9,641 matches
-
Anotimpuri de indiferență Îți sorb tăcerea și gustul cutremurător al desfrînării ideilor de ieri ce nu pot năvăli peste ziua de azi, când noaptea strănută turbată și-ți pretinde zburdălnicii, udând vestejitele anotimpuri de indiferență. Îneci suferințele de odinioară, când priveam
Anotimpuri de indiferen?? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83713_a_85038]
-
Anotimpuri de indiferență Îți sorb tăcerea și gustul cutremurător al desfrînării ideilor de ieri ce nu pot năvăli peste ziua de azi, când noaptea strănută turbată și-ți pretinde zburdălnicii, udând vestejitele anotimpuri de indiferență. Îneci suferințele de odinioară, când priveam pe-ascuns valurile interminabile ale asfințitului pedant, suprapunând gândurile răbdătoare, din celofan nedesfăcut cu sigilii de carton codificate, să vâneze greșelile viitorului negeluit, vânturat într-o îmbrățișare surdă.
Anotimpuri de indiferen?? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83713_a_85038]
-
tuși ca să atragă atenția că e acolo și că fiecare trebuia să arunce cîteva monede În coșuleț. În prima bancă erau o sumedenie de cunoscuți, oameni de afaceri cu fulare de mătase la gît și cu costume impecabile pentru acel anotimp și care azvîrleau hîrtii noi-nouțe cu aerul cel mai indiferent din lume. Alții nu numai că azvîrleau bani de hîrtie, dar pe lîngă asta erau buni tați de familie și aveau grijă ca soțiile și copiii lor să dea fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am ieșit, sub bolta plină de stele - toate cele ce ardeau peste Cracovia erau galbene și aveau șase colțuri -, aveam mintea plină de Ester, de parc-aș fi fost transportat cu douăzeci și... câți? de ani în urmă, în singurul anotimp în care am fost prieteni. Anotimpul s-a-ntâmplat să fie vara, o vară bucu reșteană din care crezi că nu te vei mai trezi nici odată, adâncă și plină de praf, în care nu-ți vine decât să umbli
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
stele - toate cele ce ardeau peste Cracovia erau galbene și aveau șase colțuri -, aveam mintea plină de Ester, de parc-aș fi fost transportat cu douăzeci și... câți? de ani în urmă, în singurul anotimp în care am fost prieteni. Anotimpul s-a-ntâmplat să fie vara, o vară bucu reșteană din care crezi că nu te vei mai trezi nici odată, adâncă și plină de praf, în care nu-ți vine decât să umbli pe străduțe pustii și sonore. Ester
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mi-am scris cărțile (am încercat și în camera mea de lucru, la birou, dar n-a mers deloc), tot aici mi-am pregătit și examenele de grad. Grădina asta minunată avea pentru mine multă, foarte multă căldură în orice anotimp, pe orice vreme, ba, chiar la orice oră. Unii ajunseseră să mă creadă nebun, căci ce poți gândi despre un om care, la 15°C, stă calm pe o bancă, în parc și citește; vara, mai zic și eu, e
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
faci bine și să te duci la pregătirea care se face la școală, ai auzit?” “Da. Bună ziua” “’Mnă zîua, să trăiți și mulțumim” “Bună ziua... A dracului chestie!”... ...VII.2. ... O toamnă cenușie și tristă s-a înscăunat peste sat, un anotimp deloc prietenos, secătuit de lumină și frumusețe, dominat de o atmosferă sumbră, de un colorit mult prea întunecat. De fapt, încă de pe la sfârșitul lui septembrie vremea s-a asprit. S-a făcut din ce în ce mai frig, iar nopțile semănau cu cele de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
printre care trecuse cu mașina în iunie se transformaseră în talazuri aurii și cafenii. Un drum identic de la aeroportul Lincoln spre vest, într-o mașină închiriată interșanjabilă, și totuși totul în jurul lui se schimbase. Nu era doar simpla schimbare a anotimpurilor: mai multă unduire, mai multe creste încâlcite, mormane și culmi, falii și crânguri ascunse care tulburau întinderea perfectă de pământuri cultivate - elemente-surpriză acolo unde Weber văzuse doar o culme a pustietății. Prima dată, nu văzuse nimic. Atunci de ce, pe ultimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fie acolo. Nu zic neapărat că sunt teroriști. Ar fi putut să lucreze pentru oricare dintre tabere. Se întoarseră pe un drum prăfos acoperit cu pietriș, printre zidurile de porumb roșcat care avea să fie cules în câteva zile. Toamna, anotimpul care-l paraliza mereu pe Weber cu speranțele sale. Adierea rece, uscată și înviorătoare îl tulbură pe Weber așa cum nu i se mai întâmplase de ani întregi. Pulsul i se acceleră, ispitit de ziua aceea perfectă să creadă că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
