7,748 matches
-
istorice: în epoca bronzului ("culturile Wietenberg" și "Noua"), în perioada "hallstattiană", în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul 1960, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa "Vecer" provine o urnă datând din prima epocă a fierului. Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de cupru, realizați, în tehnica [[secolul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
studiat la Academia de Arte Frumoase din București, pe care a absolvit-o prin 1945, debutând la Salonul Oficial din 1946. A expus cu discontinuitate, în special grafică aplicată, atât în țară, cât și peste hotare. A obținut Medalia de bronz la expozițiile internaționale ale cărții din 1965 și 1971 de la [[Leipzig]] pentru ilustrația volumelor: "Țiganiada" de [[I. Budai Deleanu]] și "Poezii" de [[George Coșbuc]]. A realizat câteva lucrări de artă monumentală în București și la [[Costinești]], precum și lucrări de natură
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ocupații și meșteșuguri practicate în zonă, aducând astfel în fața privitorului înțelepciunea și îndemânarea arhaică, simțul formelor și culorilor, ingeniozitatea și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului este parte componentă a zonei de “Codru”, având pe lângă particularitațile proprii, și elemente etnoculturale specifice Sătmarului și Sălajului. Expozitia
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene. Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de locuire ce indică prezența unei așezări în acest loc încă din epoca bronzului (Cultură Wietenberg). În perioada română în acest loc a existat o așezare înfloritoare ce purta numele de Ampelum și care se pare că a fost un important centru de exploatare al aurului care a purtat chiar rangul de municipium. Urmele
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
dezvoltarea culturii și artei populare. Orașul Zlatna este un vechi centru de exploatare a aurului, de pe vremea daco-romanilor, Ampellum fiind numele dat localității în acea perioadă antică. Ca urmare, pe teritoriul orașului au fost descoperite urmele unei așezări din Epoca bronzului precum și vestigiile orașului român Ampellum, cu peste 300 de inscripții, numeroase monumente sculptate, statui, monede, ceramică, un altar cu scriere grecească dedicate zeului Kimistenos etc. Pe teritoriul localității se găsesc câteva biserici cu valoare arhitecturală deosebită, unele incluse pe lista
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
mult, pe lângă Dumbrăveni trecea marele drum român ce venea de la Apulum, pe Târnava Mare în sus, până la Odorhei și de acolo cotea la stanga spre castrele române de la Inlăceni și Sărățeni. Pe teritoriul orașului a fost găsit un tipar masiv de bronz cu conturul semicircular, a cărui capete se prelungesc în linii drepte, folosit pentru presarea pieselor ornamentale aplicate pe centura sau harnașament. Această urma datează din secolului al VIII-lea, din vremea dominației avarilor. Feudalismul maghiar cucerește treptat Transilvania, în valea
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de bellearte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa "Bustul lui Vitellius" obține „mențiune onorabilă”, "Cap al lui Laocoon" din 1900 obține medalia de bronz, iar "Studiu" din 1901 câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează "Ecorșeu", un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
obține medalia de bronz, iar "Studiu" din 1901 câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează "Ecorșeu", un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări face ca "Ecorșeul" să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii; Marcel Duchamp a inclus fotografia "Ecorșeului" în expoziția organizată la sfârșitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York City
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
-l omagia pe marele sărbătorit: Delavrancea, Constantin Mille, Tache Ionescu, Alexandru Ciurcu și actorul Iancu Brezianu. B.P. Hasdeu i-a trimis o felicitare foarte elogioasă și prietenească. La banchet, maestrului i s-au oferit câteva daruri simbolice: o călimară de bronz, un ceasornic de buzunar, o pană de argint și un tablou pictat de I.V. Voinescu. În acea zi, a fost tipărit un număr de revistă festiv și unic, pe opt pagini, cu titlul "Caragiale". Pe copertă avea un desen de
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
corzi metalice fixate pe o placă de rezonanță din lemn, lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi. ele moderne au corzile montate într-un cadru metalic, de obicei turnat din fontă și finisat cu lac și pulbere de bronz (motiv pentru care este numit, impropriu, și „placă de bronz”). Acesta are rolul de a rezista tensiunii mari exercitate de corzi, care altfel ar deforma structura din lemn a pianului. Elementele esențiale pentru producerea sunetului într-un pian sunt: (1
Pian () [Corola-website/Science/297164_a_298493]
-
lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi. ele moderne au corzile montate într-un cadru metalic, de obicei turnat din fontă și finisat cu lac și pulbere de bronz (motiv pentru care este numit, impropriu, și „placă de bronz”). Acesta are rolul de a rezista tensiunii mari exercitate de corzi, care altfel ar deforma structura din lemn a pianului. Elementele esențiale pentru producerea sunetului într-un pian sunt: (1) corzile metalice lovite de (2) ciocănelul din lemn cu cap
Pian () [Corola-website/Science/297164_a_298493]
-
faraonului Turmes, cuprul se exploata în Peninsula Sinai și era cunoscută sub numele de "komt". Tot în perioada Antichității, cuprul mai este recunoscut sub numele de "chalcos". Cu două mii de ani înaintea erei noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului și, mai târziu, la confecționarea unor podoabe, iar combinații ale cuprului la colorarea sticlei în albastru (folosita ca piatră scumpă, la inele, broșe etc.). Homer a scris despre armele confecționate din cupru. Mai târziu apar confecționate din cupru obiecte de
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
podoabe, iar combinații ale cuprului la colorarea sticlei în albastru (folosita ca piatră scumpă, la inele, broșe etc.). Homer a scris despre armele confecționate din cupru. Mai târziu apar confecționate din cupru obiecte de artă, cât și diferite vase din bronz. În jurul anului 900 î.e.n. au fost folosite săruri de cupru pentru zugrăvitul locuințelor scumpe, fiind combinat cu humă și mai târziu cu var. Primele monede din bronz apar în Egipt, între anii 430-322 î.e.n., ce au un conținut de cupru
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
târziu apar confecționate din cupru obiecte de artă, cât și diferite vase din bronz. În jurul anului 900 î.e.n. au fost folosite săruri de cupru pentru zugrăvitul locuințelor scumpe, fiind combinat cu humă și mai târziu cu var. Primele monede din bronz apar în Egipt, între anii 430-322 î.e.n., ce au un conținut de cupru de 80% și 20% cositor. Fiind unele dintre principalele metale, cuprul ajungea pe mâinile alchimiștilor, care în scrierile lor cu limbaj ,ermetic" îl numesc "Venus", această planetă
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
la căderea protopărinților Adam și Eva din Rai (). Conform Evangheliei după Ioan () lucrarea de mântuire a lui Hristos este simbolizata de șarpele ridicat de Moise în pustie. În Vechiul Testament () se povestește cum Moise a ridicat în pustie un șarpe de bronz care scapă de la moarte pe cei care priveau către acest șarpe. Biblia spune că Moise a făcut asta conform poruncii primite de la Dumnezeu.
