6,859 matches
-
să taie cocoșul, s-o sculat mai devreme ca niciodată. O prins cocoșul, o luat toporișca și cu el la trunchi! Intâi, însă, trebuie să vă spun că în jurul casei lui era atâta neorânduială că te mâncau lupchii ziua în amiaza mare. Ici grămezi de vreascuri uscate de când lumea. Dincolo niște ciocleji de când o avut și el o văcuță. Mai încolo o grămadă de gunoi adunată de când o făcut casă pe locul cela. Printre toate acestea, numai rătăcăni și borți făcute
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ne văd vecinii? Au să spună că îl căutăm pe ducă-se pe pustii acum în mijlocul iernii.” i-a răspuns bărbatul. „Eu mă duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe cine putea să ne ieie cocoșul așa în amiaza mare” - a hotărât fimeia. Si s-o dus...I-o povestit pățania Stancăi de la cap la coadă și o întrebat-o: „Mătușă Stancă. Cine o putut să ne fure cocoșul?” „Parcă spuneai că erau și niște borți pe alături.” „Erau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în ea, ciorpacul și undița. Ieșea aproape tiptil din ogradă, să nu prindă bunica de veste. Si tiva, băiete! Gospodăria rămânea în seama bunicii. Când se întâmpla - și asta foarte rar - să nu plece la baltă, îl găseai ziua în amiaza mare întins pe prispă, cu pălăria pe ochi, să nu-l supere lumina, și somn băiete! Cum s-ar spune, tot pește. Da’ nu caras, nu crap, nu plătică, ci somn - l-a întrerupt moș Dumitru. Dar Pâcu s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-i spui chiar tu. Una-i să auzi cu urechile tale ce zice Dumitru și alta-i să-ți spun eu. Cum văd, nu am încotro, așa că am să merg cu matale. Bine, Mitruță. Hai să pornim, că ne apucă amiaza și noi nu am făcut nici-un pas. Au pornit. Mitruță mergea privind în pământ, în timp ce Pâcu îl fura cu coada ochiului, încercând să priceapă cât mai bine ce îl frământă pe Mitruță. De fapt, el bănuia de multă vreme ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o fost tânăr, dar își aduce aminte de un vis. Ii bine și așa - nu a scăpat moș Dumitru prilejul de a-l lua peste picior pe Pâcu. Păi cum să nu-mi aduc aminte, dacă am visat ziua în amiaza mare, pe o vreme ca asta? Auziți, oameni buni. O visat ziua în amiaza mare. Gospodarii trăgeau la coasă, la sapă sau la seceră, iar Pâcu dormea...Ia să auzim ce o visat? Râzi, Dumitre, dar dacă aveai și tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu a scăpat moș Dumitru prilejul de a-l lua peste picior pe Pâcu. Păi cum să nu-mi aduc aminte, dacă am visat ziua în amiaza mare, pe o vreme ca asta? Auziți, oameni buni. O visat ziua în amiaza mare. Gospodarii trăgeau la coasă, la sapă sau la seceră, iar Pâcu dormea...Ia să auzim ce o visat? Râzi, Dumitre, dar dacă aveai și tu un asemenea vis l-ai fi ținut minte toată viața și l-ai fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Atâtea flori râdeau la soare încât puteai crede că nu-i nici un fir de iarbă, ci numai flori... Parcă îmi era milă să le culc la pământ cu coasa, dar nu aveam încotro. Am tras răzbit până o dat căldura amiezii. Atunci, după ce m-am răcorit cu apă de izvor de sub un dâmb, m-am tras la umbra unui tufar. Am mâncat pe așezate și m-am întins, să mă hodinesc până s-a mai ostoi arșița...Se auzea atâta cântec
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vină... Flăcăi! Eu cred că trebuie să-i facem pocinogul cocoșului lui Dumitru - a propus Pâcu, în râsul somnoros al cărăușilor. Numai să te audă baba mea și ți-ai găsit nașul, Pâcule - i-a pus în vedere moș Dumitru. Amiaza i-a prins intrând în târg în hodorogitul carelor. Spre surprinderea cărăușilor, Aizic îi aștepta la poartă. Bine ați venit, gospodarilor! Să știți, oameni buni, că am presimțit eu venirea voastră. Cum așa, jupâne? a întrebat Pâcu. De dimineață mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dat să stau în preajma mamei decât arareori și clipe destul de puține. Poate de aceea mi‐e gândul de‐a pururi la Ea și‐ i port în suflet icoana pe toate cărările vieții. Acum, când anii m‐au trecut în după ‐ amiaza vieții, am simțit nevoia acută s‐o văd, s‐o privesc, s‐o contemplu în căminul cel vechi din satul 26 natal, sat de dor și de duh. Am găsit-o în pridvor cătând spre ulița ce m‐a dus
