20,435 matches
-
o colibă, nimeni nu îi dispută posesiunea sau Proprietatea colibei. Fără îndoială, un alt sălbatic mai puternic poate să îl alunge din colibă, însă acest lucru nu se poate petrece fără să indigneze și să alarmeze întreg tribul. Tocmai acest abuz al forței este cel care dă naștere la asocierea privind o convenție, la lege, care pune forța publică în serviciul Proprietății. Deci Legea ia naștere din Proprietate și nu Proprietatea ia naștere din Lege. Putem spune că principiul proprietății este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care este aceea de a garanta fiecăruia exercițiul facultăților sale și libera dispunere de bunurile sale. L-am putea vedea detașându-se deopotrivă de colosalele sale atribuțiuni ilegitime și de înspăimântătoarea responsabilitate atașată acestora. S-ar mărgini la a reprima abuzurile libertății, ceea ce înseamnă însăși realizarea libertății. Ar asigura justiția pentru toți și nu ar mai promite fericirea nimănui. Cetățenii ar învăța să distingă între ceea ce este rezonabil și ceea ce este pueril să ceri statului. Ei nu îl vor mai copleși
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înșiși. Taxa unică fiind excesiv de moderată, vor fi puține funcții publice, puțini funcționari, puține forțe pierdute, puțini oameni sustrași producției. Impozitele fiind reduse astfel la minimul indispensabil pentru a procura tuturor securitatea, vor fi de asemenea reduse la minimum solicitările, abuzurile, privilegiile, exploatarea legilor în interes particular. Această comunitate mică nefiind interesată să atace pe nimeni, și toate celelalte comunități fiind interesate să nu o atace, se va bucura de cea mai profundă pace. Cetățenii se vor atașa de țară deoarece
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru că nu știam ce trebuie să spun sau să fac pentru a-l opri și mă apăram de el prin ricanare sau prin bagatelizarea situației care îl provocase. Mai târziu, am ajuns să consider ușurința cu care plângeau femeile un abuz și, în raport cu granițele impuse comportamentului masculin, o nedreptate. De ce înăuntrul unei specii unitare, în care suferința, emoțiile și extazul erau distribuite uniform, dreptul de a plânge îl avea mai degrabă femeia? De ce era nevoie ca bărbații să se ascundă, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și felul în care ajungi să spui se formează de-a lungul anilor, trecând prin disonanțe, prețiozități juvenile, clișee, teribilisme de început. În disciplinele umaniste pericolul care pândește orice debut este ermetismul, vorbirea întortocheată, risipa de cunoștințe, citarea în exces, abuzul de termeni tehnici, pe scurt, toate strategiile imaginabile care, menite să scoată în evidență eul auctorial, nu fac decât să sperie, să plictisească și să îndepărteze publicul. Aproape orice debut seamănă cu o paradă. Tânărul care începe să scrie își
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui simplu semn mort și fără înțeles. Simbolul nu ne poate obliga decât până când ne mai obligă ideea; dea Dumnezeu și prevederea celor mari ca să nu ni devină odioasă. Ideea - pretinde ea neapărat dualismul, ori dualismul nu e decât un abuz cu credințele noastre seculare? Nu, unitatea Austriei nu cere esistența unei Ungari[e] cum este ca astăzi; Ungaria cum este nu e condițiune a Austriei. Noi am putea uza de drepturile noastre prin propria noastră inițiativă, am putea proclama autonomia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai la propriele sale izvoare. Chiar Austria au închis portul de la Klek, deși tractatele ce le are cu Poarta o obligă de a ține deschis acest port. Vizirul arată cum creditul statului e nimicit, finanțele ruinate, administrația un lanț de abuzuri ce duce țara la peire. De aceea, adresîndu-se la patriotismul celor de față, crede că a sosit timpul de a preveni relele prin introducerea unor instituții înțelepte și conștiințioase cari, aducând siguranța averei și a persoanei, să inspire încredere popoarelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spune nimic, iar cât despre cei cari au trecut prin Ungaria, s-a constatat că ei au abuzat de Crucea Roșie, deci în urma unei înțelegeri între Andrassy și guvernul rusesc, acest din urmă a luat măsuri energice pentru a împiedeca abuzul și a oprit totodată concedierile soldaților din armată. În privirea proclamării de rege a prințului Milan, atât acesta cât și guvernul sârbesc au declarat că doresc statul quo ante bellum. În fine Tisza încheie că guvernul își pune toate silințele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apoi numaidecât s-a și scuzat, recunoscând cumcă: "da! s-au întîmplat acolo lucruri necuviincioase, un profesor nu numai studiul limbei și literaturei române l-a propus românește, dar și chiar alte studii; a luat însă măsuri ca astfel de abuzuri să nu să mai întîmple, căci pre negligentul director de până aci l-a substituit cu altul și sperează că de aci încolo nu se vor mai comite astfel de lucruri". Nu pentru aceea am amintit cazul acesta pentru că ne-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Lege despre egală îndreptățire națională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai are păreche de liberală. E drept că nici nu are păreche. O lege care să lase ușa deschisă la tot felul de abuzuri ca aceasta nici că se mai află în toată lumea. În părțile ei cele mai esențiale, unde se vede a acorda vrun favor naționalităților, numaidecât se moderează prin cuvântul "după putință"....... și apoi în aplicare niciodată nu este "cu putință". P.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va fi cât de curând în complet. Materialul adus de intendența sanitară rusască nu lasă nimic de dorit, atât e de îndestulător și de bun, încît în această privință Epitropia nu este chemată a face nici un sacrificiu. [17 aprilie 1877] ABUZURI Mulți zarafi din orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
