11,054 matches
-
că, dacă starea de libertate managerială este o pedeapsă, și nu o recompensă pentru școală și pentru director, nimeni nu va dori o asemenea situație. Concluziitc "Concluzii" În secțiunea anterioară am încercat să oferim o sinteză a problemelor de care agenda decidenților de la toate nivelurile sistemului de educație trebuie să țină seama. Rămân nerezolvate și alte probleme (tehnice) ale procesului de descentralizare din perspectiva noii guvernări și a tendinței de diminuare a rolului central al statului în domeniul educației. De exemplu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
consiliilor de administrație este fundamentală pentru activarea rețelelor de cooperare și participarea comună la decizie, în condițiile în care, în prezent, se constată o foarte slabă participare a agenților economici la stabilirea planurilor de școlarizare pentru grupurile școlare. De asemenea, agenda ședințelor consiliilor de administrație este centrată în mod excesiv în jurul proiectării, aprobării și execuției bugetului sau a salarizării personalului, și nu pe probleme de dezvoltare, comunicare, nevoi ale elevilor etc. școala ar putea să îmbunătățească relațiile de colaborare și comunicarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a le identifica și se va baza pe o serie de instrumente, seturi de proceduri și activități menționate în documentul de proiect. Astfel, rapida trecere în revistă a priorităților pentru realizarea unor corecții ale politicilor de descentralizare actuale demonstrează complexitatea agendei pe care decidenții trebuie să și-o asume într-un orizont de timp foarte scurt. Eșecurile de până acum au condus la o constantă erodare/delegitimare a autorităților statului din domeniul educației în rândul actorilor din sistem (în primul rând
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
raport recent (Banca Mondială, 2007), creșterea eficienței și echității sistemului de educație în contextul procesului de descentralizare este considerată una dintre cele mai importante provocări pentru sistemul de educație din România. Avem convingerea că aceste priorități vor fi puse pe agenda decidenților într-un viitor foarte apropiat, răspunzând astfel și unei alte provocări majore a sistemului de educație legată de necesitatea întăririi capacității instituționale/manageriale/de guvernare a autorităților de decizie din domeniul educației. Bibliografietc "Bibliografie" Banca Mondială, 2007, Education Policy
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
decentralization: Lessons from the study of bureaucracy, Rand Corporation, Santa Monica, CA. Bîrzea, C., 1994, Politici educaționale în țările aflate în tranziție (EducationalPolicies in Countries in Transition), Consiliul Europei, Strasbourg. Bîrzea, C.; Fartușnic, C., 2003, „Educational Policies in Romania: The Agenda Ahead” în M. Fullan, L. Pollyzoi și J. Anchan (ed.), Change Forces in Post-communist Eastern Europe: Education in Transition, Routledge Falmer, Londra. Chelcea, S., 2001, „Justiția socială socialistă și comunismul rezidual în România după un deceniu de tranziție. Analiză secundară
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ciclurilor de programare multianuală (1988-1993, 1994-1999, 2000-2006, 2007-2013). Politicile europene comune sunt sensibile la problemele și tendințele spațiului comunitar și internațional, ceea ce conduce la frecvente adaptări sau transformări de substanță. Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene lansarea Agendei Lisabona în 2005 a făcut ca Politica de Coeziune să devină instrumentul cheie la nivel european pentru realizarea celor două obiective globale ale strategiei, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, mai multe și mai bine plătite. După adoptarea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
pe tematici la nivelul Uniunii Europene se observă că o pondere importantă o au investițiile în infrastructura de transport (componentă cheie a Politicii de Coeziune și dezvoltare regională), urmate la scurtă distanță de cele de cercetare-dezvoltare, în concordanță cu prevederile Agendei Lisabona. Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene Alte componente sprijinite semnificativ de actualele fonduri structurale și de cooperare sunt: cele de protecția mediului și cele de dezvoltare a resurselor umane finanțate prin intermediul Fondului Social European: îmbunătățirea capitalului
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
macroeconomic, prin care se solicită corelarea Politicii de Coeziune și guvernanța economică a Uniunii Europene cu legislațiile și politicile la nivel regional și național. Ca sprijin și impulsionare pentru programarea integrată și în vederea unei cât mai bune realizări a obiectivelor Agenda Europa 2020 vor fi pregătite și pachete comune de programe, care să poată fi finanțate din toate cele trei fonduri ale Politicii de Coeziune (FEDER, FSE, FC) și vor fi simplificate normele de aplicare ale acestora. De asemenea, vor fi
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
