7,862 matches
-
prin asta nu s-a răspuns întrebării mele, iar acest lirism exaltant nu-mi poate ascunde paradoxul. Trebuie deci să caut în altă parte. Kierkegaard poate să strige, prevenindu-ne: "Dacă omul n-ar avea o conștiință eternă, dacă, în adâncul a toate, n-ar exista decât o putere sălbatică și clocotitoare dând naștere, în vârtejul unor întunecate patimi, tuturor lucrurilor, celor mărețe și celor neînsemnate, dacă sub lucruri s-ar ascunde hăul fără fund pe care nimic nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nu există un mâine. Iată, de acum înainte, rațiunea libertății mele profunde. Voi face aici două comparații. Misticii află mai întâi o libertate în dăruirea de sine. Nimicindu-se întru Dumnezeul lor, urmându-i poruncile, devin la rândul lor, în adâncul inimii, liberi. În sclavia liber consimțită, ei află o independență profundă. Dar ce înseamnă această libertate? Putem spune mai cu seamă că se simt liberi față de ei înșiși și nu atât liberi, cât, mai ales, liberați. Tot astfel, întors cu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci. Nesiguranța perpetuă, iminența pericolului extrem, devenite mod firesc de existență, se transmit în strofe de reală, deși nu intensă, vibrație: „Curgătoare ca apele înspre adâncul mărilor,/ Viețile noastre
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci. Nesiguranța perpetuă, iminența pericolului extrem, devenite mod firesc de existență, se transmit în strofe de reală, deși nu intensă, vibrație: „Curgătoare ca apele înspre adâncul mărilor,/ Viețile noastre curg și se clatină;/ Depărtarea le-ngroapă în licăritul stelelor,/ Unde nimic nu-i prea mult pentru ele”. În poemele editate după război, atenția cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
de „spirit partinic” și gata să trădeze. în mod paradoxal, faptul de a fi depășit această ostilitate de principiu pare a constitui, pentru numeroși aderenți, o atracție suplimentară. într-o logică a adeziunii* sectare, ei trebuie să-l ucidă în adâncul ființei lor pe „omul vechi” pentru a renaște și a se pune în slujba unei cauze pe care caracterul ei extremist o face cu atât mai fascinantă. în schimb, faptul de a fi admis în partid întreține sentimentul exaltant al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fapt o îmbinare a materialității de tip tridimensional cu repere grafice specifice bidimensionale. CATEGORIA GRAVURII ÎN SEC timbrul sec Procedeul se bazează pe proeminențele sau adâncimile plăcii gravate tradițional, după cum au fost realizate în tehnicile tiparului înalt sau ale celui adânc. Hârtia de gravură umectată, așternută pe placă și trecută prin presă va prelua amprentele înălțimilor și cavităților, realizând o stampă asemănătoare cu o medalie sau cu un basorelief (Fig. 1). Pregnanța formei figurate poate fi percepută tactil, dar și vizual
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Pentru a o rezolva, trebuie determinate mai întâi cauza sau cauzele acestuia. Ceea ce face ca o soluție să pară atât de dificilă pentru mintea nonraționalistă este varietatea cauzelor implicate - cauze ce-și trag rădăcinile din cele mai secrete locuri din adâncul sufletului uman. Dacă ar fi posibil să reducem toți acești factori multipli la o cauză unică - una capabilă de o formulare rațională -, soluționarea problemei războiului nu ar mai părea imposibilă. Acest lucru încearcă să îl facă politica externă liberală încă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acord, astăzi, că SUA bombardau un grup de nave mai mare decât cel al multor flote de pe glob”, afirma New York Times 9. Pe de altă parte, puteau să remarce, pe cont propriu, ceea ce putea realiza arma nucleară deasupra și în adâncul oceanului, precum și superioritatea națiunii care deținea monopolul bombei atomice în raport cu celelalte. Din cauza marii mobilități a flotelor, capabile să-și înfigă steagul și să-și proiecteze puterea pe tot globul, precum și a caracterului lor impresionant, demonstrațiile navale au fost un instrument