câțiva centimetri. Rudele lor de sânge, păsările alea care se rotesc. Cum s-o numi toată chestia asta. E la fel de bine ca și cum ar fi pe bune. Există un animal perpendicular pe toate celelalte. Unul care zboară în unghi drept cu anotimpurile. Ajunge la punctul de control, trecând instinctiv de pază. Navighează bazându-se pe memoria mușchilor. Doar bâzâitul mesajelor automate de avertizare îl trezește: Pasagerii sunt rugați să nu lase bagajele nesupravegheate. E interzis prin lege... Aeroporturile sunt încărcate de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
stup; ideile-n trup își scânteie zarea. Mă visez pe unde țărmu-i auriu; bucurii rotunde nici eu nu mai știu... 96 iată niște ciuture - n pragul primăverii; de petale merii încep să se scuture. E sfârșit de Mai și de anotimp pe-o gură de Rai mă simt ca pe-Olimp. Stau lângă cișmele ca într-o răscruce - nghesuit de iele, m-aș și nu m-aș duce. 1965 Acum, pentru prima oară De-acum, tot mai mult în stup, dragostea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Dă-ți toată energia afară! Descarcă-te scriind! Dacă nu știi ceva, cere părerea unuia mai mare decât tine. Sunt sigură că va ieși totul bine dacă asculți sfaturile mele! Fii calm când scrii! Poți face o poveste despre natură, anotimpuri, animale tofelul! Succes la poveste! Fă una cât de lungă poți!“. Pe pagina următoare începea o poveste cu un băiețel, o fetiță și un brotac fermecat. Acesta se transforma spre final într-un director de școală, care le făcea complice
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
vremuri de restriște mulțime de oameni ce găseau aici scăpare de iataganul cel rece și greu al cotropitorilor. Multe lacrimi, multe taine ar șopti aceste ziduri pentru inimile aplecate să le asculte. Locul are o frumusețe aparte prezentând în orice anotimp aceeași atracție, atât pentru cei ce iubesc frumosul, cât mai ales pentru credincioșii creștini care caută folos duhovnicesc. Se spune că sărbătorile sunt ca soarele care, înainte de a răsări el însuși, își trimite razele, iar după ce apune, lumina lui încă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de crudă, de neașteptată și de nepăsătoare, Încît mi s-a părut mai Înspăimîntătoare decît orice act de cruzime deliberat și calculat - s-a ivit În chip atît de groaznic și de direct sub cerul strălucitor, În explozia și vraja anotimpului, Încît a distrus orice speranță și bucurie În inima celor care erau de față. Înaintam pe o străduță mizeră de la marginea cartierului de răsărit - o străduță plină Încă de fațadele aspre și colțuroase ale vechilor case de piatră care fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
greșelilor care ar putea sfărîma rigiditatea de fier a zilelor sale. Imaginea căsuței și a celor două femei Îi dădea cea mai intensă fericire pe care o trăise În viața lui. Le văzuse În toate nuanțele de lumină, În toate anotimpurile anului. Le văzuse În lumina aspră, golașă, cenușie, de iarnă ce scălda pămîntul uscat, Înghețat și cafeniu, și le văzuse În vraja verde și ademenitoare a lui april. Avea pentru aceste femei și pentru căsuța În care locuiau un sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
strice. Spuse deci: - Cum, din cauza luptelor care continuă,... acolo - făcu vag un semn cu mâna în direcția navei Dzan aflată la distanță de ani-lumină - vom sta aici o vreme, cred că e cazul să-ți spun că ceea ce vezi este anotimpul iarnă pe această planetă și aceasta este o zonă sălbatică. De aici nu se vede nici un semn de civilizație. - Este ceva acolo, spuse băiatul. Arătă cu degetul și continuă: Sunt aici înaintea ta cu douăzeci de minute și atunci era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
cu convingerea că această angajare în favoarea preotului în vârstă este cuvenită, necesară, și merită să o facem pentru a-l motiva pe el și pe cei care în diferite moduri se dedică pentru el pentru a-l ajuta să trăiască anotimpul lui de viață cu înțelepciune umană și creștină, cu voința de a trăi și dorința de a fi semnificativ pentru el însuși și pentru ceilalți. c) Un angajament. Un mare angajament comun este acela de a elimina prejudecățile privitoare la
