14,847 matches
-
de la sentimentalismul epocii la un umanism generos. Acutizat de experiența războiului, în anii ‘50 lirismul său cade sub „comanda” social-politicului și a modei epicului „de largă respirație”, J. compunând pe lângă poezii agitatorice „pentru pace și o viață mai bună”, și ample poeme narative, în fond versificări prozaice despre N. Bălcescu sau despre satul lui Al. Sahia. Rareori se poate găsi aici fiorul liric, cum se întâmplă după vizitarea muzeului dintr-un sat distrus de naziști - Lidice. Asemenea mai vârstnicului G. Călinescu
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
psihologiei blestemate”, urmărită în sincronie: dedublarea (sensul metafizic al sciziunii sufletului uman) și corelarea asociativ-contrastivă a personajelor (conștiința sfâșiată, ca ipostază a dublului, în Demonii, Adolescentul și în Frații Karamazov, cu analize ale aspectelor fiziopatologice, psihice și spirituale). O analiză amplă este dedicată motivelor bipolare: universul obiectual, spațiul și timpul, natura și nemărginirile cosmice, ambianța protectoare/ amenințătoare a locurilor ș.a. Volumul Frumosul pur. Poetici clasice și moderne (2000) reunește eseuri și studii publicate în presa anilor ’80: discursuri de critică și
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
ideile pedagogice etc. Deși nu e menționat decât la mulțumiri, K. poate fi socotit coautorul ediției M. Eminescu, Scrieri politice și literare, I, apărută în 1905 sub semnătura exclusivă a lui I. Scurtu. Dacă nu a scris o lucrare mai amplă și sintetică despre cei doi mari clasici, K. a realizat o prețioasă muncă de documentare, folosită ulterior de monografi. Aceeași valoare o au și cercetările sale de folclor (îndeosebi cele din „Șezătoarea”), la care se adaugă mai extinsele studii antroposociologice
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de ample, încât au oferit multiple deschideri pentru asumarea de roluri sociale și ocupaționale noi și pentru reconstrucția identităților individuale decuplate de roluri. Între „a fi” (identitate), „a face” (roluri) și „a avea”s-au produs distanțări atât de mari, încât fiecare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care nu lipsesc deloc nici negocierile prelungite și nici conflictele de gen. Incertitudini și negocieri Disoluția și construcția se îmbină, producția și reproducția nu mai rămân despărțite. Relațiile tradiționale de gen au intrat în familie într-o perioadă de ample schimbări. Familia este teatrul incertitudinilor și negocierilor în bucătărie, în dormitor sau chiar pe stradă, înainte de a ajunge, atunci când se întâmplă, la tribunal sau chiar pe ecranul TV. Obiectul negocierilor este când real, când inventat: cum, cine și când distribuie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi liniște va fi seară, cuprinzând numeroase poeme inedite, iar în 1983 iese de sub tipar Guillaume poetul și administratorul. A colaborat la „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „România literară”. A tradus - de regulă în colaborare - mai multe cărți. Cantitativ deloc amplă, poezia lui M., de o originalitate ireductibilă, a produs o puternică impresie și i-a rezervat poetului un loc cu totul aparte în tabloul literaturii contemporane. Prizată direct de publicul avizat, examinată cu diligență de exegeză, producția poetului rămâne oarecum
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Emil Cioran, Haig Acterian, N. Steinhardt ș.a. Forma de expresie care convine ideal structurii de personalitate a lui M. este eseul: gen al libertății de gândire, proteic și de sinteză, a cărui diferență specifică este dată în cazul de față de ampla claviatură și cromatică lexicală, de metafora critică și de vervă. Primele cărți au ca obiect mari autori, începând cu Eminescu. Perspective eminesciene îl abordează pe cel mai dificil scriitor român din perspectiva „energetismului” unui mare romantic. Opera este înțeleasă ca
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
pe M., ilustrând afinitatea comentatorului cu ambele ei laturi, manifestate la el în patosul cu care atacă probleme grave ale trecutului sau ale prezentului, respectiv în realismul ironic, agorafil și locvace. Nu întâmplător culegerea Scriitorincul (2001) se încheie cu un amplu eseu despre Caragiale, unde acesta este definit, liminar, în ecuație cu poetul național, preocuparea pentru comediograf fiind reflectată și de colaborarea la Bibliografia I.L.Caragiale (I-II, 1995-1997), operă a unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