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Am făcut adăugirile cu infinită grijă, pentru a nu leza nici cu gândul amintirea sa, veșnic luminoasă. Autorul Notă: Fotografia de pe copertă este făcută din curtea Școlii Normale Vasile Lupu, iar peste dealurile din planul îndepărtat este Basarabia. I. Soarele amiezii, darnic în Basarabia anului 1936, lumina clar casele din piatră, grădinile oamenilor și viile dese din depărtare. Tânărul de statură potrivită, slăbuț dar bine făcut, cu părul rar mai mult șaten decât blond, trase-n piept aerul tare de acasă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
năut din care se făcea un fel de cafea, îl legau multe amintiri. Cum începeau să se coacă fructele, mergea să păzească grădina. Casa părinților lui fiind aproape de centrul satului, dacă nu- și lua un pachețel cu mâncare dimineața, la amiază trăgea o fugă înapoi să mănânce, apoi revenea, zăbovind acolo până seara, când sosea schimbul de noapte, tata sau fratele mai mare. Într-o seară, întorcându-se spre casă, se speriase strașnic! Mergea printre grădini, pe un drum mărginit de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ducea acasă eșecul suferit în fața propriului copil. Fusese sigur când plecase de la Mateuți, că-l va readuce acasă, dar la Iași nici nu îndrăznise să pomenească despre intenția lui. Primul an de școală trecu relativ repede. Atenția la ore, după amiezele petrecute în sălile de meditații, lucrul intens în livadă, contactul cu un alt gen de discipline de învățământ, severitatea profesorilor, îl acaparară total. Carnetul de călătorie C. F. R. cu 50 % reducere, îi ușurase mult efortul bănesc pentru deplasări. Când, în vacanța
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
aceea, directorul îi strângea mâna musafirului și-l conducea până la căsuța portarului, unde elevul de serviciu se întreba nedumerit: - Omul acesta pleacă tot cu valiza goală, fără să-și fi văzut fiul. Curios! Timpul trecea repede la școală. Sâmbăta după amiaza, uneori se plimba pe străzile bătrâne ale Iașului. Putea arăta oricui casele care păstrau memoria oamenilor de cultură, trecători sau adoptați de oraș, începând cu casa-castel situată aproape de școală, a lui Sadoveanu, fostă a lui Kogălniceanu. Aflase de existența
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase până departe
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
a tunurilor. Astfel se familiariză cu zona, în final urmând să găsească un loc bine camuflat, stabil și destul de dur ca să evite împotmolirea roților. Căutările în lungul râului, printre posturile de pază deja amplasate din loc în loc, se prelungiră până la amiază. Se opriră la o popotă, apoi iar încălecară, continuând cercetările. Până pe înserat stabiliseră amplasamentele a două tunuri, urmând ca a doua zi, tot la ora 4 să-și reia căutările. Îl însoți pe comandant, fără a coborî de pe cal, până la
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pe iarbă, privind norii. Pentru o clipă își închipui că era pace, că el preda undeva într- o școală, că în fiecare dimineață își grebla iarba din curtea casei, că uda florile din grădină și-și hrănea câinele, că la amiază îl aștepta soția, cu masa pusă. După amiaza își scotea copiii la plimbare apoi seara, adormea cu o carte în mână. Revenit brusc la realitata imediată, tresări, se ridică în picioare privind atent spre soldații din zona încredințată lui. Intră
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
închipui că era pace, că el preda undeva într- o școală, că în fiecare dimineață își grebla iarba din curtea casei, că uda florile din grădină și-și hrănea câinele, că la amiază îl aștepta soția, cu masa pusă. După amiaza își scotea copiii la plimbare apoi seara, adormea cu o carte în mână. Revenit brusc la realitata imediată, tresări, se ridică în picioare privind atent spre soldații din zona încredințată lui. Intră și el în apă. Tot malul Siretului era