treizeci de lăzi au plecat pîn' acum din București. Nu mai vorbim de răstălmăcirea plină de ură care se dă fiecărui cuvânt ieșit din gura Domnitorului sau a demnitarilor statului. Nouă ni se pare că sunt mijloace îndestule în contra acestui abuz de fantazie a corespondenților străini. Dacă suntem odată în stare de război, ar trebui ca toate scrisorile adresate în străinătate să se deie deschise la poștă, iar cuprinsul lor să fie controlat de organe discrete ale poliției. Se 'nțelege că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ordin administrativ............ {EminescuOpIX 468} {EminescuOpIX 469} UN DOMN CARE PARE A NU ȘTI CĂ EXISTĂ POLIȚIE 2264 Daca luăm cuvântul într-o întrebare care nu ne privește e numai pentru a rămânea 179r rolului nostru și a reprima de orișiunde abuzuri ale libertății presei. Foiletonistul "Stelei Romîniei" descrie în nrul..., într-o revistă a sa, cochetăria altfel notorie a unor dame. Se poate prea ușor cumcă înaintea ochilor săi era un chip concret, precum Moliere (se 'nțelege că comparația nu merge
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
murele Ocolii pădurile, ocoli încet ceata celor ce dormeau și se duse lângă nevasta străină. Aceasta, gândind că este barbatul său, nu zise nimic. Dar, îndată ce băgă de samă că nu este barbatul său, s-a simțit atinsă de acest abuz și l-a denunțat pe nopturnul cicisbeo. Acesta a fi gândit el în sine: Cine dracu-a cunoscut Grădină fără cărări, Dragoste fără mustrări, Grădină fără pîrlaz, Dragoste făr-de năcaz... și aștepta cu oarecare liniște esplicația cu bărbatul legitim. Bărbatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de diferențiere economico-socială și politică pe bază de merite recunoscute, proces ce se va transforma și va sfârși prin nefastele diferențieri rezultate din întronarea altor criterii de apreciere decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străveche de orice element dizolvant, de felul polcovnicului Sandu Avram, ridicat din rândurile lor, ori al orândarului Mihalache Alexeevici, precursor parcă al Fischerilor din preajma anului 1907, căruia locuitorii umbrăreșteni i-au aplicat o corecție binemeritată în anul 1851, tot pentru abuzuri prin care urmărea să spolieze cu viclenie pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor seculare. Dar ceea ce trebuia să se întâmple în mod inexorabil s-a produs. Căci sporul populației din a doua jumătate a secolului al XIX
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot felul, aspect în care vecinii noștri erau versați, după datele documentare pe care le avem și după spusa părinților noștri care le-au suportat de atâtea ori. Se pare că de la ei am preluat și noi ceva în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de margine, se așezase cu locuința în satul Piscu fără învoirea egumenului și a soborului de la mănăstirea Neamț, stăpâna satului și a moșiei. Egumenul, pe data de 23 decembrie 1710, înmânează jalbă către domnul Dimitrie Cantemir și se plânge de abuz din partea dregătorului. Chemat și cercetat, Ivan căpitanul recunoaște prin înscrisul ce-l dă „la mâna părinților de la mănăstirea Neamțului [...] că eu le strâcu moșia Piscului și mi-am făcut casă cu de-a sila și nu voi să le dau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivul act juridic. Deci timpul și volumul de muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E probabil ca evenimentele din 1768-1774 să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din moment ce un mare dregător o practică, iar țăranul o mărturisește. Mai avem un exemplu menționat documentar privind modul de încasare a dijmei dintr-o recoltă de păpușoi pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864 și a fost trimisă prin Revizoratul Județului Tecuci. Sediul instituției se afla în satul Umbrărești, după cum rezultă dintr-o reclamație a locuitorilor umbrăreșteni, în frunte cu preotul Constantin Hâncu și preotul Vasile Sobieschi, împotriva primarului Neculcea Sobieschi, acuzat de abuzuri, printre care mutarea sediului Primăriei „din mijlocul satului undi au fost din vechime, care acolo sunt peste 200 oameni [...] au mutat vezavi de locuința sa în cătuna Condrea unde sunt aproape 30 de oameni”, după ce anterior primarul, „fără autorizația vreunei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a fost studiat îndeosebi de Olweus, care a realizat prima cercetare pe acest subiect în școlile norvegiene, pe un eșantion de 140 000 de tineri între 8 și 16 ani. El definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța dată acestui fenomen e determinată de impactul lui asupra climatului și reușitei școlare și de consecințele psihologice grave pe care le poate provoca. Acestea pot varia de la abandonul școlar, explicând importante
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere (Smith și Sharp, 1994, p. 2). Victima nu se poate apăra cu ușurință din motive pe care psihologii s-au străduit mult să le identifice: victima poate fi izolată, mai mică, slabă fizic, i se atribuie stigmate corporale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]