rar Ce ascund privirile-ti senine, Mi-e dor de visul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93308]
-
Pentru că majoritatea celor urmăriți fie nu au spus nimic copiilor ca să-i protejeze, fie au spus doar jumătăți de adevăr, cât puteau înțelege niște copii. D.T.: La noi era o atmosferă în genul unui mozaic de impresii, de comentarii în șoaptă, clandestine și care reproduceau maniera în care au trăit bunicii și părinții mei evenimentele dramatice din istoria interbelică, din perioada războiului și din aceea a instaurării comunismului în România. Bunicul dinspre tată a participat la Primul Război Mondial și s-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
țipa la noi și amenința că pune pușca pe studenți. Nu am fost apropiat de el, făceam parte din universuri mentale diferite. Unii mi l-au prezentat ca fiind uneori chiar hâtru, că făcea chiar comentarii malițioase și glume, în șoaptă, la adresa "raportărilor agricole" sau a tovarășului. Eu nu l-am perceput așa. Elemente de organizare și funcționare S. B.: Pentru o imagine asupra organizației, fiind vorba de Iașul universitar, am ales mai mult partea de propagandă. Dumneavoastră ați cunoscut partea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dima, ne cheamă în biroul decanului... Mai apar vreo patru profesori și iarăși începe judecata. - Măi copii, voi chiar nu știți în ce v-ați băgat... Urmează o muștruluială cuminte și formală după care ni se spune, mai mult în șoaptă, că poate avem noroc să scăpăm. Realizez că, într-un fel, ne-am dat foc la bagaje și noi, studenții, dar și profesorii care nu ne-au "instruit" ideologic suficient, ca să nu ne apucăm de manifestații. În cămin, atmosfera e
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de km de calea ferată. Mulți dintre noi, studenții, trăim această realitate fără să ne imaginăm cât de lipsiți de libertate suntem... Pentru noi ăsta e cursul lumii, e normalitatea... Cozile nesfârșite, frigul din cămine, lipsa curentului electric, vorbirea în șoaptă și suspectarea celuilalt, a omului de lângă tine, care ar putea să te toarne și să devii un proscris pentru tot restul vieții tale"26. Din ce îmi povestea Angela Bîrsan recent, în zilele următoare se încurajau unii pe alții. Ministrul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]