variind, în funcție de numărul de state din care provin membrii. Numărul de deputați necesar formării unui grup politic este mai redus atunci când este compus din reprezentanții mai multor state și mai mare dacă este vorba despre reprezentanții unuia singur. Grupările stabilesc agenda parlamentară, numesc raportori pentru comisiile parlamentare specializate și decid timpul de intervenție în plen. Grupările sunt, la rândul lor, organizate în delegații naționale, care sunt și beneficiarele cele mai importante ale fondurilor alocate grupărilor de către Parlament. De regulă, membrii unui
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
majoritatea statelor arabe partenere ale ex U.R.S.S./Rusiei se găsesc în Asia arabă (Siria, fostul Yemen de sud, Irak până în 2003), iar monarhiile peninsulei arabice au rămas până astăzi, prin hazardul explicabil al inerției istorice, puncte de sprijin pe agenda de interese a pragmaticului Albion. Asistența militară oferită de diferite alte puteri este în mare parte o asistență interarabă, provenind în special din statele arabe mai potente financiar către entitățile arabofone mai paupere, ceea ce explică ponderea mai mare a destinației
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
aprecia, de pildă, ediția de poezii postume ale lui Ion Caraion, îngrijită de Emil Manu. Criticul discerne "calitatea indubitabilă de material intern al acelor versuri testamentare, mărturie a unui eu sisific, dinăuntru și dinafară martirizat". Referindu-se la recent publicatele "Agende literare" ale lui Eugen Lovinescu, Barbu Cioculescu reface ultimii trei ani de viață ai mentorului "Sburătorului", pe fundalul tot mai primejdioșilor ani '40. Tot mai sceptic cu scriitorii ce-l înconjurau, și tot mai suspicios cu evenimentele ce afectau România
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
emirii din nordul Algeriei și de beii din Tunisia, anterioare cuceririi coloniale, au stat la baza configurării protectoratelor franceze și ulterior a statelor independente respective. Abia odată cu cronicizarea “problemei orientale”, chestiunea „omului bolnav al Europei” apare ca temă prioritară pe agenda politico-diplomatică a cancelariilor europene. De fapt, problematica de maxim interes o constituie acum viitoarele consecințe în plan politico-teritorial ce vor apărea în urma dezmembrării Turciei, adică aspectele referitoare la succesiunea stăpânirii diferitelor teritorii din Imperiul turc, situație în care se găsea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
L. Andreev Spre stele, viața omului, gîndirea F. Aderca Muzică de balet G. Astaloș Dra. Helsinka O. de Andrade Regele lumînărilor L.Ariosto Lena P.Aretino Cărțile de joc vorbitoare T. Arghezi Neguțătorul de ochelari Interpretări la cleptomanie J.C. Carrière Agenda I.L. Caragiale O soacră A.P. Cehov Ivanov Schițe dramatizate (nejucate!) L. Bayart Vecinii O bombă în palat Beaumont & Fletcher Tragedia fecioarei S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
continent în ultimul sfert de secol, evoluția rapidă către o Europă unită, pe seama dezintegrării sistemului comunist și a altor fenomene, au alimentat reflecția privitoare la destinul diverselor culturi. Unitatea europeană a devenit o temă la modă, prezentă nu doar pe agenda diplomaților, în programe politice, presă, în amfiteatre, ci și last but not least în istoriografie. Un grup de istorici, în frunte cu Georges Duby, și-au asumat de pildă sarcina de a regândi pentru cititorul de azi problemele puse de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
situat în interiorul ambalajului (o cantitate suplimentarăă sau în afară (un alt produs sau același produs ambalat într-un ambalaj de dimensiuni reduseă. Cadourile sunt articole utile oferite gratuit consumatorilor pe care sunt inscripționate numele organizației care le oferă (pixuri, creioane, agende, mape, tricouri, șepci, căciuli, sacoșe, calendare, brelocuri, căni de cafea, scrumiere, ceasuri etc.Ă. Ofertele pachet dau posibilitate achiziționării a două sau mai multe produse, asemănătoare sau diferite, la un preț mai mic decât dacă ar fi cumpărate separat produsele
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
cum? Dacă nu, de ce? Cum a fost rezolvat conflictul? Era vreo altă cale de a-l soluționa? Exista vreo soluție ce ar fi satisfăcut toate părțile afectate? TEMA PENTRU ACASĂ Rugați elevii ca, până la următoarea întâlnire, să își facă o agendă personală în care să includă toate conflictele pe care le-au observat în această perioadă. Rugați-i ca, în dreptul fiecărui conflict să scrie cine era implicat în conflict, în ce a constat acesta si de ce a apărut. De exemplu: Conflict
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
baza acestora, se creionează sugestiv portretul specific al europieței cercetării-dezvoltării-inovării, ca principală secvență a pieței unice a U.E. "Politica U.E. în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării" abordată în Capitolul 2 sintetizează politica sectorială pe planuri multiple: reglementări (începând cu Tratatul Euratom și până la Agenda 2020), infrastructură organizatorică, proces decizional și interferență cu alte secvențe ale politicii europene, surprinzând procesul îndelungat și sinuos al cristalizării și maturizării progresive a paradigmei europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare și specificitatea ei vizavi de paradigma americană și cea japoneză. Având