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ușor, capabilă să se detașeze de superstiția unei tendințe inevitabile în istorie și deschisă posibilităților de schimbare pe care le impune dinamica istoriei. O imaginație de acest tip ar fi capabilă de suprema reușită intelectuală de a detecta în adâncul relațiilor de putere prezente evoluția viitorului aflat în germene, îmbinând cunoașterea a ceea ce există cu intuiția a ceea ce ar putea să fie și condensând toate aceste fapte, simptome și necunoscute într-o hartă a tendințelor probabile care să nu difere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
peste 500 de victime omenești și un număr foarte mare de prăbușiri și avarieri de clădiri, printre care prăbușirea blocului Carlton (cu 14 nivele din București), și a închisorii Doftana. Iată câteva relatări din reportajele apărute în presa vremii: “Din adâncurile pământului, au pornit duminică spre zori, convulsiuni puternice, scurte, zguduind scoarța terestră, ținând în suspensie tot ce e viață, surpând casele și dărâmând zidurile care n-aveau tăria rezistenței. în Capitală, între alte multe efecte ale mâniei elementelor dezlănțuite, o
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
puterea somnului, când cutremurul, de o violență necunoscută până acum, a zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mai puternice cutremure, numit Potopul cel Mare, a avut epicentrul în partea superioară a Golfului Piersic și în partea inferioară a Mesopotamiei. Cutremurul a avut faze de paroxism, în care răvășirea pământului a fost așa de puternică, încât “toate apele adâncurilor au fost deschise... inundând totul în jur”, exact așa cum se precizează în Biblie. Tot datorită acestui cutremur au luat naștere mișcări ciclonice, care au provocat ploi torențiale și inundarea Câmpiei Eufratului. * Aristotel (filosof grec, “cel mai mare gânditor al antichității
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
vreme ne concepem mai Întâi pe noi Înșine și pe celălalt ca pe două substanțe separate: orice unire a acestor două substanțe trebuie, Într-adevăr, considerată imposibilă. De aceea, studierea teoriilor moderne ne relevă un efort de a distinge În adâncul conștiințelor o legătură fundamentală și transcendentală cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înfloreau la Cordoba”, scriau În Enciclopedie Diderot și d’Alembert; „plăcerile alese, splendoarea și galanteria domneau la curtea regilor mauri ș...ț Cordoba era singurul ținut din Occident unde erau cultivate În același timp Geometria, Astronomia, Chimia și Medicina”. „În adâncul acelei liniști”, răspunde ca un ecou Borges În El aleph, „răgușeau de cântat porumbeii Îndrăgostiți; din vreun patio nevăzut urca susurul fântânii; și ceva din carnea lui Averroes, ai cărui străbuni veneau din deșerturile arabe, simțea recunoștință pentru această curgere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-și caute un loc În altă parte. Conservarea de sine este În perfectă armonie cu compasiunea pentru cei nefericiți. Unde se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima este locul În care se abolesc inegalitățile, În care morala Își găsește sursa, iar religiile cărții se estompează Înaintea unei iubiri inefabile de Dumnezeu, dincolo de text și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și dincolo de limbă. Rousseau pune astfel În gura „vicarului din Savoia” o „profesiune de credință” prin care toate principiile religiei naturale sunt predate tânărului Emile: „Nu am dedus aceste reguli din principiile vreunei filosofii Înalte, ci le-am găsit În adâncul inimii mele, scrise de mâna naturii cu litere de neșters” (Rousseau, 1966, p. 372), iar Într-o scrisoare către Vernes, din 25 martie 1758, adaugă: „Nimeni nu respectă mai mult ca mine Evanghelia ș...