KorAP: Find »[drukola/base=adolescență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...260 261 262 ...266 >

6,639 matches

Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882

puseului fetele sunt mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit băieții sunt din nou mai înalți decât fetele. În cazul ambelor sexe, saltul de creștere afectează sistemul osos și muscular, dar băieții și fetele cresc diferit în timpul adolescenței. Mușchii mai dezvoltați, capacitatea mai mare a plămânilor și a inimii de a oxigena sângele conferă bărbaților putere și rezistență superioară femeilor. Bărbații sunt mai dezvoltați din toate punctele de vedere: umerii lați, mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
care marchează debutul fertilității masculine. Momentul de început al acestui fenomen este destul de variabil; pentru 2% dintre băieți se întâmplă la 12 ani, iar pentru 24% la 15 ani. Schimbările din planul fiziologic nu rămân fără impact în planul psihologic. Adolescența este, probabil, cea mai „chinuitoare” perioadă a vieții. Adolescenții au impresia că toată lumea se uită la ei și le urmărește fiecare mișcare, iar corpul lor îi trădează întotdeauna. Vocea băieților „chițăie” în mod neașteptat exact când se străduie să pară

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu sunt semnificative, pe parcurs ele se diminuează și dispar la vârsta adultă. În același timp fetele care se maturizează timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu sunt semnificative, pe parcurs ele se diminuează și dispar la vârsta adultă. În același timp fetele care se maturizează timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide. Totuși s a constatat că

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
fetele care se maturizează timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide. Totuși s a constatat că ele reușesc mai bine în viața adultă deoarece capătă experiență încercând să rezolve aceste probleme „chinuitoare” din perioada adolescenței. Un alt proces fiziologic, cu impact în plan psihologic, numai în cazul fetelor însă, este începutul menstruației. Majoritatea fetelor află despre aceasta de la mamele lor, cele mai multe nu sunt pregătite să facă față acestui eveniment. Multe femei din SUA își amintesc

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune că, în cazul adolescenților, aspectul fizic are o influență majoră asupra confortului psihologic, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce va determina comportamentul specific

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
spune că, în cazul adolescenților, aspectul fizic are o influență majoră asupra confortului psihologic, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce va determina comportamentul specific acestei perioade de vârstă.. II.6 Dezvoltarea intelectuală a adolescenților Planul psihic suportă la vârsta adolescenței prefaceri profunde. Este vorba de acele transformări care vor conduce treptat la cristalizarea și stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. Deși traseele pe care evoluează acest proces sunt sinuoase, complicate, presărate cu numeroase bariere și dificultăți, deși procesul ca

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale acest nivel nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
autopedepsirea pentru slaba cenzură. Viața interioară devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al forței de sine, al deciziilor și cenzurilor, al strategiilor de conduită și de expresie. Cele mai importante transformări în perioada adolescenței le suferă memorarea și învățarea. Adolescentul știe că reproducerea este „cartea de vizită” a inteligentei. Așa se explică de ce, atât fetele,cât și băieții sunt deosebit de atenți la retransmisia cunoștințelor, pentru care se străduiesc să realizeze scheme rezumative cât mai

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: * răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; * abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
pendulul copilul avea 11 ani. De această dată el a căutat posibile soluții de rezolvare a problemei, dar nu a reușit o abordare sistematică a lor. Nu a menținut constantă un factor, în timp ce-l varia pe celălalt. Ajuns la vârsta adolescenței, copilul și-a dat seama că unul din cei patru factori sau o combinație a lor influențează viteza de legănare a obiectului. Deci, și-a construit singur un pendul asemănător și a testat toate ipotezele posibile, menținând constantă o dimensiune

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele rezultate: Din acest tabel rezultă că cei aflați în perioada tinereții sau a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai ales acela al personalitate și la afirmarea și integrarea lui profesională și socială. De aceea, în adolescență dezvoltarea psihică cunoaște cea mai amplă dinamică. Personalitatea este, în această etapă de vârstă, „în linii mari constituită (atenție, în linii mari, deci nu în totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini, credințe, abilități. Întrebarea aceasta apare în toate etapele de vârstă, dar la adolescență ea capătă accente mai profunde, datorită schimbărilor care se petrec: corpul capătă proporțiile unui organism adult, într-un timp relativ scurt, capacitatea de gândire abstractă creează pentru prima dată posibilitatea de a de vedea pe sine în termeni de trecut

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
p. 338). Căutarea identității, departe de a fi un „moft” (E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu cele individuale. Au fost structurate următoarele categorii de motivații posibile privind învățarea în perioada adolescenței: 1. învățarea ca scop în sine; 2. învățarea orientată către obținerea unor avantaje personale; 3. învățarea pe baza identificării sociale; 4 . învățarea orientată către realizarea prestigiului personal în plan social; 5. învățarea pentru evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă, autorii țin să sublinieze responsabilitatea pe care o au cadrele didactice în munca cu elevii de această vârstă. II.8.1 Adolescenții au nevoie de afectivitate În adolescență, rolul afectivității în procesul general al dezvoltării personalității crește, afectivitatea fiind considerată una din cele ,,șase mari forțe” care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul, celelate cinci fiind: factorii fizici, familia, școala, condiția socială și inteligența. Influența negativă a lipsei

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
și resemnat, izolându-se și devenind apoi agresiv și chiar violent, performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea, iar întregul comportament este perturbat. Lipsa de afectivitate, de obicei, nu se manifestă în etapa respectivă, ci creează doar premisele care vor „izbucni ” la adolescență, când întreaga personalitate se reconstruiește. Unii pedagogi explică erorile pe care le săvârșesc unii educatori în activitatea lor și prin lipsa de dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
de o parte, să i ajute să exercite aceste responsabilități și autonomia, pe de altă parte și sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune că baza procesului de dezvoltare în adolescență o constituie schimbările permanente pe care le suferă indivizii. Când aceste schimbări, de ordin biologic, psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc.

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de viață și de muncă

Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]