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sector, pentru că înseamnă a încălca principiul nediscriminării. Numai în acest context, poate fi înțeleasă politica europeană a cercetării-dezvoltării-inovării, și numai conștientizând acest aspect România va fi parte integrantă a europieței specifice, iar Uniunea Europeană își va putea îndeplini obiectivul stabilit prin Agenda 2020. Identificarea priorităților politicii europene de cercetare-dezvoltare-inovare este imperativă prin stabilirea liniilor directoare ale acestei politici, apreciind ameliorările aduse de tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, precum și elementele de noutate induse prin programele-cadru și prin crearea Spațiului European al Cercetării, Dezvoltării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
europene devenind "transformarea economiei europene în cea mai competitivă economie din lume bazată pe cunoaștere până în anul 2010", convertit ulterior în anul 2020. Deși vom relua subiectul în paginile următoare, antamăm această chestiune și arătăm că lipsa de strategie a Agendei Lisabona a golit de sens și de conținut obiectivul anterior menționat. Problema de bază o reprezintă incapacitatea tuturor euroregiunilor de a genera capital intelectual de calitate. Acest tip de capital stă la baza inovațiilor și, în fapt, la baza transformării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
mediul etc. și în subsidiar sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare). Politica europeană în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare dezvoltă funcții multiple, prin stimularea comerțului cu drepturi de proprietate intelectuală, prin contribuția la dezvoltarea comerțului internațional, dar și prin efectele pozitive asupra creșterii economice. Pornind de la Agenda Doha și de la unul dintre obiectivele lansate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului cu acest prilej, respectiv, facilitarea comerțului internațional cu drepturi de proprietate intelectuală și, observând că o parte integrantă de maximă importanță a politicii europene privind sectorul cercetare-dezvoltare-inovare este
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
politicilor naționale și a celor comunitare; dezvoltarea inițiativelor proprii, dar și a acțiunilor comune în sensul alcătuirii programelor-cadru; promovarea unei strânse cooperări cu state terțe. În continuarea directă a obiectivelor anterior precizate se conturează Strategia de la Lisabona și succesoarea acesteia Agenda 2020, precum și modalitățile de implementare a acestora, care îmbracă forma programelor-cadru europene. 2.3. Strategia Lisabona piatra unghiulară a noii politici europene în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării Cu prilejul Consiliului European din 23-24 martie 2000, la aproximativ două decenii distanță de Tratatul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
are meritul de a fi subliniat, pentru prima oară, rolul platformelor tehnologice, de promovare a parteneriatelor publice și private dintre comunitatea de cercetare-dezvoltare, industrie și factorii politici. Pentru a avea sorți de reușită, orice platformă tehnologică are nevoie de o agendă strategică de cercetare pe termen scurt, mediu și lung87. Acestea încearcă să acopere întreg lanțul economic, prin aceea că pornesc de la transformarea cunoștințelor generate de cercetare în tehnologii și procese și, ulterior, în produse și servicii comercializabile. În acest sens
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
treizeci platforme tehnologice ale Uniunii Europene (PT European Space, PT Global Animal Health, PT Industrial Safety, PT Innovative Medicines for Europe, PT Integral Satcom Initiative, PT Mobile and Wireless Communications, PT Manufuture). Eșecul Strategiei de la Lisabona este reparat prin instituirea Agendei 2020 sau, altfel spus, a Strategiei de la Lisabona reîncărcată. U.E. nu renunță la obiectivul anterior menționat, ci îl augmentează în sensul transformării Uniunii într-o nouă economie de piață socială sustenabilă, o economie "verde", în cadrul căreia prosperitatea provine din inovații
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
menționat, ci îl augmentează în sensul transformării Uniunii într-o nouă economie de piață socială sustenabilă, o economie "verde", în cadrul căreia prosperitatea provine din inovații și din mai buna utilizare a resurselor, și unde elementul-cheie al input-urilor este cunoașterea. Agenda 2020 a fost gândită în continuarea Strategiei Lisabona; de aceea, aceasta mai este numită și "Strategia Lisabona de după Strategia de la Lisabona". Scopul acestei noi Strategii vizează, bineînțeles, creșterea economică sustenabilă a Uniunii Europene în întregul ei, accentuând pe rolul cunoașterii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
continuarea Strategiei Lisabona; de aceea, aceasta mai este numită și "Strategia Lisabona de după Strategia de la Lisabona". Scopul acestei noi Strategii vizează, bineînțeles, creșterea economică sustenabilă a Uniunii Europene în întregul ei, accentuând pe rolul cunoașterii. Grefată pe criza economică actuală, Agenda 2020 este un accelerator pentru politica europeană de cercetare, dezvoltare, inovare, prin coordonarea acesteia cu politica socială, cea educațională și cea energetică. Ca și anterioara "Agendă", actuala strategie nu presupune prevederi coercitive pentru statele membre. Presiunile reciproce si statutul de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]