editorial producându-se în 1967, cu volumul Nume (singurul său volum antum de poezii). Sporadic semnează articole de critică literară și eseuri, consacrate unor scriitori contemporani sau clasici, români ori străini (Bălcescu, Dostoievski, Cehov ș.a.). Este autorul unui studiu mai amplu, Jurnalul ca specie literară. Cazul românesc. Pentru traduceri din literatura universală a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1976) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1983). A scris, de asemenea, scenariul pentru filmul de animație Geneză (1975). Din volumul
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Premiul Academiei Române), Cântecile vinului (1936), „poemele arabe” din Ben-Hamar cântă (1936), Chiot către neamul meu (1936), Temelie de veac nou (1938), două culegeri semnate Radu Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele patriotice în momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, implicându-se fără ezitări în
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Zarifopol, Gh. Asachi. Literatura străină e reprezentată atât prin traduceri, în special din literatura franceză - prozatorul preferat e Maupassant, în transpunerea lui M. Sever, cu nuvelele Moarta, Idila, Ordonanța, dar și Memnon sau Înțelepciunea omenească de Voltaire -, cât și prin ample prezentări și comentarii: Poezia lirică franceză, Dramaturgia sârbească, Portrete scandinave, Aspecte din literatura rusă, Scriitori celebri și autobiografiile lor, O incursiune în literatura bulgară ș.a. „Cronica teatrală” (cu variantele „Teatrele bucureștene”, „Note teatrale”) e semnată de Dem. Theodorescu, C. Săteanu
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
și romantism, punctându-se, în faza incipientă a dramaturgiei noastre, năzuința către marile modele clasice, apoi desconsiderarea comediei satirice, văzută ca un simptom filoromantic, și preferința pentru drama (și melodrama) istorică romantică, în epocă fiind considerată „superioară” comediei. Într-un amplu capitol este analizată dualitatea între clasicism și romantism în creația propriu-zisă dintre 1830 și 1918, cu disocieri pertinente privind persistența unor elemente clasice în drama romantică (fie în conceperea conflictului, mereu favorabil factorului etic, fie în adoptarea istorismului în manieră
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
dialectic, ca o „succesiune de ciocniri între propunerile îndrăznețe ale poeziei dramatice și conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară, începând de la basm și baladă ca monodrame concepute pentru a fi interpretate în public, la jocurile de copii și tineri, la teatrul arhaic cu măști până la cel popular de filiație cărturărească (misterele
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
dispare, făcând loc introspecției stoice. Calități literare au discursurile parlamentare, reunite în cinci volume, apărute între 1897 și 1915. Oratorul se dovedește un priceput mânuitor al procedeelor retorice, are știința de a folosi o limbă transparentă și precisă, o frază amplă și echilibrată. Aceste însușiri, care conferă stilului său o structură de tip clasic, sunt evidente și în Istoria contimporană a României (1866-1900), editată postum, în 1925. Începute în 1855 și continuate până în preajma morții, Însemnările zilnice pot fi considerate printre
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Se depistează și comentează omologii și filiații cu demersuri similare din literatura universală modernă. Urmărind diferitele variante ale conceptului, criticul surprinde și transpunerile acestuia într-o scriere ori alta. Era, în bună măsură, de așteptat ca după o asemenea investigație amplă a literaturii naționale M. să încerce o sinteză de ansamblu. În Scurtă istorie a literaturii române (I-IV, 1994 - 1997), o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Teodor Inculeț, Tudor Pamfile ș.a. Director literar, pentru un timp, a fost Iorgu Tudor, iar prim-redactori Andrei Murafa, N. Dăscălescu, Vasile Semaca, Teodor Inculeț. Din ianuarie 1921 Dim. Păun devine director-proprietar al publicației. Articolul-program Către cititori promite o gamă amplă de informații despre Basarabia, însoțite de ilustrații. În conformitate cu programul sunt alcătuite rubricile „Instituții basarabene”, „Deputații Basarabiei”, „Figuri din Chișinău”, „Vederi din Basarabia”, „Scriitori de origine basarabeană” ș.a. În plan literar-artistic, revista își orientează activitatea în mai multe direcții: popularizarea clasicilor
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