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nu se poate vorbi de o liniște a contemplației proprie acestei specii care încearcă cu asiduitate să dezvolte la nivel macrocosmic mișcarea browniană. Înțeleg că fiecare își poartă Zeul său, dar ei au făcut din asta o mascaradă! Se apropie amiaza, Harnum se aliniază cu Limelob. Mă așez pe piatra rotundă și pentru prima dată mă gîndesc că ar fi bine ca specia lor să dispară... Oare cîți mai gîndesc ca mine? Eu le-am livrat cunoștințele acumulate, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
la premiera de mâine seară. Nu-i de ici de colo ca un tânăr absolvent de Conservator să fie Pus să dirijeze o orchestră a Filarmonicii! Bunicilor du-le sărutări și urări de sănătate. ― Bine, tati. Când mă Întorc, după amiază, Îți voi aduce și ceva de mâncare - după prescrierea medicului curant... ― La revedere, Despi. ― Te sărut, tati. Să faci nani. Mai lasă cursurile acelea. Până acum au fost bune și când ai nevoie de liniște vrei să le Îmbunătățești? ― Să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de Gruia și, doctorul Pas, au constatat că nu există vreun hematom cranian, iar fractura arcadei nu necesita vreo intervenție... După acele clipe, cei patru oameni au trecut peste orice resentiment, redevenind profesioniștii de valoare ce erau... Astfel, În după amiaza acelei zile, aceeași echipă operatorie din cursul dimineții a efectuat o intervenție chirurgicală complexă și de mare finețe... După operație, Întins pe brancardă și despuiat, cu fața complet acoperită de bandaje, securistul părea o mumie... Au urmat zile lungi de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o vinit niști perdi varî, caaa... aista, cu mașâna șî l-o luat. ȘÎ bun dus o fost... În jur s-a auzit râs sănătos, dar și mormăitul ca de urs al securistului: ― Lasă, că ies eu de aici... Spre amiază, doctorul Pas, Însoțit de doctorul Gruia, care a făcut parte din echipa operatorie când securistul s-a accidentat, au intrat În salon. Sora șefă a adus o măsuță cu rotile, pe care se aflau cele necesare efectuării unui pansament... Securistul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i-a invitat ceremonios: ― Poftiți, vă rog, și... simțiți-vă ca acasă, dragilor dragi! Bine ați venit! Odată cu aceste cuvinte „protocolare”, l-a luat pe Tudor În brațe, lăsând-o pe Maria să intre prima În casă... În acea după amiază, și noaptea ce a urmat, Gruia a avut oarece dificultăți privind noile reguli de viață din casă... Se trezea vorbind prea tare sau asista neputincios la schimbarea lenjeriei lui Tudor... „Pentru a fi În ton cu noua situație, trebuie să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rotunjit, a lunecat printre intestine ca pe gheață - dacă pot spune așa. ― Mă bucur că ai prins această remarcă a mea din timpul intervenției. Și acum, cred că e cazul să plecăm acasă, pentru a fi buni de treabă după amiază. Să dai pacientul În grija „doctorașului”. ― Așa voi face, domnule profesor. Cu pas rar, purtând oboseala pe umeri ca pe un pietroi, Gruia a pornit spre casă. Gândul Îi fugea mereu la Tudorel. Îi plăcea felul cum Îl privea atunci când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Întors. „Din câte ne-am putut da seama, nu e nici o deosebire față de ce am văzut ieri. Aceiași țărani care vin după vreascuri sau după câte o creangă mai acătării și atât” - a raportat Păpădie. Ne aflam deja În plină amiază. Așteptam părerea lui Toader. „Tare mă tem că v-a cam ajuns foamea și setea. Cred că Înainte de a pleca mai departe ar fi bine să luați ceva În gură. Altfel nu mai ajungem <acasăă cât Îi hăul și dudăul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spunea „Petrache”, semn că ceva se Întâmplase În sufletul său... Dinspre miazănoapte, cerul Începuse să se acopere de nori groși, care cotropeau destul de repede siniliul Înalturilor... Ne-am luat bagajele și am pornit la drum. Trecuse de multă vreme de amiază. Se apropia vremea chindiei. Doi dintre cercetași s-au Înhămat la „targa” pe care se afla Toader. Mersul era destul de ușor, fiindcă nu ne mai Împiedecam la fiecare pas de tufanii crescuți aiurea pe făgașul gârlei... Pe când ziua se Îngâna
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]