8,717 matches
-
forme de creație, categoriile estetice amintite vin să așeze în fața publicului oglinzi ce supradimensionează; astfel, măștile care, aparent, sperie sunt purtătoare ale unor simboluri ce vorbesc despre viață cu dimensiunile ei tragice, comice sau poetice in egală măsură. Personajele din basme și cele întruchipate de măști sunt proiecții ale dorinței omului de a asocia binele cu frumosul și răul cu urâtul, dar și a căutării dincolo de aparențele înșelătoare ale unei imagini frumoase/urâte care ascunde esențe contrare. Din această perspectivă putem
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
măștile personaje nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar din ceata frumoșilor fac parte toate măștile personaje ce aduc noroc: îngerii, bumbierii, feții frumoși etc”<ref id=”34”>Romulus Vulcănescu , Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970, p. 177</ref> în basme, fețele urâtului îmbracă identități de zmei, balauri, uriași, monștri, draci și altele, replici ale celor reprezentate în teatrul popular doar că, de data aceasta, impactul asupra publicului se va baza nu pe elemente de natură vizuală (de expresie plastică) ci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Putem identifică originile genului în romane precum Cei trei mușchetari, cu excepția că aici lipsește cadrul fantasy. Prin urmare, sword-sorcery prezintă conflicte tăioase între eroi neînfricați și vrăjitori, magi, spirite și alte creaturi ale întunericului. Imediat, gândul ne poartă la vechile basme românești, ca Povestea lui Harap-Alb sau Prâslea. Caracterul violent este însă mult mai pronunțat în fantasy decât aici, eroii sunt mai puternici și mai curajoși, imagine promovată de americani, începând chiar cu Howard. 4. Fantasticul și jocul „Comunic, deci exist
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cea omenenească. Ele nu sunt mai rudimentare în reacții decât organismele, ci sunt altfel. Deși provin din freamătul imaginarului colectiv, din legendele și din bestiariile medievale sau din „commando”-urile moderne, ele nu sunt totuși ființe care urmează logica basmului, ci o alta, cu totul nouă. Corpul, în mai toate jocurile de strategie, de „beat'em up” sau de „adventure” este, în primul rând, cuantificat. Eroii cu care ne identificăm sunt, de fapt, un summum discontinuu de parametri. Nu e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
gândirii lui Bőhme, care văzuse în „metalul degajat din mineralul grosolan spiritul eliberat din substanța spre a deveni vizibil”, metalismul eminescian proiecteaza în cele trei elemente forțe cosmice și spirituale, numenale. În acest din urma sens, Călinescu evidențiază „obsesia în basm a metalelor”, voinicul având de trecut „podul de aramă, argint și de aur”. Există tot în basme păduri sau palate din cele trei metale, chiar și cai făuriți din ele. „Procesiunea, conchide criticul-folclorist, este de la metalul cel mai puțin nobil
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
deveni vizibil”, metalismul eminescian proiecteaza în cele trei elemente forțe cosmice și spirituale, numenale. În acest din urma sens, Călinescu evidențiază „obsesia în basm a metalelor”, voinicul având de trecut „podul de aramă, argint și de aur”. Există tot în basme păduri sau palate din cele trei metale, chiar și cai făuriți din ele. „Procesiunea, conchide criticul-folclorist, este de la metalul cel mai puțin nobil la cel mai de preț, s-ar zice o conversiune de la teluric la astral, după metoda spagirică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și neființa, rană și mângâiere ” (Structurile antropologice ale imaginarului, trad. de Marcel Aderca, Editura Univers, 1977). Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
XII-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru prof. Constantin Crețu Colegiul Național, Iași Softul educațional Dimensiunea virtuală a lumii ieșene este postat pe site-ul Colegiului Național - Iași (national. Is. Edu. Ro). MENȚIUNE Implicații ale categoriilor temporale și spațiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă Ștefan Fînariu, clasa a XI-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru Colegiul Național, Iași Marii creatori au avut convingerea că o literatură adevărată și durabilă nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale „Marelui Timp” (Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca „operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de „fabulos” lumea reală, trecută prin „oglindirea” spiritului său creator
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
apreciată ca „operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de „fabulos” lumea reală, trecută prin „oglindirea” spiritului său creator. Basmele lui împrumută contururi ale toposului social-țărănesc, etnic și humuleștean, transformat într-un domeniu vital al existenței fictive, transparând preocuparea pentru reconstituirea faptului trăit aievea. Exponent al poporului său, Creangă înțelege : .( G. Munteanu, Istoria literaturii române). Ceea ce este uimitor la modul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ale toposului social-țărănesc, etnic și humuleștean, transformat într-un domeniu vital al existenței fictive, transparând preocuparea pentru reconstituirea faptului trăit aievea. Exponent al poporului său, Creangă înțelege : .( G. Munteanu, Istoria literaturii române). Ceea ce este uimitor la modul de creare a basmului lui Creangă este plurivalența simbolisticii cu care își înzestrează personajele, asociindu le categoriilor fundamentale dimensionale: spațiu și timp. Chiar numele personajul eponim al basmului implică valențe metaforice și parabolice ale acestor categorii, dacă avem în vedere faptul că „Metafora este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