literatura română a secolului al XX-lea, analizând-o în context european cu fină pătrundere analitică și cu metode ce variază în funcție de obiect. Își câștigă aprecierea criticii de specialitate îndeosebi prin antologia Simbolismul european (I-II, 1983), însoțită de un amplu studiu, lucrare de excepție prin cuprindere și orizont. Mai înainte se remarcase prin competența dovedită în alcătuirea ediției critice Scrieri de Ștefan Petică (I-II, 1970-1974) și prin abordarea pluridisciplinară din teza de doctorat (publicată în 1980 într-o formă
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
comparatistului, teoreticianului, eseistului politic, într-un cuvânt ale intelectualului M. e încrederea în demnitatea pragmatică a teoriei și în fuziunea fertilă dintre idealism și militantism. A fost singurul intelectual român de formație literară autor al unui proiect cultural provocator, de amplă deschidere ideologică, apt să prelungească în contemporaneitate eforturile unor antecesori, printre care se numără Titu Maiorescu sau E. Lovinescu. În același timp, sintezele lui se oferă programatic drept premise pentru efortul constructiv al generațiilor tinere de cercetători. Teoria lui Marino
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
și ca exeget este aceea a lui Jean Bart, abordată mai întâi în ediția Scrieri (I-II, 1974-1979) și studiată în monografia Jean Bart (Eugeniu P. Botez). Viața și opera (2001). Monograful, care are „știință și har,” se bazează pe ample cercetări arhivistice, însă nu îi poate fi ignorată, totodată, cum a remarcat critica, inflația de informații colaterale. Analiza, extrem de minuțioasă, este una de tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă bogată în elemente etnofolclorice și lingvistice arhaice. Intenția a fost de a epuiza repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată și Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei (2003). M. a îngrijit o culegere de ghicitori, Cinel-cinel (1964), a reeditat în 1994 colecția de colinde din Transnistria a
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului său poetic. În poemele din Vară indiană (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor) încearcă să recupereze autenticitatea trăirii, cultivând frenezia sălbatică, trăirea descătușată, care organizează textul după o retorică amplă, întrețesută din repetiții și laitmotive. În fapt, problemele metafizice sunt coborâte din registrul lor înalt la nivelul cotidianului. Cheia de lectură stă în decriptarea simbolurilor dihotomice moarte-viață, în care abstracțiunile capătă însușiri concrete. Poemul este văzut ca trăire și retorică
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
cunoaștere al mecanismelor și realităților europene crește, românii se consideră mai puțin informați. Drept urmare, cererea de informații crește și ea. Populația rurală, copleșitoare numeric în România, face parte din categoria celor mai puțin informați. De aici, decizia privind lansarea unui amplu program de comunicare cu mediul rural, administrat de Delegație. Înainte de a demara lucrul, echipa de proiect a căutat referințe la activități de comunicare derulate anterior în mediul rural sau alte informații care să ajute la proiectarea campaniei. Și n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spațiu public capabil să găzduiască, cu ajutorul unei minime etici procedurale, o dezbatere pe tema idealurilor comune ale unei societăți cosmopolite. Locul mărturisirii religioasetc " Locul mărturisirii religioase" Dincolo de tematizarea sensului comunitar, se cuvine discutată opțiunea personală. Ceea ce merită un comentariu mai amplu este referința indirectă la cuvintele prorocului Ilie (III Regi 17, 1) care „a zis către Ahab: «Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc»”. Orice mărturisire religioasă („Viu este Domnul Dumnezeul nostru”) are un sit propriu al rostirii - iar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
libertății. Criticată la temelii, retorica occidentală răspunde printr-un apel la înregimentare ideologică: mai mult socialism, mai multe drepturi, mai multe pledoarii pentru integrare, mai multă dezintoxicare postcolonială! În pas de defilare multiculturalistă, nimeni nu are o respirație suficient de amplă pentru a căuta drumul către întrebările cele mai dificile. Însemnătatea neînțelegeriitc "Însemnătatea neînțelegerii" Este aici locul să recunoaștem că, pentru epistemologia modernă, obsesia clarității a fost întotdeauna reversul angajării scientiste în dialogul cu natura. Istoricii s-au îndepărtat de teologie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]