7,110 matches
-
să existe o minimă Încredere În buna-credință a adversarului. Ori, Încredere nu poate exista În străinul absolut, În cel pe care Îl descriem din capul locului ca „absolut altfel decât mine”. Trebuie să-l investim pe celălalt cu prezumția de bună-credință și, mai ales, să-i acordăm, cel puțin până la proba contrarie, Întreaga noastră Încredere. Trebuie de asemeni să ne recunoaștem pe noi Înșine În alteritatea sa. „Această vecinătate a celuilalt este Împăcată În același timp cu noi, În ciuda oricărei alterități
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ale unor reguli gramaticale elementare care ar fi putut trăda falsul mult mai repede și mai complet. 101 Edmond Malone a demascat falsurile stângace ale tânărului Ireland ; dar chiar și el, ca și Chatterton și Ossian, a avut apărători de bună-credință (ca Chalmers, un om de mare erudiție) care n-au fost lipsiți de merite în istoria cercetărilor shakespeariene. De asemenea simpla bănuială că ar îi un fals la mijloc i-a forțat pe cercetători să consolideze argumentele oare pledau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
care aparțin poporului. Și nici nu suntem gata să le predăm! Nikolai se prefăcu a asculta cu un aer atent și respectuos. Și vorbi fără să renunțe la expresia aceea, luând chiar o mutră de țăran obtuz, dar plin de bună-credință. — Să le predau sovietului? Păi cum puteam să le predau? Ar fi cea mai mare pungășie! exclamă el făcând-o pe cel cu onoarea ofensată. Activiștii schimbară între ei o privire, descumpăniți. Cum așa, o pungășie? Ce vrei să zici
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
falsă. Biserica a folosit această nouă clasă dominantă și s-a lăsat folosită. Iar imensa turmă a poporului (repet încă o dată, în sens tradițional religios) se lăsa guvernată și ținută în pumn. Dar să presupunem că Biserica era mânată de buna-credință și să interpretăm abjectul său pact cu fasciștii drept un mod de a rămâne solidară cu poporul ce era de-acum exploatat și înfometat. Astăzi, Familia nu mai este - aproape dintr-odată - acel „nucleu” minim, originar, celulă primă a economiei
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sau cel puțin sfârșitul rolului tradițional al acesteia, care a durat două mii de ani fără întrerupere. Desigur - poate grație unor iluzii pe care Anul Sfânt nu va putea să nu le dea -, Papa va găsi calea de a redeveni (cu bună-credință) nesincer. Discursul său de la sfârșitul acestei veri la Castelgandolfo 1 va fi formal uitat, se vor ridica în jurul Bisericii noi și liniștitoare bariere de prestigiu și speranță etc., etc. Dar se știe că adevărul, odată rostit, este de neșters; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care o observ în acțiunea radicalilor și a progresiștilor, în lupta lor pentru legalizarea avortului. Ei izolează această problemă, cu datele sale specifice, și, prin urmare, oferă o optică deformată, și anume cea care le convine lor (de altfel, cu bună-credință, și ar fi absurd să le-o contestăm). Cea de-a doua greșeală, mai gravă, este următoarea. Radicalii și ceilalți progresiști care luptă în primele rânduri pentru legalizarea avortului - izolându-l, în prealabil, de copulare - îl introduc într-o problematică
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
începând cu 12 decembrie 1969 nu se mai văzuseră în Italia. Iată de ce se manifestă o ură mai mare, un scandal mai mare, o capacitate mai mică de a ierta... Doar că această ură se îndreaptă, în anumite cazuri cu bună-credință și în altele cu rea credință, asupra țintei greșite, asupra fasciștilor arheologici, în loc să se îndrepte asupra puterii reale. Să luăm pistele negre. Eu am o idee poate puțin romanescă despre acest lucru, dar pe care o consider corectă. Romanul este
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
secolului trecut, l-au trecut mii de spanioli, italieni, evrei, polonezi, albanezi, ruși și germani, alungați de foame și mizerie. Mării vizionari care guvernau atunci țară le-au oferit metaforă asta a neantului care este pampa noastră "tuturor celor de bună-credință" care erau în căutarea unui cămin, a unui pământ pe care să prindă rădăcini (...). Dar mulți au dat peste alta sărăcie, cea a vidului interior și a nostalgiei, fiindcă, pe masura ce vaporul se îndepărta de port, cu chipurile brăzdate de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acronimul cunoscut. Din păcate, de cele mai multe ori uzul degenerează în abuz, iar folosirea sa denotă grave carențe conceptuale generate de o cunoaștere superficială a teoriei. Nu sunt rare cazurile în care cititorul trebuie să-și pună chiar probleme legate de buna-credință a realizatorului „studiului” ce include și analiza SWOT pe post de „garnitură”, care se dorește a fi asortată cu orice tip de conținut. În majoritatea cazurilor cu care a avut contact autorul prezentei lucrări, analiza consta într-o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Faptul că UAIC este devansată de Universitatea Petre Andrei din Iași (locul 6) și de Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava (locul 4) este ceva incredibil, ciudat, în măsură a te lăsa mască. Faptul în sine aruncă serioase îndoieli asupra bunei-credințe și profesionalismului cercetătorilor. Firesc ar fi ca guvernul și MECI să solicite explicații publice cu privire la aceste ciudățenii care pot compromite imaginea celor mai serioase și experimentate universități din România. În concluzie, ierarhizarea incorectă a coeficienților pe grila de salarizare, împreună cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în contractele încheiate cu consumatorii 105. O clauză contractuală este considerată abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de întârziere sau amenzi cominatorii. Concurența neloială este o noțiune opusă concurenței oneste ce constituie o componentă a economiei de piață. Legea 11/1991 privind combaterea concurenței consacră cu titlu de principiu obligația comercianților de a-și exercita activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței loiale. Ulterior este definită concurență neloială, ca fiind orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pentru eșecul acestora. c. Răspunderea părților În sarcina părților nu se naște obligația de a contracta ci una de a negocia. Deși părțile care negociază nu sunt răspunzătoare de eșecul negocierilor totuși partea care inițiază, continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credințe sau care încălcă obligația de confidențialitate răspunde dacă este în culpă. Răspunderea este una delictuală și nu contractuală. Repararea prejudiciului va fi supusă principiului reparării integrale legiuitorul indicând expres o serie de elemente de care se va ține seama la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestui prejudiciu: cheltuielile angajate în vederea negocierilor, renunțarea de către cealaltă parte la alte oferte și de orice împrejurări asemănătoare 127. 3.1.2. Obligațiile părților în etapa precontractuală Este necesar însă ca partea care se angajează într-o negociere să manifeste bună-credință. Părțile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligații. Fiind obligate să se comporte cu bună credință înseamnă că părțile trebuie să acționeze loial. Cu titlu exemplificativ sunt indicate practici care sunt contrare exigențelor bunei-credințe: inițierea sau continuare negocierilor fără