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de sport și pünktlich ceea ce însemna că, deodată, după mai mult de două luni, nu mai era nici un minut de pierdut. A spus toate acestea ca și cum ar fi fost absolut evident că imediat după ce va fi trecut vara, în noul anotimp, ne vom organiza timpul cu totul după cerințele lui, și desigur că avea absolută dreptate. David a fost de acord cu o ridicare din umeri, dar pe ridicarea lui din umeri puteai pune tot atîta preț cît pe adeziunea ferventă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și unele texte biblice care pun uneori în strânsă relație frecvența sâmbetei cu luna nouă (Num 28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
8), permițând astfel formarea unui fel de balon care asigura umanității mediul vital în care să poată locui (Gen 1,6). Pe această calotă solidă ce separa pământul de cer erau fixați aștrii care, prin mișcarea lor, anunțau ritmul timpului, anotimpurile și, în consecință, sărbătorile religioase. Cerul, ca acoperiș solid pus deasupra pământului, era comparat cu un cort pe care Dumnezeu îl ridicase deasupra pământului cu scopul de a proteja spațiul terestru de apele de deasupra (Ps 104,2), la fel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pentru ca să fie unul și același lucru cu ea”. Un alt punct important în lucrarea boeziană este surprinderea a trei modalități sau părți, în care se exprimă puterea muzicii: acestea sunt muzica mundana (corespunde armoniei dintre părțile cosmosului, mișcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, etc.), muzica humana (corespunde armoniei dintre membrele corpului și legăturii dintre suflet și trup) și muzica instrumentalis (cea produsă artificial de instrumentele muzicale). Cele trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale (vis musica). Această tripartiție a constituit baza cadrului epistemologic
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pe canapea. Lanark ezită, apoi își puse ceașca pe masă și se așeză. — Spune-mi și mie de ce mergi pe balcon, zise Sludden. — Caut lumina zilei. Sludden își făcu gura pungă, de parcă ar fi gustat ceva acru. — Nu-i deloc anotimpul potrivit pentru lumina zilei. — Greșești. Am văzut-o, nu demult, și a durat cît am numărat pînă la patru sute, și odată dura mai mult. Te deranjează dacă vorbesc despre asta? — Continuă! Nu poți discuta cu mulți oameni, dar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pictate de el, biblioteca era ticsită cu romanele și poeziile lui, iar în ateliere și laboratoare lucrau cele mai ascuțite minți ale vremii atunci cînd doreau să-l viziteze. Afară, soarele încălzea pămîntul, albinele bîzîiau printre flori și fîntîni, iar anotimpul era undeva între vară și toamnă, cînd pomii își arătau verdele împlinit și doar arțarii erau stacojii. Activitatea politică nu-i lua mult timp, pentru că oamenii din acea țară aveau încredere în el, așa că nu făcea decît să sugereze o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
păreau obsedați de apă. L-au pus pe Dumnezeu să-și facă de lucru cu ea o zi și jumătate din zilele lucrării. Locuiau în delta Eufratului, zise pastorul, acolo unde apa nu numai că venea din cer, dar în anotimpul inundațiilor, ieșea în șuvoaie din pămînt. Le hrănea recoltele, turmele și-i mai și îneca. — Așa deci. Joi: noaptea și ziua, soarele și luna, stelele. Vineri: peștii și păsările. Cu fiecare nouă adăugire, Dumnezeu se ascunde din ce în ce mai mult în spatele universului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
are la bază veritabila diversitate a unui colț al Parisului plin de vitalitate. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația À Paris, nr. 1, septembrie 2002, pp. 52-54. În sfîrșit, melanjul variază în funcție de oră, zi, și chiar anotimp. Universul muncii modelează orașul: întreprinderile și birourile pot să bulverseze compoziția diurnă a unui cartier. Sosirea productivă cotidiană a sute de mii de lucrători reconstruiește în fiecare zi capitala. Ambianța socială a cartierelor depinde, de asemenea, de alte activități: petrecerea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]