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
Timișoara și frontiera cu Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad). Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman "Potula". Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de "Ded", fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
locul al patrulea. Bulgaria participă la Jocurile Olimpice încă de la prima ediție de la Atena 1896, când a fost reprezentată de Charles Champaud. În total, Bulgaria a câștigat până în 2008 (inclusiv) 218 medalii: 52 de aur, 86 de argint și 80 de bronz, ceea ce o plasează pe locul 24 în clasamentul tuturor timpurilor. UNESCO a inclus pe lista patrimoniului mondial următoarele locuri din Bulgaria:
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Bălcescu, Bucura și Traian. Orașul se învecinează cu o serie de comune: Vînjuleț, Rogova, Poroina Mare, Corlățel, Punghina, Pătulele, având o suprafață de 95 km², ceea ce reprezintă 1,9% din suprafața județului Mehedinți. Obiectele din piatră cioplită și cele din bronz au fost identificate pe teritoriul orașului ca făcând parte din epoca fierului, se practica aici agricultura primitivă, cât și unele meșteșuguri. Epoca dacică este și ea prezentă în mod indirect, mai ales prin monezi romane cu circulație anterioară cuceririi Daciei
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
din Popești. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice situl de la „biserica Tufa-Costieni”, unde s-au găsit urmele unor așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III și Tei) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și necropola tumulară geto-dacică descoperită la ieșirea din Popești, pe partea stângă a drumului spre Novaci. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
aerul bogat in aerosoli, temperatura anuală mult peste media din această parte a țării și recentele renovări ale ștrandului, au adus din nou stațiunea la faima din trecut. Ocna Sibiului prezintă și interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 î.C.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
Skopje. Cele mai vechi vestigii ale ocupației umane datează încă din epoca cuprului (Mileniul al IV-lea î.Hr.). Denumirea "Scupi" are semnificația de "colibă, bordei, obor". Cu toate că orașul a fost unul important, el a simțit un declin în epoca de bronz. Cercetările arheologice sugerează că așezarea a aparținut întotdeauna aceleiași culturi, care a evoluat progresiv datorită contactului cu, culturile balcanice și dunărene și mai apoi cu cea din apropierea Mării Egee. Localitatea, în cele din urmă, a dispărut în timpul epocii de fier când
Skopje () [Corola-website/Science/297229_a_298558]
-
Răscrucea Clapham”. Acestea ar putea fi produse de erodarea pietrei calcaroase moi de către roțile de lemn ale carelor. După 2500 î.e.n., Insulele Malteze au fost depopulate timp de mai multe decenii, până la sosirea unui nou aflux de imigranți în Epoca Bronzului, o cultură care își incinera morții și a introdus în Malta structuri megalitice mai mici numite dolmene. În cele mai multe cazuri, acestea sunt camere mici, cu capac dintr-o lespede mare plasat pe pietre verticale. Se afirmă că acestea ar aparține
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
la iveală bucăți de chirpici și impresiuni de nuiele, ceramică fragmentară. Pe malul drept al pârâului Visa cu ocazia exploatării unei cariere de nisip s-a descoperit un molar aparținând unui mamut (Mamuthus Primigenius Blumb) și urmele unei așezări din bronzul timpuriu. Aceste materiale au fost donate Muzeului din Mediaș. În timpul amenajării construcțiilor pentru ștrand au fost identificate un șirag de mărgele confecționate din cochilii de scoici perforate și scheletul unui adult, precum și urmele unei locuințe semiîngropate aparținând perioadei hallstattiene. Locuința
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Sibiu în colaborare cu profesorul Nicolae Drăgan din Mediaș, au scos la iveală un mormânt de inhumație cu numeroase obiecte de inventar: o fibulă, un inel de argint, două mărgele din foiță de aur, o bucată dintr-o toartă de bronz cu proteme de șarpe, un dentar republican (229-217 î.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244-248 e.n.), o bucată dintr-o zăbală, o placă de bronz, o fusaiolă de lut ars. Mormântul prin natura inventarului său este de factură română și
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]