ț, și totuși, este doar o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între oameni: „Sălbaticul trăiește În el Însuși, pe când omul sociabil ștrăieșteț Întotdeauna În afara propriei persoane”. Diferența absolută este Însă aceea că Rousseau consideră faptul de a trăi În sine Însuși un ideal de umanitate (cetățeanul din Geneva a rămas În adâncul lui un hoinar singuratic), pe când Hannah Arendt vede aici semnul eșecului unei umanități private de drepturi și de lume. Și-ar fi putut oare imagina Rousseau că viața În sine Însuși, purtată de discursul politic al compasiunii, va da naștere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care să fondăm Libertatea” (Arendt, 1967, p. 84). Toți revoluționarii de profesie au știut-o de vreme ce, de fiecare dată, Revoluțiile În desfășurare și-au devorat, prin epurări succesive, propriii fondatori și protagoniști. Căci viața În sine Însuși este plasată În adâncul inimii. La asta ne invită Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine. Atunci când interioritatea compătimitoare se transformă În doctrină politică, ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
știut-o de vreme ce, de fiecare dată, Revoluțiile În desfășurare și-au devorat, prin epurări succesive, propriii fondatori și protagoniști. Căci viața În sine Însuși este plasată În adâncul inimii. La asta ne invită Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine. Atunci când interioritatea compătimitoare se transformă În doctrină politică, ea devine cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politicieni, dar și la oamenii de afaceri, mai ales că de multe ori categoriile acestea se suprapun. Așa se face că prima ipoteză care îți vine în minte e că grăsimea e un semn al puterii și că undeva, în adâncurile creierului celui puternic, se produce o schimbare autoindusă, o modificare chimică sau mai știu eu de care. Odată ajuns „puternic al zilei“, individul - până mai ieri om normal - simte că trebuie să se distingă cumva de masa cetățenilor de rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Isidor“. STEJAR ALBASTRU: „Extrem de rar, acest stejar albastru e-o specie protejată-n pădurile de la noi. Se recunoaște de departe după aroma lui de izmă proaspătă și fân cosit; se vede ici-colo, pe câte-o margine de drum sau în adâncul unei râpe. Când aveți parte să vedeți vreunul, e cuminte să-l priviți cu luare-aminte: niciodată o prințesă nu-i departe“. PIETRICIC|: „Toate prințesele dețin o pietricică, cel puțin. Găsită-n drum sau pe o plajă sau într-o peșteră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Teama de a fi rău înțeles și de a fi etichetat ca vetust, aflat împotriva curentului vremii îi face pe mulți să renunțe a mai aduce în discuție conceptul valoare națională. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Magnificul, această istorie înseamnă harem, intrigă, lupte fratricide, incompetență, decădere lentă, dar ineluctabilă. În cazul sultanilor, handicapul nu avea rădăcini biologice, ci culturale. Desacralizarea regilor și a împăraților la finele Primului Război Mondial a pus capăt unei tradiții milenare, care coboară în adâncurile istoriei. Am în vedere înainte de toate tradiția romană. Divinizarea a atins o culme în vremea lui Cezar. La moartea sa, senatul l-a așezat între divinități, sub numele de divin Julius. Treizeci și opt de împărați și membri ai familiilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a demonstrației critice a lui Theodor Codreanu, care înlătură hotărât clișeele vechii mentalități sociologiste, sursieriste, sincroniste etc. Eminescu este el însuși în toate și prin arheitate el ne propune un model ontologic modern. Poetul nostru cunoaște ființa din și prin adâncurile ființei sale proprii. Kant sfârșește în agnosticism, adică în imposibilitatea cunoașterii lumii (lucrului în sine), Eminescu crede, însă, în încercare (methexis-ul, participarea lui Platon) în posibilitatea de a cunoaște spiritul universului, care de altfel (zice el) se încearcă în fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
celor care contestă modernitatea lui Eminescu fixându-l în schema tradiționalistă. Hotărât lucru, poetul scrie modern: chiar și când apelează la formele folclorice ("folclor savant", zice G. Călinescu), și când recurge la "metrul antic". Împrospătarea formelor trebuie să vină din adâncul Ființei, nu prin împrumut sincronic. Formele particularizează, nu sunt universale: "Poziția lui Eminescu rezolvă cu suplețe relația dialectică de la național la universal. A rămâne în forme fără a fi pătruns de duhul veacului înseamnă a fi prizonierul unui specific național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]