6,860 matches
-
simțit urât pentru ce-ați scris? B: m-am simțit urât pentru ce-am scris m-am simțit urât pentru ceea ce am ... mi s-antâmplat să-mi iasă În viață A: de pildă? B: teoria care e un humanitas a stârnit ADMIRAȚIE și bucurie În aceeași măsură În care a stârnit ură ... s-antâmplat ...bineînȚeles nu asta e singurul izvor al urii. există ură În clipa În care ... eu știu ... denunți ... denunți În ghilimele, o nedreptate majoră și nedreptatea aia are autori ... evident
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
voi dis-de-dimineață și în zadar vă osteniți de nu v-ar da Domnul...”, spune psalmistul, și „De nar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cel ce o zidește, iubiți ai săi”. Iar Sf. Ap. Ioan exclamă plin de admirație și recunoștință: „Vrednic ești Doamne Dumnezeul nostru să primești slava și cinstea și puterea, căci, Tu ai zidit toate lucrurile și cu voința Ta ele au fost și s-au făcut.”. Miezul rugăciunii de cerere și de mulțumire stă în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pun Între virgule: „Sâmbătă, așadar, de la amiazi, amândouă aceste doamne Încep să se pregătească de plecare” (I.L. Caragiale). Interdicții de folosire a virgulei În propoziție: - nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat: „Manoilă se uita la gura ei cu admirație” (M. Sadoveanu); - nu se despart prin virgulă părțile de propoziție de același fel, legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Discuta dacă femeia are sau nu un suflet” (G. Galaction); - complementele directe și indirecte ce urmează după predicat nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe atragerea atenției și a admirației celorlalți. Când sesizăm o piedică/un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem în centrul atenției prin diferite modalități. Din acest mod de a analiza fenomenele reiese că: • persoanele cu centrări diferite se pot enerva reciproc
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că fiecare decizie are părți bune și părți rele; • să analizăm împreună opțiunile și să îi încurajăm să ia decizii. Grenada. Cei din categoria "grenade" sunt centrați pe relație. Ei devin agresivi atunci când le sunt amenințate intențiile de a obține admirația și atenția celorlalți. Explozivi, violenți chiar, oamenii-"grenadă" au impresia că nimănui nu le pasă de ei, că nu sunt apreciați la adevărata lor valoare. Spre deosebire de persoanele-"tanc", atacul lor este direcționat, adresat tuturor celor prezenți, împroșcând în toate părțile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diminuează respectul de sine, G. Chapman și J. Thomas (2008) arată că lucrurile, privite mai atent, stau exact invers: "Oamenii menționează cei doi specialiști nord-americani respectă pe cei care sunt dispuși să-și asume responsabilitatea pentru propriile eșecuri. Respectul și admirația celorlalți au drept consecință logică întărirea respectului de sine. Pe de altă parte, cei care încearcă să ascundă sau să-și justifice comportamente greșite aproape întotdeauna își vor pierde aprobarea și respectul celorlalți, agravând și mai mult problema lipsei de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi admirat. André Maurois, celebrul scriitor francez, spunea că invidia apare pentru că toți vrem într-un fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom avea mereu reușite, noroc, realizări, vom declanșa invidia. Reușita noastră îi irită pe cei care râvnesc (la) același loc, (la) același public, (la) aceeași izbândă, (la) aceeași atenție, (la) aceeași recunoaștere. Oamenii nu sunt niciodată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de disimulare; • tendința de a lăuda peste măsură. Pentru nuanțarea analizei, este demn de menționat faptul că în societățile noastre (democratice), invidia nu este întotdeauna negativă. Ea poate fi de folos în controlul democratic și se poate transforma chiar în admirație față de personalitățile remarcabile (Savater, 2008). Altfel spus, pare că invidia malignă se poate transforma în și manifesta în anumite situații ca invidie benignă 62. În forma sa admirativă (și emulativă), invidia nu se manifestă neapărat ca un rău. Ea poate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le are în ochii celuilalt. În aceste circumstanțe, tendința de izgonire, de răzbunare, de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
b. Relații concurențiale existente pe fondul oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație creează (frecvente) stări de supraautoevaluare sau de subautoevaluare, de admirație (voluptoasă) de sine sau de dezamăgire (fatalistă) de sine. Acest tip de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
transmis locutorul. Ralph Nichols (apud Pânișoară, 2004, p. 128) include, printre factorii care influențează înțelegerea: inteligența, nivelul vocabularului, abilitatea de a face asocieri, de a surprinde ideile centrale, cuvintele-cheie etc., capacitatea de concentrare, interesul față de subiect, confortul fizic și psihic, admirația față de locutor etc.; * răspunsul condiționat de existența scopurilor prezentate supra (ascult pentru a...) presupune acțiuni de tipul parafrazare, repetare, formulare de întrebări, feedback nonverbal, rezonare cu sentimentele/trăirile locutorului etc. Acestora li se poate adăuga, din teoria rogersiană (după Peretti