său, Creangă înțelege : .( G. Munteanu, Istoria literaturii române). Ceea ce este uimitor la modul de creare a basmului lui Creangă este plurivalența simbolisticii cu care își înzestrează personajele, asociindu le categoriilor fundamentale dimensionale: spațiu și timp. Chiar numele personajul eponim al basmului implică valențe metaforice și parabolice ale acestor categorii, dacă avem în vedere faptul că „Metafora este a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin, și, ca atare, ea solicită toate eforturile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului are la bază axa drumului inițiatic, prezentându-se progresiv etapele cunoașterii ce-l vor duce spre accederea la principiile axiologice ale vieții. Formula tipică specifică începutului, „a fost odată ca niciodată”, este înlocuită de una particulară „era odată”, sintagmă în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: „... de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne-său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!”. Finalul basmului valorifică din nou categoriile temporale și spațiale pentru ilustrarea ieșii din planul ficțional, ireal, realizânduse, printr-o conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!”. Finalul basmului valorifică din nou categoriile temporale și spațiale pentru ilustrarea ieșii din planul ficțional, ireal, realizânduse, printr-o conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul popular, reprezintă chintesența morală, văzută ca lecție de viață, la care s-a ajuns prin condensarea unei experiențe milenare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ilustrarea ieșii din planul ficțional, ireal, realizânduse, printr-o conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul popular, reprezintă chintesența morală, văzută ca lecție de viață, la care s-a ajuns prin condensarea unei experiențe milenare ce ilustrează, inevitabil, modul de configurare a asocierii dimensiunii temporale cu cea spațială. MENȚIUNE Iubirea ca liant
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ficțional, ireal, realizânduse, printr-o conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul popular, reprezintă chintesența morală, văzută ca lecție de viață, la care s-a ajuns prin condensarea unei experiențe milenare ce ilustrează, inevitabil, modul de configurare a asocierii dimensiunii temporale cu cea spațială. MENȚIUNE Iubirea ca liant cultural - abordare interdisciplinară a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
era cunoscută, dar acum, pentru prima dată, vedeam și un om împușcat. Știam despre partizani, le auzeam uneori numele șoptit, dar erau într-un fel de legendă, știam că pe ei nu-i poate prinde nimeni. Era exact ca în basme. În Maramureș, de exemplu, nimeni nu crede că Pintea a murit, deși toată lumea știe că a fost împușcat „cu trei gloanțe de argint”. Bântuie meleagurile ca un fel de nălucă. E foarte viu. Așa și partizanii. Erau foarte vii, deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Și cele câte Înc-ar să mai fie.” Într-o altă plachetă Ereditate găsim Baladă pentru fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine mâhniri și esențe amare, aceleași la Calatis, și Drinova, la Gâvojdia și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
imensă bibliotecă, trebui să-l credem pe Borges". Ce motive au declanșat această pasiune? Care au fost cărțile copilăriei ce v-au format ca om, ca intelectual? C.M.: Citeam romane de aventuri, de capă și spadă, netrecând peste povești și basme, evident. Acestea mi-au fost întâi povestite de bunici și părinți, asta-i ordinea, iar de pe la doisprezece ani am început să-mi aleg eu cărțile din bibliotecă, pentru ca, mai apoi, să mă înscriu și la biblioteca școlii, și la cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pasiunea pentru lectură. Când se termina "gazul" în lampă, citeam la lumina flăcării lemnelor care ardeau în sobă. Știi ce fantastic e să vezi cum joacă umbra flăcărilor în timpul lecturii pe paginile unor romane interesante? Se creează o atmosferă de basm, de taină, o comuniune fără egal cu cele scrise și citite... Ce amprente au lăsat asupra mea acele timpuri? De tot felul. Și frumoase, de neuitat: descoperirea împrejurimilor satului meu. Și de supărare, de nemulțumire, de necaz. Nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mască nouă. / Golit, paharu-mi pare un U rimbaldian... Mă-nvăluie Parisul într-un parfum d'antan! VASILE TĂRÂȚEANU ȚARA FAGILOR Desfrunzind amintiri Țara Fagilor renaște în muguri aceleași dorinți. Mlădițe noi bâjbâind spre lumină dinspre arbori părinți. Tăinuite poeni luminișuri de basm coclauri adânci. Dealuri și văi colțuri știrbite de stânci. Urme de urși lupi flămânzi populând văgăuni. Punți peste ele brazi răsturanați nord de furtuni. Lumini și umbre culori răsfrânte în aprigi priviri. Loc de cântec și dor ascunziș de haiduci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]