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
într-o negociere să manifeste bună-credință. Părțile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligații. Fiind obligate să se comporte cu bună credință înseamnă că părțile trebuie să acționeze loial. Cu titlu exemplificativ sunt indicate practici care sunt contrare exigențelor bunei-credințe: inițierea sau continuare negocierilor fără intenția de a încheia contractul ci animat de cu totul alte scopuri: cunoașterea personalului celeilalte părți în vederea racolării, cunoașterea intențiilor de dezvoltare, a strategiilor de dezvoltare. Aceasta este numită în literatura de specialitate 128 obligația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
invoca nulitatea. Voința de a renunța trebuie să fie certă. Confirmarea își produce efectele din momentul încheierii contractului și atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite și conservate de terții de bună-credință. 6. Adaptarea contractului. Dacă o parte este îndreptățită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
simplitatea exprimării, conținutul art. 1270 C.civ. relevă sub aspect moral, economic, social o bogăție care este în măsură de a explica severitatea sa aparentă. Un contract are putere de lege între părți, întrucât este prezumat a fi dominat de bună-credință și utilitate pentru părțile contractante. În momentul în care această utilitate nu mai subzistă, concomitent sau nu cu nerespectarea regulii executării cu bună-credință, dispare însuși temeiul de a fi al principiului în sine. Atunci când creditorul nu poate beneficia de clauza
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sa aparentă. Un contract are putere de lege între părți, întrucât este prezumat a fi dominat de bună-credință și utilitate pentru părțile contractante. În momentul în care această utilitate nu mai subzistă, concomitent sau nu cu nerespectarea regulii executării cu bună-credință, dispare însuși temeiul de a fi al principiului în sine. Atunci când creditorul nu poate beneficia de clauza penală întrucât ea este extrem de oneroasă pentru debitor și acesta nu o poate executa, clauza penală nu mai este utilă. În aceste situații
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
extrem de oneroasă pentru debitor și acesta nu o poate executa, clauza penală nu mai este utilă. În aceste situații intervenția judecătorului în contract este nu numai necesară, ci și posibilă juridicește, în sensul de a fi permisă, prin corelarea principiului bunei-credințe și a principiului echității 147. Puterea de lege conferită contractului de art. 1270 alin. 1 C.civ. se referă la contractele "valabil încheiate". Libertatea contractuală nu înseamnă că părțile au o libertate absolută sau discreționară de a contracta, adică de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
discreționară de a contracta, adică de a-și stabili legea. Forță juridică deplină este recunoscută doar convențiilor care respectă ordinea publică și bunele moravuri 148. Deci, numai în măsura în care contractul nu contravine nici unei dispoziții legale, inclusiv celor care fac referire la bună-credință, la echitate, la ordine publică și bune moravuri, el are forță obligatorie și cea dintâi chemată să îl respecte este instanța de judecată. În caz contrar el nu poate fi opus părților și a fortiori instanței de judecată 149. Noul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului. Impreviziunea este o chestiune care privește doar contractele în curs de executare; impreviziunea privește survenirea unor împrejurări imprevizibile și ulterioare încheierii contractului, independente de voința părților, care au creat un dezechilibru vădit între
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
186. Observăm că la stabilirea caracterului excesiv se va ține seama nu numai de prejudiciul suferit de creditor ci se vor lua în considerare toate ,,împrejurările cauzei" în care sunt incluse, pe lângă prejudiciu, și interesele creditorului, vinovăția debitorului, reaua sau buna-credință a acestuia din urmă. Un alt caz în care legiuitorul abilitează instanța să intervină în contract și asupra clauzei penale îl întâlnim în materia dreptului consumatorului. Prin dispozițiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
interzice expres stipularea de clauze abuzive. În accepțiunea actului normativ indicat o "clauză este abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul și dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților". La lit. i din anexa care este parte integrantă a legii se arată că este abuzivă "clauza care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
comerciant" adică clauzele penale disproporționat de mari raportat la prejudiciul suferit 187. Criteriul avut în vedere de legiuitor pentru a justifica intervenția instanței este unul obiectiv: existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe. Cu privire specială asupra clauzei penale se observă că valoarea pagubei este folosită drept element de comparație. Stabilirea unui prag de la care dezechilibrul trebuie considerat semnificativ este o chestiune de apreciere în fiecare caz în parte.188 O clauză penală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
conținutului său de către instanța de judecată. În accepțiunea actului normativ indicat o "clauză este abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul și dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților". O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei. Este cazul contractelor standard preformulate contractele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]