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1) identificarea asociativă, care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
carte era descris fondul moral și constructiv al femeii, care însemna însuși sufletul bun al autoarei devenită erou de roman, în calitate de mamă și soție, cu îndatoriri sociale și naturale, icoană feminină vrednică de cele mai adânci sentimente de respect și admirație, cum scria Antonovici în recenzia sa. Ziarul „Glasul Tutovei”, „cel mai important în județul Tutova” zice Nicolae Ionescu în documentarul „Aspecte din activitatea Liceului „Mihail Kogălniceanu” oglindită în presa locală”, publicat în „Acta Moldaviae Meridionalis”, vol. II, p.4, fără
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prestigios c olectiv redacțional, în frunte cu neobositul publicist Romulus Botea nu. ... Datorită valorii sale istorice și literare, acest volum reușește prin cele mai multe dintre studiile și creațiile cuprinse în cele 900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori de bunuri materiale și spirituale ai Bârladului, și implicit, să mențină mereu viu dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea lucrarea Valentin Tașcu în revista Tribuna -Cluj‐ Napoca, nr.44/4 noiembrie 1982, iar C.V. „Cărțile Bârladului” în nr. 43
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se pare că este o persoană directă, naivă și sentimentală, fapt demonstrat de modul în care s-a implicat în activitatea de creștere a fetelor fratelui. Încă de la începutul interviului am remarcat în vocea ei, în conținutul mesajelor ei, o admirație, o idealizare a imaginii fratelui mai mare. În perioada copilăriei ei, imaginea de răzvrătit, de haiduc a fratelui se pare că i-a animat visele, imaginația. Inculpata pleacă la țară, abandonându-și soțul pensionat de boală (,,avea ciroză, era terminat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
precum: asistența sub formă de încurajare, căldura personală, manifestarea dragostei, afecțiunii pentru celălalt, comunicarea empatică, manifestarea încrederii și a susținerii necondiționate, comportamentul ce susține sentimentul de siguranță și-l conduce pe individ spre credința că este admirat, respectat, exprimarea plăcerii, admirației, disponibilitatea cuiva cu care problemele cele mai delicate pot fi discutate. 2. Funcția cognitivă a suportului social este funcția ce oferă informații și sfaturi necesare rezolvării unor probleme. Suportul social informațional sau cognitiv presupune a-i oferi persoanei aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
spălat, haine etc.), oferirea de ajutor în perioade critice, cum ar fi îmbolnăvirea sau decesul unui membru al familiei. 4. Funcția de apreciere a suportului social este concretizată în sprijinul axat pe stimă și prețuire, ce constă în exprimarea prețuirii, admirației și respectului pentru celălalt, contribuind la amplificarea prețuirii de sine a persoanei (Zani, 2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres: criza
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în special prin pro-porții ideale, prin armonia care se degajă dintr-o statuie sau dintr-un edificiu. Bineînțeles, toate civilizațiile au o noțiune a frumuseții, e un lucru uman, dar se diferențiază, printre altele, prin operele artistice care întrupează frumusețea. Admirația în fața corpului în repaos, jucându-se, făcând sport specifică grecilor, a suferit o lungă eclipsare, uneori cunoscând chiar disprețul, dar ea revine în Renaștere, se estompează din nou, pentru a se afirma în mod definitiv în trecutul apropiat. Tot antichității
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se îndoiască, deoarece nu a avut acel declic numit Har. Arta pătrunde în domeniul frumosului și îl scoate la lumină. Orice realitate poate avea un aspect, manifestat sau ascuns, dar capital, care face să se nască în noi uimirea, încântarea, admirația. Vorbește simțului nostru estetic, asemenea unui peisaj, a unei mâncări gustoase sau a unei fraze iscusite. Mu-zica, pictura, literatura, cinematografia sau alte forme ale artei au ca vocație să ne familiarizeze cu această dimensiune încântătoare a lucrurilor și a ființelor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
forțată. Ideologia are și ea un efect de orbire atunci când oferă o viziune deformată a realității. După război, URSS a fascinat o mare parte din inteligentia progresistă. Multe persoane au călătorit în "patria socialismului" și s-au întors plini de admirație. Au crezut ceea ce li se spunea, ceea ce li se arăta. Dictatura, poliția politică, deportările, lagărele de concentrare, lipsurile erau trecute sub tăcere. Am enumerat câțiva factori importanți care deformează judecățile, separându-le de adevăr. În viață, acțiunea lor se conjugă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pur psihice, intim legate de conținutul gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]